2ra-228/22 — desfacerea casatoriei, determinarea docmiliului copilului minor, incasarea pensiei de intretinere a copilului minor

Dosarul nr. 2ra-228/2022 2-21052295-01-2ra-22022022 Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (A. Bologan) Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (G. Vavrin, I. Dănăilă, T. Berdilă) Î N C H E I E R E 06 aprilie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecători Mariana Pitic Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de Alexandru Ciobanu, reprezentat de avocatul Maria Moldovanu, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Irina Ciobanu împotriva lui Alexandru Ciobanu, intervenient accesoriu Direcția Generală Asistență Socială și Protecție a Familiei Cahul, cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere a copilului minor, împotriva deciziei din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Cahul, c o n s t a t ă : La 08 aprilie 2021, Irina Ciobanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Ciobanu, intervenient accesoriu Direcția Generală Asistență Socială și Protecție a Familiei Cahul, solicitând desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor, încasarea din contul pârâtului în beneficiul reclamantei, a pensiei de întreținere a copilului minor Xxxx, născută la xxxx, într-o sumă bănească fixă, în mărime de 1500 lei, până la atingerea majoratului de către copil și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 06 mai 2017, a înregistrat căsătoria cu Alexandru Ciobanu la Primăria satului Colibași, raionul Cahul, înscrierea nr. 11. Din căsătorie, la xxxx, s-a născut copilul minor, Xxxx. Mai mult de doi ani nu conviețuiesc împreună separându-se cu traiul, fiind sigură că căsătoria a eșuat, viața în comun fiind dominată de certuri și o atmosferă insuportabilă de neînțelegeri. Incompatibilitatea caracterelor și viziunilor asupra modului și principiilor de conviețuire familială, au determinat-o să adreseze cerere de chemare în judecată privind la desfacerea căsătoriei. Încercările sale de a desface căsătoria pe calea extrajudiciară la Oficiul de stare civilă au eșuat, cu pârâtul neajungând la un acord cu privire la stabilirea 1 domiciliului copilului minor, respectiv este necesar să fie determinat și domiciliul copilului minor pe cale judiciară.

Consideră că domiciliul copilului minor urmează să fie stabilit cu ea, așa cum doar dânsa este preocupată de creșterea copilului minor, dispune de condiții de trai corespunzătoare pentru creșterea și educația copilului, pârâtul urmând să fie obligat să achite pensie de întreținere în sumă bănească fixă deoarece nu este angajat în muncă, dar obține venituri ocazionale. Prin hotărârea din 11 iunie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Irina Ciobanu, fiind desfăcută căsătoria încheiată între Ciobanu Irina, IDNP 2xxxx și Ciobanu Alexandru, la Primăria satului Colibași, raionul Cahul, la data de 06 mai 2017, actul de căsătorie nr. x. A fost stabilit domiciliul copilului minor Xxxx, născută la xxxx, cu mama acestuia, Ciobanu Irina.

A fost încasat din contul lui Ciobanu Alexandru, în beneficiul Irinei Ciobanu pensia de întreținere a copilului minor Xxxx, născută la xxxx, în mărime de 1500 de lei, începând cu data de 08 aprilie 2021, până la atingerea majoratului de către copil. A fost încasat de la Ciobanu Alexandru, în beneficiul statului taxa de stat de la care a fost scutită reclamanta, la depunerea cererii de chemare în judecată, în mărime de 540 de lei. A fost încasat din contul lui Ciobanu Alexandru, în beneficiul Irinei Ciobanu cheltuieli de judecată, pentru taxa de stat în mărime de 140 de lei și cheltuieli de asistență juridică, în mărime de 5000 de lei, în total, suma de 5140 de lei.

Pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei și eliberarea certificatului de divorț, la Agenția Servicii Publice a fost încasat de la Ciobanu Alexandru și Ciobanu Irina, în beneficiul statului, taxa de stat în mărime de câte 500% din unitatea convențională stabilită, ce constituie în total, suma de 200 de lei. Prin decizia din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Cahul, a fost admis parțial apelul declarat de către Ciobanu Alexandru, prin intermediul avocatului, Maria Moldovanu. A fost modificată hotărârea din 11 iunie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, prin micșorarea sumei cheltuielilor de asistență juridică, de la 5000 de lei, la 2500 de lei, în rest hotărârea din 11 iunie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost menținută.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, prima instanță corect a constatat că, apelantul Ciobanu Alexandru, nu dispune de un venit lunar stabil, fapt confirmat și în ședința de judecată de către participanții la proces. Mai mult, potrivit hotărârii contestate, în ședința de judecată în prima instanță apelantul Ciobanu Alexandru, a fost de acord să achite lunar pensie de întreținere a copilului minor într-o sumă bănească fixă de 1500 de lei. Totodată, instanța ierarhic inferioară a apreciat neîntemeiate argumentele apelantului invocate în ședința instanței de apel, precum că nu dispune de posibilitatea de a achita lunar pensia de întreținere a copilului minor în mărime de 1500 lei.

Or, potrivit explicațiilor intimatei Ciobanu Irina, confirmate de către apelant, ultimul prestează servicii din domeniul construcțiilor. Totodată, în ședința instanței de apel, apelantul Ciobanu Alexandru nu a negat faptul prestării 2 serviciilor în domeniul construcțiilor și a confirmat că venitul său lunar constituie aproximativ 3000 lei. Instanța de apel a considerat că suma de 1500 de lei achitată lunar este una suficientă pentru întreținerea copilului minor. Or, potrivit informației Biroului Național de Statistică, minimul de existență a copilului în vârsta de la 1 la 6 ani, pe semestrul I a anului 2020, constituie 1677,20 de lei. Totodată, Colegiul judiciar a apreciat ca întemeiate argumentele apelantului Ciobanu Alexandru, precum că este exagerată suma de 5000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică or, prezenta cauză civilă a fost examinată în fond și pronunțat dispozitivul hotărârii într-o singură ședință de judecată.

Totodată, la materialele dosarului civil nu a fost anexat nici un raport care ar demonstra volumul de muncă îndeplinit de avocatul intimatei, care ar justifica suma de 5000 de lei. Colegiul judiciar ținând cont de natura litigiului, problemele soluționate de instanță, a considerat că prima instanță eronat a apreciat ca fiind rezonabile cheltuielile de asistență juridică în mărime de 5000 de lei, micșorându-le corespunzător până la 2500 de lei. La 20 ianuarie 2022, Alexandru Ciobanu, reprezentat de avocatul Maria Moldovanu a declarat prin intermediul oficiului poștal, recurs împotriva deciziei din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Cahul, solicitând casarea parțială a deciziei contestate în partea încasării pensiei de întreținere a copilului minor, cu adoptarea în această parte a unei decizii noi de încasare a pensiei de întreținere a copilului minor Xxxx în mărime lunară de 1200 de lei (f.d.

90-93, 101-102). În motivarea recursului a reiterat argumentele indicate în cererea de apel. În esență a invocat că, este de acord să achite pensia pentru întreținerea copilului minor, Xxxx, în cuantum lunar de 1200 de lei. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Decizia din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Cahul a fost expediată părților prin intermediul oficiului poștal la 13 decembrie 2021 (f.d. 84), astfel recursul depus la 20 ianuarie 2022 prin intermediul oficiului poștal, de către Alexandru Ciobanu, reprezentat de avocatul Maria Moldovanu, este în termen.

În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). La 22 februarie 2022, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimatului recursul, informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la data primirii scrisorii (f.d.

107). La 14 martie 2022, Irina Ciobanu a depus referință pe marginea recursului declarat, solicitând declararea acestuia ca fiind inadmisibil (f.d. 111). Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. 3 Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanța de judecată nu este absolut.

Există limitări implicit admise [cauza Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(a se vedea Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele 4 articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursul declarat de Alexandru Ciobanu, reprezentat de avocatul Maria Moldovanu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul înaintat de Alexandru Ciobanu, reprezentat de avocatul Maria Moldovanu. Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecători Mariana Pitic Victor Burduh 5