3ra-148/22 — contestarea actului administrativ, restabilirea în functie si încasarea plătilor salariale

Dosarul nr. 3ra-148/22 2-20078194-01-3ra-15022022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. Gr. Cazacu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 6 aprilie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de către Sergiu Zosim, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Sergiu Zosim împotriva Ministerului Afacerilor Interne, persoane terțe Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Eduard Cucoară cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în funcție și încasarea plăților salariale, împotriva deciziei din 19 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 10 iulie 2020, Sergiu Zosim a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Ministerului Afacerilor Interne, persoane terțe Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Eduard Cucoară cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în funcție și încasarea plăților salariale.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că prin ordinul nr. 71 ef din 10 iunie 2020 a fost sancționat disciplinar cu concedierea din cadrul Poliției. În opinia reclamantului, ordinul sus menționat este ilegal din considerentele ce urmează. La data de 22 aprilie 2020, ora 08:00, împreună cu inspectorul principal Vitalie Răilean, cu automobilul de model „Opel Vivaro”, cu numărul de înmatriculare MAI 8272 au intrat în serviciu pe sectorul de responsabilitate a Sectorul Poliției de Frontieră Briceni. Astfel, aproximativ la ora 18:00, aflându-se în serviciu, și patrulând prin preajma S/F 0074, extravilanul sat. Bulboaca raionul Briceni, a efectuat manevra de întoarcere și din cauza drumului îngust, a fost nevoie să calce cu roțile pe lanul din preajma frontierei de stat, pe care erau plantați diverși arbuști decorativi.

Ulterior, s-a constatat că arbuștii decorativi aparțin lui Serghei Matcovschi, care împreună cu părinții, au înaintat pretenții față de ei, și au înștiințat despre aceasta organele poliției. Reclamantul a precizat că, automobilul indicat mai sus era parcat în drumul de lângă lan, care probabil era în posesia lui Matcovschi, și din cauza că drumurile sunt 1 înguste, este nevoie de a călca cu roțile puțin pe lan, pentru a-l ocoli. Aproximativ peste 30-40 min., colegul inspectorul principal Vitalie Răilean a primit un apel telefonic de la șeful SEM dnul Berzoi, care l-a informat că trebuie să se întoarcă înapoi la semnul de frontieră 0074, pentru că proprietarul acestui lan, indicat mai sus, cu plantele decorative, are pretenții față de ei.

Sergiu Zosim a explicat că, ajungând la fața locului l-au găsit pe Serghei Matcovschi și soția acestuia, care îi acuzau de faptul că au sustras de pe terenul agricol amplasat în nemijlocită apropiere de frontieră o cantitate de aproximativ 30-40 arbuști decorativi (tui). Din cauza spiritelor încinse, a încercat în primul rând să aplaneze, să liniștească atmosfera pentru a avea posibilitatea de a fi auzit, dar nu a încercat să se împace pe faptul unui presupus furt, pentru că ei nu au luat nimic. Referitor la ”așa numitele „frunze” găsite în portbagaj, asemănătoare cu frunze de tui, reclamantul a comunicat că, aproximativ la orele 12:00-13:00, împreună cu inspectorul principal Vitalie Răilean a luat prânzul lângă terenul agricol pe care îl deține cet.

Matcovschi și astfel a apărut posibilitatea că să nimerească careva frunze. Când s-au întors la fața locului, ultimii au prezentat automobilul, pentru că proprietarii să se convingă că nu aveau arbuști decorativi (tui) în automobil. A adăugat că automobilul s-a mai deschis încă o dată, și atunci când la fața locului a sosit echipajul a angajaților poliție de la Inspectoratul de Poliție Briceni, pentru cercetarea la fața locului a automobilului. Nu cunoaște nimic referitor la existența unor recipise sau careva acte/înțelegeri, dintre Răilean și Matcovschi.

Drept urmare, Sergiu Zosim a solicitat anularea ordinului nr. 71 ef din 10 iunie 2020, prin care a fost aplicată sancțiunea disciplinară sub formă de concediere din cadrul Poliției, restabilirea în funcția de ofițer superior al Secție echipe mobile a Direcției Regionale Nord a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne, inspector superior, încasarea din contul pârâtului a despăgubirilor pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă într-o mărime nu mai mică decât salariu mediu al salariatului pentru perioada absenței forțată de la muncă. Prin încheierea din 8 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost atras în proces în calitate de terț Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.

Prin încheierea din 9 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost atras în proces în calitate de persoană terță Eduard Cucoară. Prin hotărârea din 11 martie 2021 corectată prin încheierea din aceeași dată a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Sergiu Zosim. Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, cu respectarea dispozițiilor art. 232 din Codul administrativ, la 16 martie 2021, Sergiu Zosim a depus apel nemotivat, iar 17 mai 2021 motivarea apelului împotriva hotărârii din 11 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Prin decizia din 19 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de către Sergiu Zosim și s-a menținut hotărârea din 11 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Întru consolidarea soluției, instanțele ierarhic inferioare au reținut că conform ordinului contestat reclamantului/apelantului îi este imputat faptul că, ultimul, având calitatea de funcționar public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor 2 Interne, a adoptat un comportament contrar normelor etice acceptate și practicate în societate, manifestate prin admiterea unor acțiuni ce contravin prevederilor cadrului normativ în vigoare, precum și utilizarea automobilul de serviciu în scopuri personale și cauzarea daunelor proprietății persoanei (ar fi sustras copaci decorativi conifere (Tuia), din pepiniera situată în extravilanul satului Bulboaca, raionul Briceni), prin ce au comis o abatere disciplinară gravă, care prejudiciază grav imaginea Ministerului.

Instanțele de judecată analizând ordinul contestat în raport cu circumstanțele de fapt ale cauzei și normele legale, au conchis că ordinul nr. 71 ef. din 10 iunie 2020 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de concediere în privința lui Sergiu Zosim, a fost emis în strictă conformitate cu legislația în vigoare. Instanțele inferioare au stabilit că Sergiu Zosim a admis încălcarea normelor legale și a acționat în contradicție cu dispozițiile cadrului legal pertinent. Or, s-a constatat cu certitudine că Sergiu Zosim a admis în activitatea sa abateri disciplinare prin încălcarea prevederilor fișei postului, Codului de etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ceea ce este inadmisibil, încălcând astfel imaginea publică a instituției unde a activat.

La data de 15 noiembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Sergiu Zosim a depus recurs împotriva deciziei din 19 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de drept și de fapt anterior invocate, recurentul a invocat dezacordul față de decizia contestată, susținând că instanța de apel la adoptarea acesteia nu a analizat toate aspectele importante pentru soluționarea cauzei, a estimat incorect situația de fapt și a lăsat fără atenție faptul că în privința sa nu a fost stabilită cu certitudine vreo abatere disciplinară.

A precizat că instanțele inferioare s-au pronunțat restrâns și pripit asupra cauzei, interpretând cele indicate în cererea de chemare în judecată sub aspect limitat, văzând doar soluția de respingere a acțiunii. Prin referința depusă la 24 februarie 2022, Ministerul Afacerilor Interne a solicitat respingerea cererii de recurs depusă de către Sergiu Zosim. Prin referința depusă la data de 2 martie 2022, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a solicitat respingerea cererii de recurs depusă de către Sergiu Zosim. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 19 octombrie 2021, dispozitivul deciziei fiind notificat recurentului, la data de 22 noiembrie 2021, fapt contrasemnat de către ultimul (f.d.205, Vol. I). 3 Totodată, decizia motivată din 19 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului la data de 21 ianuarie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție/livrare anexat la materialele cauzei (f.d.214 Vol. I). Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că Sergiu Zosim, s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Sergiu Zosim, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de 4 contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Sergiu Zosim. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de către Sergiu Zosim, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu 5