2ra-120/22 — cu privire la declararea nulității actelor juridice

2ra-120/22 — cu privire la declararea nulității actelor juridice (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra–120/22

2-19191941-01-2ra-01022022

Instanța de fond: Judecătoria Bălți, sediul central – A. Roșca

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă

ÎNCHEIERE

02 martie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Alexandra Guleac, Tamara

Onea, Maria Ceban, Tamara Dodon, Eufrosinia Carmari, Ludmila Grincic, Liudmila

Stăvila, Lilia Pîrțu, Olga Zubic, Victor Emciuc, Aurelia Emciuc, Rita Kozlovschi,

Mihail Zasadnîi, Mihail Zamoischi și Lidia Mîșul, reprezentați de avocatul Nina

Matveeva-Bociog,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Alexandra

Guleac, Tamara Onea, Maria Ceban, Tamara Dodon, Eufrosinia Carmari, Ludmila

Grincic, Liudmila Stăvila, Lilia Pîrțu, Olga Zubic, Victor Emciuc, Aurelia Emciuc,

Rita Kozlovschi, Mihail Zasadnîi, Mihail Zamoischi și Lidia Mîșul împotriva

Asociației de Coproprietari în Condominium nr.20 și Natalia Bogatencova privind

declararea nulității actelor juridice,

împotriva deciziei din data de 19 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care

s-a admis apelul Nataliei Bogatencova, s-a casat hotărârea din data de 17 noiembrie

2020 a Judecătoriei Bălți, sediul central cu emiterea unei noi hotărâri privind

respingerea cererii de chemare în judecată,

constată:

La 02 decembrie 2019 Alexandra Guleac, Tamara Onea, Maria Ceban, Tamara

Dodon, Eufrosinia Carmari, Ludmila Grincic, Liudmila Stăvila, Lilia Pîrțu, Olga

Zubic, Victor Emciuc, Aurelia Emciuc, Rita Kozlovschi, Mihail Zasadnîi, Mihail

Zamoischi și Lidia Mîșul au depus cerere de chemare în judecată împotriva Asociației

de Coproprietari în Condominium nr.20 (în continuare ACC nr. 20) și Nataliei

Bogatencova, prin care au solicitat declararea nulității procesului-verbal al adunării

generale ACC nr. 20 din 20 ianuarie 2008, procesului-verbal al consiliului ACC nr. 20

din 20 martie 2009, acordurilor de muncă nr. 20 din 20 ianuarie 2008, și nr. 20 din 20

martie 2009 încheiate între ACC nr. 20 și Natalia Bogatencova, încasarea cheltuielilor

de judecată și a cheltuielilor suportate pentru obținerea copiilor actelor contestate,

obligarea Nataliei Bogatencova să prezinte în ședința de judecată originalele actelor

1

contestate.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanții, proprietari ai

apartamentelor din blocul locativ nr. 6/3 din strada Ștefan cel Mare, mun. Bălți, în luna

mai a anului 2019 au aflat că în casa lor la 6 martie 2008 a fost înregistrată ACC nr. 20

și că administratorul acestei asociații este Natalia Bogatencova. Adresându-se către

Natalia Bogatencova și IP „Agenția Servicii Publice” au obținut copiile actelor de

înregistrare și actelor ce au stat la baza înregistrării ACC nr. 20 din care rezultă că

asociația a fost constituită în baza hotărârii adunării generale a ACC nr. 20 din 20

ianuarie 2008.

Potrivit procesului-verbal al acestei adunări la adunare au asistat 154 de persoane,

necunoscute pentru coproprietarii blocului, care la propunerea Nataliei Bogatencova

au decis: aprobarea statutului asociației, alegerea Nataliei Bogatencova în calitate de

președinte al asociației, alegerea consiliului asociației în componența de 18 persoane,

proprietari ai apartamentelor din blocurile locative nr. 6/1, 6/2 și 6/3 din strada Ștefan

cel Mare, mun. Bălți, alegerea comisiei de revizuire, împuternicirea Nataliei

Bogatencova să înregistreze ACC nr. 20 în Camera de înregistrare a persoanelor

juridice.

Reclamanții au menționat că în realitate, nici aceștia, nici ceilalți proprietari ai

apartamentelor din blocul locativ nr. 6/3 nu au participat la o astfel de adunare, nu au

luat nici o decizie de constituire a ACC nr. 20, nu au împuternici-o pe Natalia

Bogatencova să exercite careva acțiuni în interesele lor. Mai mult, Natalia Bogatencova

nu dispune de dreptul de proprietate asupra vreo unui apartament din blocul locativ

nominalizat și nici din blocurile cu nr. 6/1 și 6/2, dar locuiește într-o altă casă.

În opinia reclamanților, procesul-verbal al adunării generale al ACC nr. 20 din 20

ianuarie 2008 în mod direct contravine prevederilor legale, din motivul că adunarea

nominalizată nu a fost convocată de coproprietarii blocului locativ, nici de alte

persoane și nici nu a avut loc. Mai mult, nici reclamanții și nici alți coproprietari ai

casei de locuit cu nr. 6/3 nu au primit avizul prevăzut de alin. (3), art. 27 din Legea

condominiului în fondul locativ nr. 913-XIV din 30 martie 2000.

Contrar prevederilor alin. (5), art. 27 din Legea condominiului în fondul locativ

adunarea din 20 ianuarie 2008 nu a fost condusă de președintele adunării ales cu

majoritatea voturilor, dar a fost condusă de către Natalia Bogatencova, care nu a fost

aleasă de coproprietarii blocului locativ și nici nu a putut fi aleasă din motivul că nu

este coproprietarul acestui bloc, nu poate fi participantul adunării și, respectiv nu poate

fi aleasă președinte al adunării, totodată, nici secretarul adunării nu a fost ales de

membrii adunării. Aceste fapte rezultă din conținutul procesului-verbal contestat.

Recurenții au mai indicat că deciziile adunării generale se adoptă cu majoritatea

simplă de voturi ale membrilor (reprezentanților) asociației de coproprietari prezenți,

însă contrar acestor prevederi din procesul-verbal contestat nu rezultă că cineva a votat

pentru înființarea ACC nr. 20, pentru alegerea președintelui, pentru alegerea consiliului

ACC nr. 20 și a comisiei de revizuire, nu au fost propuse candidaturile pentru funcțiile

nominalizate, care sunt aceste candidaturi, cine a votat pentru și cine contra. Din

procesul-verbal rezultă că Natalia Bogatencova din inițiativă proprie a perfectat actele

contestate, s-a autoproclamat președintele adunării și președintele asociației, a numit

membrii consiliului ACC nr. 20, membrii comisiei de revizie, a înregistrat asociația și

a preluat conducerea acestea.

2

Mai mult, în procesul-verbal al adunării din 20 ianuarie 2008, prezentat pentru

înregistrarea asociației, sunt indicați 18 membri ai consiliului asociației printre care

Alexandra Guleac, însă nu se regăsește P.A Kraciun, însă în copia aceluiași proces-

verbal eliberat de către N. Gorbatencova sunt indicați la fel 18 membri ai consiliului în

care nu se mai regăsește Alexandra Guleac, numele ei este corectat în P.A Kraciun.

Astfel, N. Gorbatencova nu numai a numit după bunul său plac membrii consiliului

nominalizat, dar și le-a schimbat cum a vrut, când a vrut.

Reclamanții au menționat că Natalia Bogatencova a numit 3 membri ai comisiei

de revizuire printre care este și E.A Bejan, chipurile domiciliată în apartamentul nr.

xxxxx din str. Ștefan cel Mare, 6/1, dar nici în acest apartament și nici într-un alt

apartament al casei nominalizate, precum și al casei nr. 6/3 nu locuiește E.A. Bejan și

nu deține apartament în proprietate. Din același proces-verbal rezultă că președintele

consiliului N.V. Boronciuc, contrar Legii condominiului în fondul locativ, nu a fost

ales în funcție de către membrii consiliului, la ședința consiliului, dar a fost numit de

Natalia Bogatencova la așa - zisă adunare generală.

În opinia reclamanților procesul-verbal al adunării generale din 20 ianuarie 2008

contravine prevederilor Legii condominiului în fondul locativ și procesului-verbal al

adunării consiliului din 20 martie 2009, potrivit căruia Natalia Bogatencova a numit un

președinte nou al consiliului și anume Carolina Groșovan, care nu era aleasă ca

membru al consiliului. Mai mult, adunarea consiliului la fel a fost condusă de către

Natalia Bogatencova, care nu este nici membru al consiliului și nici membru al

asociației. Toate aceste încălcări grave a prevederilor legale imperative servesc ca

temei pentru declararea nulității actelor contestate.

Reclamanții au mai relatat că la 20 ianuarie 2008 și la 20 martie 2009 au fost

perfectate două acorduri de muncă, din care rezultă că Natalia Bogatencova a fost

angajată la ACC nr. 20 în funcție de manager. În opinia reclamanților aceste acte la fel

sunt nule din motiv că: asemenea tranzacție nu este prevăzută nici de Codul muncii și

nici de Legea condominiului în fondul locativ; problema transmiterii funcției de

administrare a condominiului altei persoane fizice sau juridice se soluționează de

adunarea generală a asociației, dar nu unilateral de către președintele consiliului. Din

procesul-verbal al adunării generale contestat rezultă că asemenea întrebare nu a fost

discutată la adunare și în acest sens nu a fost luată nici o hotărâre.În cazul transmiterii

funcției nominalizate unei alte persoane, această transmitere se efectuează pe baza unui

contract prevăzut de lege, dar nu în baza unui acord de muncă. Mai mult, faptul

neindicării sau ascunderii mărimii salariului care este prevăzut de punctul 2 al

acordului nominalizat încalcă dreptul de proprietate al coproprietarilor blocului locativ,

astfel, toate cele menționate confirmă nulitatea și acestor acorduri.

Prin hotărârea din 17 noiembrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul central s-a admis

cererea de chemare în judecată, s-au declarat nule procesul-verbal al adunării generale

ACC nr. 20 din 20 ianuarie 2008, procesul-verbal al ședinței consiliului ACC nr. 20

din 20 martie 2009, acordurile de muncă nr. 20 din 20 ianuarie 2008 și nr. 20 din 20

martie 2009 încheiate între ACC nr. 20 și Natalia Bogatencova, s-a încasat de la Natalia

Bogatencova în beneficiul Alexandrei Guleac, Tamarei Onea, Mariei Ceban, Tamarei

Dodon, Eufrosiniei Carmari, Ludmilei Grincic, Liudmilei Stăvila, Liliei Pîrțu, Olgăi

Zubic, lui Victor Emciuc, Aureliei Emciuc, Ritei Kozlovschi, lui Mihail Zasadnîi, lui

Mihail Zamoischi și Lidiei Mîșul cheltuielile de judecată compuse din taxa de stat în

3

sumă de 100 (una sută) lei, cheltuielile pentru obținerea actelor în sumă de 532 (cinci

sute treizeci și doi) lei și asistența juridică în sumă de 5000 (cinci mii) lei.

Instanța de fond în temeiul art. 220, alin. (1) din Codul civil, art.16, alin. (1-4),

art. 17, alin. (1-4), art. 30 din Legea condominiului în fondul locativ nr. 913-XIV din

30 martie 2000 a concluzionat că cererea de chemare în judecată este întemeiată, din

motiv că procesul-verbal al adunării generale ACC nr. 20 din 20 ianuarie 2008 și

procesul-verbal al consiliului ACC nr. 20 din 20 martie 2009 sunt întocmite contrar

legislației.

Instanța de fond a constatat un șir de încălcări care duc la anularea actelor

contestate și anume reclamanții, fiind proprietarii apartamentelor din blocul locativ

nr.6/3 din str. Ștefan cel Mare, mun. Bălți, nu au participat la adunarea generală a

asociației și nici nu au fost înștiințați despre convocarea adunării. Președintele adunării

generale a ACC nr. 20 Natalia Bogatencova în ședința de judecată nu a adus nici un

act, care ar confirma că este coproprietara blocului locativ respectiv, aceasta a fost

aleasă președintele adunării generale ilegal, întrucât persoana nu poate fi numită

președintele adunării generale a asociației dacă nu este coproprietarul blocului locativ.

Din conținutul procesului-verbal contestat rezultă că nu a avut loc votarea pentru

înființarea ACC nr. 20, pentru numirea președintelui adunării generale, pentru alegerea

consiliului asociației și a comisiei de revizuire.

Totodată, instanța de fond a constatat că realegerea președintelui consiliului ACC

nr. 20 și numirea în această funcție a Carolinei Groșovan a avut loc ilegal, pe motiv că

Carolina Groșovan a fost numită președintele consiliului asociației, nefiind membru al

acestui consiliu și nici membru al asociației.

Cu referire la acordurile de muncă din 20 ianuarie 2008 și din 20 martie 2009

instanța de fond a concluzionat că acestea urmează a fi anulate reieșind din art. 27,

alin.(7) din Legea nr. 913-XIV din 30 martie 2000, deoarece adunarea generală decide

transmiterea funcțiilor de administrare a condominiului altei persoane fizice sau

juridice, această transmitere se efectuează numai în baza unui contract, încheiat în

conformitate cu legislația, însă pe parcursul examinării cauzei nu s-a constatat că a fost

încheiat un asemenea contract cu Natalia Bogatencova.

Hotărârea instanței de fond a fost contestată în termen de către Natalia

Bogatencova.

Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 19 octombrie 2021 a admis apelul

Nataliei Bogatencova, a casat hotărârea din data de 17 noiembrie 2020 a Judecătoriei

Bălți, sediul central cu emiterea unei noi hotărâri prin care a respins cererea de chemare

în judecată ca fiind neîntemeiată.

Instanța de apel a concluzionat că cererea de chemare în judecată este

neîntemeiată, deoarece organizarea și desfășurarea adunării locatarilor, precum și

întocmirea procesului-verbal din 20 ianuarie 2008 a fost efectuată de către Natalia

Bogatencova, care deținea la acel moment calitatea de președinte al Cooperativei de

Construcție a Locuințelor (CCL -56). În acest context instanța de apel a considerat că

Natalia Bogatencova, în temeiul art. 175 din Codul civil (în redacția de până la 01

martie 2019), a avut calitatea de președinte de drept al ședinței în cauză, deoarece, la

acel moment exercita în temeiuri legale atribuțiile sale. La caz, procesul-verbal din 20

ianuarie 2008 a fost aprobat și înregistrat la Camera Înregistrării din mun. Bălți, ceea

ce ar fi fost imposibil în cazul în care acesta ar contravine normelor imperative și nu ar

4

corespunde legislației în vigoare.

Instanța de apel a respins argumentele reclamanților precum că nu au fost prezenți

la adunarea din 20 ianuarie 2008 și nu cunosc celelalte persoane indicate în procesul-

verbal al adunării, deoarece acestea sunt lipsite de temei, nefiind prezentate careva

probe în acest sens, ceea ce contravine alin. (1), art. 118 din Codul de procedură civilă.

Totodată, nici unul din reclamanți la înaintarea acțiunii nu au prezentat dovada faptului

că sunt proprietari ai apartamentelor din cadrul ACC nr. 20, adică au drept la acțiunea

în cauză. Cu toate acestea în cererea de chemare în judecată sunt indicate Eufrosinia

Capmari, Liudmila Grincic, Lilia Pîrțu, Liudmila Stavila și Maria Ceban, care nu erau

proprietarii apartamentelor din cadrul ACC nr. 20 la momentul înființării sale, și, prin

urmare, nu puteau fi prezente la adunare sau să cunoască celelalte persoane care erau

prezente.

Cu privire la acordurile de muncă încheiate între ACC nr. 20 și Natalia

Bogatencova, instanța de apel a considerat că acestea nu contravin prevederilor legale,

or în acest sens de asemenea nu au fost prezentate careva probe pertinente cu un suport

legal bine determinat, pretențiile în acest sens fiind doar declarative și tendențioase.

Împotriva deciziei instanței de apel au depus recurs Alexandra Guleac, Tamara

Onea, Maria Ceban, Tamara Dodon, Eufrosinia Carmari, Ludmila Grincic, Liudmila

Stăvila, Lilia Pîrțu, Olga Zubic, Victor Emciuc, Aurelia Emciuc, Rita Kozlovschi,

Mihail Zasadnîi, Mihail Zamoischi și Lidia Mîșul, reprezentați de către avocatul Nina

Matveeva-Bociog, prin care au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței

de apel cu menținerea hotărârii instanței de fond.

În motivarea recursului recurenții au reiterat circumstanțele de fapt indicate în

cererea de chemare în judecată, totodată au indicat că decizia instanței de apel este

lipsită de temei, contravine probelor din dosar și a circumstanțelor cauzei, instanța de

apel nu a indicat, care lege, urma să fie aplicată la soluționarea litigiului, prin ce a

încălcat dreptul recurenților la un proces echitabil.

Instanța de apel a respins cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată, însă nu

a motivat această concluzie și nu este clar din ce motiv a considerat nejustificată

aplicarea normelor legale la soluționarea problemei nulității unui act juridic contestat.

Recurenții au susținut că fondarea, înregistrarea și activitatea Asociațiilor de

Coproprietari în Condominiu este reglementată doar prin Legea nr. 913-XIV din 30

martie 2000 din ce rezultă că și această lege trebuia să fie aplicată în mod obligatoriu

la soluționarea litigiului.

În opinia recurenților instanța de apel nu a aplicat legea care urma să fie aplicată,

însă a aplicat o lege care nu urma să fie aplicată și anume prevederile art. 175 din Codul

civil (în redacția de până la 01 martie 2019). Instanța de apel nu s-a referit la toate

argumentele invocate în cererea de chemare în judecată. În decizia instanței de apel nu

sunt menționate și examinate încălcările grave precum faptul că actele juridice

contestate sunt false și că aceste acte au încălcat și permit încălcarea în continuare a

drepturilor de proprietate ale tuturor proprietarilor de locuințe, din trei blocuri cu 9

etaje, care sunt înlăturați totalmente de la administrarea proprietății sale de către

Natalia Bogatencova, care nici nu locuiește în aceste blocuri.

În conformitate cu art. 434, alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 19

5

octombrie 2021, expediată participanților la proces la 15 decembrie 2021. Avocatul

Nina Matveeva-Bociog, care acționează în interesele recurenților, a recepționat copia

deciziei instanței de apel la data de 26 decembrie 2021.

Recursul declarat la 18 ianuarie 2022 de către avocatul Nina Matveeva-Bociog în

interesele Alexandrei Guleac, Tamarei Onea, Mariei Ceban, Tamarei Dodon,

Eufrosiniei Carmari, Ludmilei Grincic, Liudmilei Stăvila, Liliei Pîrțu, Olgăi Zubic, lui

Victor Emciuc, Aureliei Emciuc, Ritei Kozlovschi, lui Mihail Zasadnîi, Mihail

Zamoischi și Lidiei Mîșul, este depus în termenul stabilit de lege.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în

acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către avocatul Nina

Matveeva-Bociog în interesele Alexandrei Guleac, Tamarei Onea, Mariei Ceban,

Tamarei Dodon, Eufrosiniei Carmari, Ludmilei Grincic, Liudmilei Stăvila, Liliei Pîrțu,

Olgăi Zubic, lui Victor Emciuc, Aureliei Emciuc, Ritei Kozlovschi, lui Mihail

Zasadnîi, Mihail Zamoischi și Lidiei Mîșul este inadmisibilă, pentru motivele ce

succed.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că

acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform

Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului,

dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

6

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către avocatul Nina Matveeva-Bociog în interesele Alexandrei Guleac,

Tamarei Onea, Mariei Ceban, Tamarei Dodon, Eufrosiniei Carmari, Ludmilei

Grincic, Liudmilei Stăvila, Liliei Pîrțu, Olgăi Zubic, lui Victor Emciuc, Aureliei

Emciuc, Ritei Kozlovschi, lui Mihail Zasadnîi, Mihail Zamoischi și Lidiei Mîșul

asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, Colegiul reține că argumentele invocate de către recurenți nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă avocatul Nina Matveeva-Bociog în interesele Alexandrei Guleac,

Tamarei Onea, Mariei Ceban, Tamarei Dodon, Eufrosiniei Carmari, Ludmilei Grincic,

Liudmilei Stăvila, Liliei Pîrțu, Olgăi Zubic, lui Victor Emciuc, Aureliei Emciuc, Ritei

Kozlovschi, lui Mihail Zasadnîi, Mihail Zamoischi și Lidiei Mîșul și, respectiv, nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de către avocatul Nina Matveeva-Bociog în interesele Alexandrei Guleac,

Tamarei Onea, Mariei Ceban, Tamarei Dodon, Eufrosiniei Carmari, Ludmilei Grincic,

Liudmilei Stăvila, Liliei Pîrțu, Olgăi Zubic, lui Victor Emciuc, Aureliei Emciuc, Ritei

Kozlovschi, lui Mihail Zasadnîi, Mihail Zamoischi și Lidiei Mîșul ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarate de către avocatul Nina Matveeva-Bociog în interesele

Alexandrei Guleac, Tamarei Onea, Mariei Ceban, Tamarei Dodon, Eufrosiniei

Carmari, Ludmilei Grincic, Liudmilei Stăvila, Liliei Pîrțu, Olgăi Zubic, lui Victor

Emciuc, Aureliei Emciuc, Ritei Kozlovschi, lui Mihail Zasadnîi, Mihail Zamoischi și

Lidiei Mîșul se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

7