3ra-148/22 — contestarea actului administrativ, restabilirea în functie si încasarea plătilor salariale

Dosarul nr. 3ra-148/22

2-20078194-01-3ra-15022022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. Gr. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

6 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Sergiu Zosim,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Sergiu Zosim împotriva Ministerului Afacerilor Interne, persoane terțe

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Eduard Cucoară cu privire la

contestarea actului administrativ, restabilirea în funcție și încasarea plăților salariale,

împotriva deciziei din 19 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 10 iulie 2020, Sergiu Zosim a depus cerere de chemare în judecată în procedura

contenciosului administrativ împotriva Ministerului Afacerilor Interne, persoane terțe

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Eduard Cucoară cu privire la

contestarea actului administrativ, restabilirea în funcție și încasarea plăților salariale.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că prin ordinul nr. 71 ef din 10 iunie

2020 a fost sancționat disciplinar cu concedierea din cadrul Poliției.

În opinia reclamantului, ordinul sus menționat este ilegal din considerentele ce

urmează. La data de 22 aprilie 2020, ora 08:00, împreună cu inspectorul principal

Vitalie Răilean, cu automobilul de model „Opel Vivaro”, cu numărul de înmatriculare

MAI 8272 au intrat în serviciu pe sectorul de responsabilitate a Sectorul Poliției de

Frontieră Briceni. Astfel, aproximativ la ora 18:00, aflându-se în serviciu, și patrulând

prin preajma S/F 0074, extravilanul sat. Bulboaca raionul Briceni, a efectuat manevra

de întoarcere și din cauza drumului îngust, a fost nevoie să calce cu roțile pe lanul din

preajma frontierei de stat, pe care erau plantați diverși arbuști decorativi. Ulterior, s-a

constatat că arbuștii decorativi aparțin lui Serghei Matcovschi, care împreună cu

părinții, au înaintat pretenții față de ei, și au înștiințat despre aceasta organele poliției.

Reclamantul a precizat că, automobilul indicat mai sus era parcat în drumul de

lângă lan, care probabil era în posesia lui Matcovschi, și din cauza că drumurile sunt

1

înguste, este nevoie de a călca cu roțile puțin pe lan, pentru a-l ocoli. Aproximativ peste

30-40 min., colegul inspectorul principal Vitalie Răilean a primit un apel telefonic de

la șeful SEM dnul Berzoi, care l-a informat că trebuie să se întoarcă înapoi la semnul

de frontieră 0074, pentru că proprietarul acestui lan, indicat mai sus, cu plantele

decorative, are pretenții față de ei.

Sergiu Zosim a explicat că, ajungând la fața locului l-au găsit pe Serghei

Matcovschi și soția acestuia, care îi acuzau de faptul că au sustras de pe terenul agricol

amplasat în nemijlocită apropiere de frontieră o cantitate de aproximativ 30-40 arbuști

decorativi (tui). Din cauza spiritelor încinse, a încercat în primul rând să aplaneze, să

liniștească atmosfera pentru a avea posibilitatea de a fi auzit, dar nu a încercat să se

împace pe faptul unui presupus furt, pentru că ei nu au luat nimic.

Referitor la ”așa numitele „frunze” găsite în portbagaj, asemănătoare cu frunze de

tui, reclamantul a comunicat că, aproximativ la orele 12:00-13:00, împreună cu

inspectorul principal Vitalie Răilean a luat prânzul lângă terenul agricol pe care îl

deține cet. Matcovschi și astfel a apărut posibilitatea că să nimerească careva frunze.

Când s-au întors la fața locului, ultimii au prezentat automobilul, pentru că proprietarii

să se convingă că nu aveau arbuști decorativi (tui) în automobil.

A adăugat că automobilul s-a mai deschis încă o dată, și atunci când la fața locului

a sosit echipajul a angajaților poliție de la Inspectoratul de Poliție Briceni, pentru

cercetarea la fața locului a automobilului. Nu cunoaște nimic referitor la existența unor

recipise sau careva acte/înțelegeri, dintre Răilean și Matcovschi.

Drept urmare, Sergiu Zosim a solicitat anularea ordinului nr. 71 ef din 10 iunie

2020, prin care a fost aplicată sancțiunea disciplinară sub formă de concediere din

cadrul Poliției, restabilirea în funcția de ofițer superior al Secție echipe mobile a

Direcției Regionale Nord a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al

Ministerului Afacerilor Interne, inspector superior, încasarea din contul pârâtului a

despăgubirilor pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă într-o mărime

nu mai mică decât salariu mediu al salariatului pentru perioada absenței forțată de la

muncă.

Prin încheierea din 8 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

atras în proces în calitate de terț Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.

Prin încheierea din 9 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

atras în proces în calitate de persoană terță Eduard Cucoară.

Prin hotărârea din 11 martie 2021 corectată prin încheierea din aceeași dată a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă

de către Sergiu Zosim.

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, cu respectarea dispozițiilor art. 232

din Codul administrativ, la 16 martie 2021, Sergiu Zosim a depus apel nemotivat, iar

17 mai 2021 motivarea apelului împotriva hotărârii din 11 martie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 19 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de către Sergiu Zosim și s-a menținut hotărârea din 11 martie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

Întru consolidarea soluției, instanțele ierarhic inferioare au reținut că conform

ordinului contestat reclamantului/apelantului îi este imputat faptul că, ultimul, având

calitatea de funcționar public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

2

Interne, a adoptat un comportament contrar normelor etice acceptate și practicate în

societate, manifestate prin admiterea unor acțiuni ce contravin prevederilor cadrului

normativ în vigoare, precum și utilizarea automobilul de serviciu în scopuri personale

și cauzarea daunelor proprietății persoanei (ar fi sustras copaci decorativi conifere

(Tuia), din pepiniera situată în extravilanul satului Bulboaca, raionul Briceni), prin ce

au comis o abatere disciplinară gravă, care prejudiciază grav imaginea Ministerului.

Instanțele de judecată analizând ordinul contestat în raport cu circumstanțele de

fapt ale cauzei și normele legale, au conchis că ordinul nr. 71 ef. din 10 iunie 2020 cu

privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de concediere în privința lui Sergiu

Zosim, a fost emis în strictă conformitate cu legislația în vigoare.

Instanțele inferioare au stabilit că Sergiu Zosim a admis încălcarea normelor legale

și a acționat în contradicție cu dispozițiile cadrului legal pertinent. Or, s-a constatat cu

certitudine că Sergiu Zosim a admis în activitatea sa abateri disciplinare prin încălcarea

prevederilor fișei postului, Codului de etică și deontologie al funcționarului public cu

statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Statutului disciplinar al

funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ceea

ce este inadmisibil, încălcând astfel imaginea publică a instituției unde a activat.

La data de 15 noiembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Sergiu Zosim a

depus recurs împotriva deciziei din 19 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de drept și de fapt anterior

invocate, recurentul a invocat dezacordul față de decizia contestată, susținând că

instanța de apel la adoptarea acesteia nu a analizat toate aspectele importante pentru

soluționarea cauzei, a estimat incorect situația de fapt și a lăsat fără atenție faptul că în

privința sa nu a fost stabilită cu certitudine vreo abatere disciplinară.

A precizat că instanțele inferioare s-au pronunțat restrâns și pripit asupra cauzei,

interpretând cele indicate în cererea de chemare în judecată sub aspect limitat, văzând

doar soluția de respingere a acțiunii.

Prin referința depusă la 24 februarie 2022, Ministerul Afacerilor Interne a solicitat

respingerea cererii de recurs depusă de către Sergiu Zosim.

Prin referința depusă la data de 2 martie 2022, prin intermediul poștei electronice,

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a solicitat respingerea cererii de recurs

depusă de către Sergiu Zosim.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 19 octombrie 2021,

dispozitivul deciziei fiind notificat recurentului, la data de 22 noiembrie 2021, fapt

contrasemnat de către ultimul (f.d.205, Vol. I).

3

Totodată, decizia motivată din 19 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată recurentului la data de 21 ianuarie 2022, fapt confirmat prin avizul de

recepție/livrare anexat la materialele cauzei (f.d.214 Vol. I).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Sergiu Zosim, s-a conformat prevederilor legale și a

depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Sergiu Zosim, în raport

cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de

drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

4

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot

fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de către Sergiu Zosim.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către Sergiu Zosim, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

5