3rh-9/22 — contestarea actelor administrative, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil si compensarea cheltuielilor de judecata

3rh-9/22 — contestarea actelor administrative, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosar nr. 3rh-9/22

2-18159635-01-3rh-28012022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Râșcani (M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Clima, G. Dașchevici, M. Guzun)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție: (jud: T. Chișca-Doneva, M. Ghervas,

N. Craiu, V. Burduh, N. Vascan)

Î N C H E I E R E

02 martie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând fără înștiințarea participanților la proces, cererea de revizuire

depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Transrelief”,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Transrelief” împotriva Ministerului

Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova, terți Agenția

Națională Transport Auto, Societatea cu Răspundere Limitată „Dvardum”,

Societatea pe Acțiuni „Coloana Auto 2811”, Întreprinderea Individuală „Severin

Ghenadie”, Întreprinderea Individuală „Mihail Bîrcă” privind contestarea actelor

administrative, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție,

c o n s t a t ă:

La 28 mai 2018, SRL „Transrelief” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova

(succesor în drepturi Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale) privind

contestarea actelor administrative.

La 12 iulie 2018 Ministerul Economiei și Infrastructurii al Republicii

Moldova a depus cerere privind atragerea în proces în calitate de intervenienți

1

accesorii de partea pârâtului a SRL „Dvardum”, SA „Coloana Auto 2811”,

ÎI „Severin Ghenadie”, ÎI ”Mihail Bîrcă” și Agenția Națională Transport Auto

(f.d.46-47, Vol.I).

Prin încheierea protocolară din 19 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Central s-a admis parțial demersul Ministerului Economiei și Infrastructurii

al Republicii Moldova și s-a atras în proces doar Agenția Națională Transport Auto

(f.d.51, Vol.I).

La 19 septembrie 2018 și 07 noiembrie 2018, în cadrul ședințelor de judecată

SRL „Transrelief” a depus cereri de majorare a pretențiilor, prin care a solicitat

obligarea Ministerului Economiei și Infrastructurii să elibereze permisiunea de a

include în graficul de circulație a rutelor Chișinău 14:40 – Noroceni 08:10,

Chișinău 09:35; 17:05 – Puțintei 05:35; 12:40, punctul intermediar Orhei Gara

Auto, pentru debarcarea călătorilor, care vin din sat până la Orhei și viceversa

(f.d.49-50, 56-57 Vol.I).

Prin încheierea protocolară din 07 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Central, s-au atras în proces, în calitate de intervenienți accesorii

SRL „Dvardum”, SA „Coloana Auto 2811”, ÎI „Severin Ghenadie”,

ÎI ”Mihail Bîrcă” (f.d.62-63, Vol.I).

Prin încheierea din 04 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, s-a respins ca neîntemeiată cererea depusă de Ministerul Economiei și

Infrastructurii al Republicii Moldova cu privire la declararea inadmisibilității

parțiale a acțiunii depuse de SRL „Transrelief” privind contestarea actului

administrativ (f.d.139-142, Vol.I).

Prin hotărârea din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Transrelief”. S-au

anulat răspunsurile Ministerului Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova

nr.14/4-2376 din 05 martie 2018 și nr. 14/4-5860 din 05 iunie 2018 și s-a obligat

Ministerul Economiei și Infrastructurii să emită actul administrativ individual

favorabil ce vizează permisiunea de a include în graficul de circulație a rutelor

Chișinău 14:40 - Noroceni 08:10, Chișinău 09:35, 17:05 – Puțintei 05:35; 12:40,

punctul intermediar Orhei Gara Auto, exclusiv pentru debarcarea călătorilor, care

vin din localitatea rurală (sat) până la Orhei și viceversa (f.d.162).

La 02 decembrie 2019, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 alin.(1)

Cod administrativ, SA „Coloana Auto 2811” a depus apel împotriva hotărârii din

28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea

acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri, de respingere integrală a acțiunii

SRL „Transrelief” (f.d.180-181, Vol.I).

La 05 decembrie 2019, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 Cod

administrativ, Ministerul Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova a

depus apel, iar la 19 mai 2020 a prezentat motivarea apelului împotriva încheierii

din 04 noiembrie 2019 și a hotărârii din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea acestora cu pronunțarea unei noi

încheieri, prin care capătul de cerere privind majorarea pretențiilor acțiunii privind

modificarea graficului de circulație al serviciului rutier regulat interraional

Chișinău 14:40 – Noroceni 08:10 să fie declarată ca inadmisibilă, urmare a

2

nerespectării procedurii prealabile, și hotărâri de respingere integrală a acțiunii

SRL „Transrelief” (f.d.182-184, 204-211 Vol.I).

La 18 decembrie 2019, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 Cod

administrativ, ÎI „Mihail Bîrcă”, reprezentată de avocatul Liliana Bînzari a depus

apel, iar la 15 iulie 2020 a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din

28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea

acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri, de respingere integrală a acțiunii

SRL „Transrelief” (f.d.200, 236-237 Vol.I).

Prin încheierea din 12 august 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat

inadmisibil apelul depus de SA „Coloana Auto 2811” împotriva hotărârii din

28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în temeiul art. 236

alin. (2) lit. e) Cod administrativ (f.d.237-239, Vol.I).

Prin decizia din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins

apelurile depuse de Ministerul Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova

și ÎI ”Mihail Bîrcă”, și s-a menținut hotărârea din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani (f.d.3-12, Vol.II).

La 30 noiembrie 2020 Ministerul Economiei și Infrastructurii al Republicii

Moldova a depus recurs, iar la 11 și 19 martie 2021 a prezentat motivarea

recursului împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei decizii noi, de

respingere integrală a acțiunii.

La 23 decembrie 2020 ÎI „Mihail Bîrcă”, reprezentată de avocatul Liliana

Bînzari, a depus recurs, iar la 01 aprilie 2021 a prezentat motivarea recursului

împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei decizii noi, prin care să fie

respinsă cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Transrelief”, în partea în

care s-au anulat răspunsurile Ministerului Economiei și Infrastructurii al Republicii

Moldova nr. 14/4-2376 din 05 martie 2018 și nr. 14/4-5860 din 05 iunie 2018 și a

fost obligat Ministerul Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova să emită

actul administrativ individual favorabil ce vizează permisiunea de a include în

graficul de circulație a rutelor Chișinău 09:35, 17:05 - Puțintei 05:35; 12:40,

punctul intermediar Orhei Gara Auto, exclusiv pentru debarcarea călătorilor, care

vin din localitatea rurală până la Orhei și viceversa, și să fie apreciată ca fiind

inadmisibilă acțiunea, în partea în care a fost obligat Ministerul Economiei și

Infrastructurii al Republicii Moldova să emită actul administrativ individual

favorabil ce vizează permisiunea de a include în graficul de circulație a rutei

Chișinău 14:40 - Noroceni 08:10 punctul intermediar Orhei Gara Auto, exclusiv

pentru debarcarea călătorilor care vin din localitatea rurală până la Orhei și

viceversa.

La 23 decembrie 2020 SA „Coloana Auto 2811” a depus recurs, iar la

25 martie 2021 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din

25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței

de apel și emiterea unei decizii noi, de respingere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 23 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat

inadmisibil recursul depus de SA „Coloana Auto 2811”.

3

S-au admis recursurile depuse de Ministerul Economiei și Infrastructurii al

Republicii Moldova, ÎI „Mihail Bîrcă”, reprezentată de avocatul Liliana Bînzari.

S-a casat integral decizia din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a

emis o nouă decizie, prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în

judecată depusă de SRL „Transrelief” împotriva Ministerului Economiei și

Infrastructurii al Republicii Moldova, terți Agenția Națională Transport Auto,

SRL „Dvardum”, SA „Coloana Auto 2811”, ÎI „Severin Ghenadie”,

ÎI ”Mihail Bîrcă” privind contestarea actelor administrative, obligarea emiterii

actului administrativ individual favorabil și compensarea cheltuielilor de judecată

(f.d.105-121, Vol.II).

La 28 ianuarie 2022, în temeiul art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă

SRL „Transrelief” a depus cerere de revizuire, prin care a solicitat casarea deciziei

din 23 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție cu pronunțarea unei noi decizii de

respingere a recursurilor depuse de Ministerul Economiei și Infrastructurii al

Republicii Moldova, SA „Coloana Auto 2811” și ÎI „Mihail Bîrcă” și menținerea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe.

În motivarea cererii de revizuire, revizuenta a reiterat motivele de fapt și de

drept invocate în cererea de chemare în judecată, precum și în referința depusă la

cererile de recurs.

Suplimentar, revizuenta a menționat că din scrisoarea Agenției Naționale

Transport Auto nr. 08/3-1-11056 din 09 noiembrie 2021 adresată

SRL „Transrelief”, rezultă că conform prevederilor dispoziției Președintelui

raionului Orhei nr. 112 din 29 septembrie 2018 de la operatorul de transport

ÎI ”Mihail Bîrcă” a fost retras dreptul de deservire a curselor raionale Orhei 09:25,

13:45, 17:25 — Vîprova 07:05, 12:25, 16:10 și cursele nominalizate se consideră

închise.

Prin scrisoarea nr. 08/3-1-7621 din 19 octombrie 2018, Agenția Națională

Transport Auto a informat părțile cointeresate ÎS „Gările și Stațiile Auto” și

operatorul de transport ÎI „Mihail Bîrcă”, despre retragerea dreptului de deservire

la serviciile menționate și necesitatea restituirii autorizațiilor, în conformitate cu

prevederile art. 38 alin. (152) al Codului transporturilor rutiere.

Astfel, SRL „Transrelief” a susținut că i-au devenit cunoscute unele

circumstanțe și fapte esențiale ale cauzei, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute

în timpul judecării anterioare a cauzei, fapt ce constituie temei de revizuire a

deciziei instanței de recurs în baza art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă.

Subsecvent, revizuenta a menționat că la momentul atribuirii operatorului de

transport ÎI „Mihail Bîrcă” a dreptului de deservire a curselor raionale Orhei 09:25,

13:45, 17:25 - Vîprova 07:05, 12:25. 16:10, SRL „Transrelief” deja deservea rutele

regulate interraionale Chișinău 14:40 - Noroeeni 08:00 și Chișinău 09:35, 17:05

(Orhei 18:05) - Puțintei 05:30, 12:40 și Chișinău 14:40 - Noroceni 08:00.

De altfel, la atribuirea operatorului de transport ÎI „Mihail Bîrcă” a dreptului

de deservire a curselor raionale Orhei 09:25, 13:45, 17:25 - Vîprova 07:05, 12:25,

16:10, nu s-a ținut cont de prevederile art. 37 alin. (4) din Codul transporturilor

rutiere, iar nerespectarea intervalelor de 15 min dintre serviciile deservite de

4

SRL „Transrelief” și ÎI „Mihail Bîrcă” era prezentă din momentul atribuirii

respectivei rute spre deservire ÎI „Mihail Bîrcă”.

Mai mult, operatorul de transport ÎI „Mihail Bîrcă” a obținut dreptul de

deservire a curselor raionale Orhei 09:25, 13:45, 17:25 - Vîprova 07:05, 12:25,

16:10 prin prezentarea de acte false.

De asemenea, revizuenta a relevat că ÎI „Mihail Bîrcă” nu a activat nicio zi pe

cursele raionale Orhei 09:25, 13:45, 17:25 - Vîprova 07:05, 12:25, 16:10 din

momentul emiterii dispoziției Președintelui raionului Orhei. Deși deținea

autorizațiile eliberate pentru ruta sus indicată și le deține până în prezent, fapt

confirmat prin răspunsul Agenției Naționale Transport Auto nr. 08/3-1-4767 din

07 mai 2021, dar și din motivul prezentării actelor false la examinarea chestiunii

privind atribuirea rutei spre deservire, prin dispoziția Președintelui raionului Orhei

nr. 112 din 29 septembrie 2018 de la operatorul de transport ÎI „Mihail Bîrcă” a

fost retras dreptul de deservire a curselor raionale Orhei 09:25, 13:45, 17:25

Vîprova 07:05, 12:25, 16:10, acestea fiind închise.

Având în vedere cele enunțate, revizuenta a notat că circumstanțele invocate

urmau a fi cercetate și apreciate în coraport cu încălcările care atrag nulitatea

actelor procedurale.

Deoarece decizia din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, conform

art. 394 Cod de procedură civilă este definitivă și executorie din momentul

pronunțării, aceasta a fost pusă în executare de către Agenția Națională Transport

Auto. În acest mod au fost operate modificările acceptate prin hotărârea instanței

de fond și instanței de apel și a fost inclus în graficul de circulație a rutelor

Chișinău 14:40 - Noroeeni 08:10, Chișinău 09:35, 17:05 - Puțintei 05:35; 12:40,

deservite de SRL „Transrelief” punctul intermediar Orhei Gara Auto, exclusiv

pentru debarcarea călătorilor, care vin din localitatea rurală (sat) până la Orhei și

viceversa.

Până la emiterea deciziei din 23 iunie 2021 de către Curtea Supremă de

Justiție, SRL „Transrelief” a activat conform graficului modificat, fară ca să creeze

impedimente altor operatori de transport, inclusiv și persoanelor terțe din prezenta

cauză.

În altă ordine de idei, SRL „Transrelief” a indicat că conform alin. (1) al

art.246 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu

admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare

printr-o încheiere.

Articolul 248 din Codul Administrativ stabilește cazurile când examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă o decizie.

Astfel, revizuenta a subliniat că la caz, Curtea Supremă de Justiție a adoptat

încheierea din 23 iunie 2021, încheiere care în condițiile legii, și anume a

prevederilor art. 246 alin. (1) Cod administrativ se adoptă în cazul declarării

recursului drept unul inadmisibil. Însă, la caz, nu există o decizie a Curții Supreme

de Justiție în rezultatul examinării recursurilor, decizie care ar fi putut cuprinde

soluția adoptată.

La 01 februarie 2022 în adresa Ministerului Economiei și Infrastructurii al

Republicii Moldova, Agenției Naționale Transport Auto, SRL „Dvardum”,

5

SA „Coloana Auto 2811”, ÎI „Severin Ghenadie” și ÎI „Mihail Bîrcă” a fost

expediată copia cererii de revizuire depuse de SRL „Transrelief” împotriva deciziei

din 23 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție.

Prin referința depusă la 14 februarie 2022 ÎI „Mihail Bîrcă”, reprezentată de

avocatul Liliana Bînzari a solicitat respingerea ca fiind inadmisibilă a cererii de

revizuire depuse de SRL „Transrelief”.

La 21 februarie 2022 Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al

Republicii Moldova a depus referință la cererea de revizuire înaintată de

SRL „Transrelief”, prin care a solicitat respingerea acesteia ca fiind inadmisibilă.

Tot la 21 februarie 2022 Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a

depus demers privind admiterea succesiunii în drepturi, prin care în temeiul art. 70

alin. (1) Cod de procedură civilă, a solicitat înlocuirea în proces a pârâtului

Ministerul Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova cu succesorul în

drepturi Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Prin încheierea din 23 februarie 2022 a Curții Supreme de Justiție s-au

corectat greșelile strecurate în decizia din 23 iunie 2021 a Curții Supreme de

Justiție, emisă în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în

judecată depusă de SRL „Transrelief” împotriva Ministerului Economiei și

Infrastructurii al Republicii Moldova, terți Agenția Națională Transport Auto,

SRL „Dvardum”, SA „Coloana Auto 2811”, ÎI „Severin Ghenadie”,

ÎI „Mihail Bîrcă” privind contestarea actelor administrative, obligarea emiterii

actului administrativ individual favorabil și compensarea cheltuielilor de judecată,

sintagma privind denumirea actului judecătoresc „Încheiere” fiind înlocuită cu

sintagma „Decizie”, iar sintagma „dispune” cu sintagma „decide”

(f.d.170-174, Vol.II).

Prin încheierea din 02 martie 2022 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

demersul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, privind admiterea

succesiunii în drepturi și s-a înlocuit partea pârâtă Ministerul Economiei și

Infrastructurii cu succesorul în drepturi Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării

Regionale.

Studiind cererea de revizuire în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisiblă, din

următoarele motive.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019.

Potrivit art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția

art.169–171.

În conformitate cu art. 450 lit. b) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire

se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință

6

de circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i

fie cunoscute anterior, dar nu mai tîrziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a

hotărârii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art. 449 lit. b).

În corespundere cu art.452 alin.(11) Codul de procedură civilă, dacă

examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a

instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența

participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Revizuirea s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data și

ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Astfel,

Colegiul judiciar a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse

în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite

instanței controlul actelor judecătorești contestate. Mai mult, niciun participant nu

a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho

Eskelinen și alții vs Finlanda, 19 aprilie 2007, parag. 72 – 75, Eriksson vs Suedia,

12 aprilie 2012, parag. 66, 72, Pönkä vs Estonia, 8 noiembrie 2016,

parag. 33 – 34).

Conform cu art.453 alin.(1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii

de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În corespundere cu art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale

ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

În conformitate cu art.451 alin.(1) Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexîndu-se probele ce le

confirmă.

SRL „Transrelief” și-a întemeiat cererea de revizuire în baza art. 449 lit. b)

Cod de procedură civilă, invocând drept circumstanțe sau fapte esențiale ale

cauzei, care nu i-au fost și nu i-au putut fi cunoscute revizuientei, scrisoarea

Agenției Naționale Transport Auto nr. 08/3-1-11056 din 09 noiembrie 2021

adresată SRL „Transrelief”, din care rezultă că conform prevederilor dispoziției

Președintelui raionului Orhei nr. 112 din 29 septembrie 2018 de la operatorul de

transport ÎI ”Mihail Bîrcă” a fost retras dreptul de deservire a curselor raionale

Orhei 09:25, 13:45, 17:25 — Vîprova 07:05, 12:25, 16:10 și cursele nominalizate

se consideră închise, precum și scrisoarea nr. 08/3-1-7621 din 19 octombrie 2018,

prin care Agenția Națională Transport Auto a informat părțile cointeresate

ÎS „Gările și Stațiile Auto” și operatorul de transport ÎI „Mihail Bîrcă”, despre

retragerea dreptului de deservire la serviciile menționate și necesitatea restituirii

autorizațiilor, în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (152) al Codului

transporturilor rutiere, înscrisuri pe care le-a anexat la cererea de revizuire.

De asemenea, SRL „Transrelief” invocând dispozițiile art.246 alin. (1) și

art. 248 Cod administrativ, a subliniat că la caz, Curtea Supremă de Justiție a

7

adoptat încheierea din 23 iunie 2021, încheiere care în condițiile legii, și anume a

prevederilor art. 246 alin. (1) Cod administrativ se adoptă în cazul declarării

recursului drept unul inadmisibil. Însă, la caz, nu există o decizie a Curții Supreme

de Justiție în rezultatul examinării recursurilor, decizie care ar fi putut cuprinde

soluția adoptată.

Verificând temeinicia motivelor de revizuire raportate la art. 449 lit. b) din

Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că temeiurile invocate în

cererea de revizuire depusă de SRL „Transrelief” împotriva deciziei din

23 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție, nu sunt concludente și rezidă din

interpretarea greșită a acestor prevederi legale.

Prin urmare, argumentele aduse de SRL „Transrelief” în susținerea cererii de

revizuire și înscrisurile anexate la aceasta, nu constituie circumstanțe sau fapte

esențiale ale cauzei, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentei, până la

examinarea cauzei în instanța de recurs.

Or, scrisoarea Agenției Naționale Transport Auto nr. 08/3-1-11056 adresată

SRL „Transrelief”, în care este indicat că în baza dispoziției Președintelui raionului

Orhei nr. 112 din 29 septembrie 2018, de la operatorul de transport ÎI ”Mihail

Bîrcă” a fost retras dreptul de deservire a curselor raionale Orhei 09:25, 13:45,

17:25 — Vîprova 07:05, 12:25, 16:10 și cursele nominalizate se consideră închise,

a fost emisă la 09 noiembrie 2021 (f.d.129, Vol. II), adică ulterior pronunțării

deciziei din 23 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție a cărei revizuire se solicită

și a răspunsurilor Ministerului Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova

nr.14/4-2376 din 05 martie 2018 și nr. 14/4-5860 din 05 iunie 2018.

Mai mult, SRL „Transrelief” s-a adresat Agenției Naționale Transport Auto

pentru ai fi eliberată informația privind serviciile regulate Orhei 09:25, 13:45,

17:25 — Vîprova 07:05, 12:25, 16:10, atribuite spre deservire ÎI „Mihail Bîrcă”,

răspuns la care a primit, prin scrisoarea Agenției Naționale Transport Auto

nr. 08/3-1-11056 din 09 noiembrie 2021, abia la 01 noiembrie 2021, adică ulterior

pronunțării deciziei din 23 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție a cărei revizuire

se solicită.

Iar, răspunsul nr. 08/3-1-4767 din 07 mai 2021 la cererea SRL „Transrelief”

privind prezentarea informației ce vizează ruta Orhei- Vîprova, deservită de

operatorul de transport ÎI „Mihail Bîrcă”, în care este indicat că, prin scrisoarea

nr. 08/3-1-7621 din 19 octombrie 2018, Agenția Națională Transport Auto a

informat părțile cointeresate ÎS „Gările și Stațiile Auto” și operatorul de transport

ÎI „Mihail Bîrcă”, despre retragerea dreptului de deservire la serviciile menționate

și necesitatea restituirii autorizațiilor, în conformitate cu prevederile art. 38

alin. (152) al Codului transporturilor rutiere, precum și însăși scrisoarea

nominalizată, au fost emise anterior deciziei instanței de recurs a cărei revizuire se

solicită, însă la materialele dosarului, în perioada examinării cauzei, nu au fost

prezentate și anexate, pentru a fi studiate și luate în considerare la adoptarea

soluției.

8

Respectiv, circumstanțele enunțate denotă incontestabil lipsa acțiunilor

necesare din partea SRL „Transrelief” în vederea argumentării cererii de chemare

în judecată, prin prezentarea înscrisurilor relevante de care dispune.

Astfel, se atestă că revizuenta SRL „Transrelief” nu a prezentat probe ce ar

demonstra cu certitudine că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele

și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei, în condițiile în care s-a

adresat Agenției Naționale Transport Auto pentru ai fi eliberată informația privind

serviciile regulate Orhei 09:25, 13:45, 17:25 — Vîprova 07:05, 12:25, 16:10,

atribuite spre deservire ÎI ”Mihail Bîrcă” la 01 noiembrie 2021, adică ulterior

pronunțării deciziei din 23 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție a cărei revizuire

se solicită. Iar, deși răspunsul nr. 08/3-1-4767 la cererea SRL „Transrelief” privind

prezentarea informației ce vizează ruta Orhei- Vîprova, deservită de operatorul de

transport ÎI ”Mihail Bîrcă”, în care se indică că, prin scrisoarea nr. 08/3-1-7621 din

19 octombrie 2018, Agenția Națională Transport Auto a informat părțile

cointeresate ÎS „Gările și Stațiile Auto” și operatorul de transport ÎI „Mihail

Bîrcă”, despre retragerea dreptului de deservire la serviciile menționate și

necesitatea restituirii autorizațiilor, în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (152)

al Codului transporturilor rutiere, a fost emis și expediat la cererea

SRL „Transrelief” încă la 07 mai 2021, adică anterior deciziei instanței de recurs a

cărei revizuire se solicită, acesta a fost prezentat ca temei de depunere a cererii de

revizuire în baza art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă.

Aici, instanța de revizuire relevă că înscrisurile invocate și anexate de

revizuentă în susținerea cererii de revizuire, și anume scrisoarea Agenției Naționale

Transport Auto nr. 08/3-1-11056 adresată SRL „Transrelief”, din care rezultă că

conform prevederilor dispoziției Președintelui raionului Orhei nr. 112 din

29 septembrie 2018 de la operatorul de transport ÎI ”Mihail Bîrcă” a fost retras

dreptul de deservire a curselor raionale Orhei 09:25, 13:45, 17:25 — Vîprova

07:05, 12:25, 16:10 și cursele nominalizate se consideră închise, a fost emisă la

09 noiembrie 2021 (f.d.129, Vol. II), răspunsul Agenției Naționale Transport Auto

nr. 08/3-1-4767 la cererea SRL „Transrelief” privind prezentarea informației ce

vizează ruta Orhei- Vîprova, deservită de operatorul de transport ÎI „Mihail Bîrcă”

la 07 mai 2021, scrisoarea nr. 08/3-1-7621, prin care Agenția Națională Transport

Auto a informat părțile cointeresate ÎS „Gările și Stațiile Auto” și operatorul de

transport ÎI „Mihail Bîrcă”, despre retragerea dreptului de deservire la serviciile

menționate și necesitatea restituirii autorizațiilor, în conformitate cu prevederile

art. 38 alin. (152) al Codului transporturilor rutiere la 19 octombrie 2018

(f.d.130, Vol.II), iar Dispoziția Președintelui raionului Orhei nr. 93 la data de

22 august 2018, însă cererile operatorului de transport SRL „Transrelief”, prin care

s-a solicitat modificarea graficului de circulație a serviciilor rutiere regulate

interraionale Chișinău 14:40 - Noroceni 08:00 și Chișinău 09:35, 17:05 (Orhei

18:05) - Puțintei 05:30, 12:40, prin includerea punctului de staționare Orhei, cu

modificarea orelor de plecare existente datează din 03 ianuarie 2018 și, respectiv

13 februarie 2018.

Prin urmare, la momentul depunerii cererilor vizate supra și, respectiv emiterii

de către Ministerul Economiei și Infrastructurii a răspunsului nr. 14/4-2376 din

9

05 martie 2018, înscrisurile nominalizate nu existau, astfel serviciile rutei Vîprova-

Puțîntei- Dîșcova-Orhei (cursele din Vîprova – 07:05; 12:25; 16:10, din Orhei –

09:25; 13:45, 17:25 deservite de ÎI „Mihail Bîrcă”), la data de 05 martie 2018

activau, fapt ce denotă legalitatea refuzului Ministerului Economiei și

Infrastructurii al Republicii Moldova nr. 14/4-2376 din 05 martie 2018, emis în

corespundere cu prevederile legislației specifice domeniului transportului rutier și a

deciziei din 23 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție.

Referitor la alegațiile revizuentei SRL „Transrelief” că la caz, Curtea

Supremă de Justiție a adoptat încheierea din 23 iunie 2021, încheiere care în

condițiile legii, și anume a prevederilor art. 246 alin. (1) Cod administrativ se

adoptă în cazul declarării recursului drept unul inadmisibil. Însă, la caz, nu există o

decizie a Curții Supreme de Justiție în rezultatul examinării recursurilor, decizie

care ar fi putut cuprinde soluția adoptată, instanța de revizuire relevă că conform

dispozitivului actului judecătoresc revizuirea căruia se solicită, la 23 iunie 2021

Curtea Supremă de Justiție a emis o decizie irevocabilă în temeiul art. 248 alin. (1)

lit.c) Cod administrativ, dar nu o încheiere de declarare inadmisibilă a recursurilor.

Iar, în scopul evitării oricăror interpretări, prin invocarea denumirii actului

judecătoresc emis de instanța de recurs, revizuirea căruia se solicită, instanța de

revizuire reiterând precizează că, prin încheierea din 23 februarie 2022 a Curții

Supreme de Justiție s-au corectat greșelile strecurate în decizia din 23 iunie 2021 a

Curții Supreme de Justiție, sintagma privind denumirea actului judecătoresc

„Încheiere” fiind înlocuită cu sintagma „Decizie”, iar sintagma „dispune” cu

sintagma „decide”.

Astfel, cele invocate în cererea de revizuire nu sunt circumstanțe sau fapte

esențiale ale cauzei și acestea nu pot servi temei pentru redeschiderea procesului.

Așadar, argumentele invocate de revizuentă nu cad sub incidența prevederilor

art.449 lit. b) Codul de procedură civilă, și ca rezultat indică la caracterul

declarativ al cererii de revizuire, fiind lipsită de esență, care evidențiază simplul

fapt al dezacordului revizuentei cu soluția adoptată de instanța de recurs, precum și

lipsa temeiurilor legale de declarare a revizuirii.

Aspectele invocate în cererea de revizuire reflectă caracterul unor critici, prin

care se urmărește retractarea unui act de dispoziție judecătoresc, revizuenta

exprimându-și nemulțumirea față de soluția conținută în decizia din 23 iunie 2021

a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a declarat inadmisibil recursul depus de

SA „Coloana Auto 2811”. S-au admis recursurile depuse de Ministerul Economiei

și Infrastructurii al Republicii Moldova, ÎI „Mihail Bîrcă”, reprezentată de avocatul

Liliana Bînzari. S-a casat integral decizia din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău și hotărârea din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani și s-a emis o nouă decizie prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de

chemare în judecată depusă de SRL „Transrelief” împotriva Ministerului

Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova, terți Agenția Națională

Transport Auto, SRL „Dvardum”, SA „Coloana Auto 2811”, ÎI „Severin

Ghenadie”, ÎI „Mihail Bîrcă” privind contestarea actelor administrative, obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil și compensarea cheltuielilor de

judecată.

10

Revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii

contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate duce la încălcarea

principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a

oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, iar

competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din

aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității

raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanțele judecătorești

dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în

discuție (cazul Brumărescu contra României).

Principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești cere ca nici o

parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii

doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată

pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o

nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a

două opinii diferite cu privire la aceiași chestiune nu este un temei de reexaminare

a cauzei.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară,

datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cazul Roșca contra

Moldovei).

Prin urmare, instanța de recurs relevă că admiterea cererii de revizuire depusă

de SRL „Transrelief” împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții Supreme de

Justiție, în condițiile în care a fost formulată, ar încălca principiul securității

raporturilor juridice și ar duce inevitabil la violarea art.6 §1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului.

În jurisprudența sa constantă, Curtea Europeană cu mai multe ocazii a

menționat că dreptul la o instanță, garantat de articolul 6§1 din Convenție,

presupune respectarea principiului preeminenței dreptului.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești

dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în

discuție (Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII).

Acest principiu cere ca nicio parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei

hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o

nouă determinare a cauzei.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că argumentele

invocate de revizuenta SRL „Transrelief” în cererea de revizuire depusă împotriva

deciziei din 23 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 449 Codul de procedură civilă, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

11

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu 195 Cod administrativ, art. 270, art. 453 alin. (1) lit. a)

Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată „Transrelief” împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții

Supreme de Justiție, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare

în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Transrelief” împotriva

Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova, terți

Agenția Națională Transport Auto, Societatea cu Răspundere Limitată „Dvardum”,

Societatea pe Acțiuni „Coloana Auto 2811”, Întreprinderea Individuală „Severin

Ghenadie”, Întreprinderea Individuală „Mihail Bîrcă” privind contestarea actelor

administrative, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

Nicolae Craiu

Nina Vascan

12