2r-90/22 — constatarea faptului incalcarii dreptului la executare in termen rezonabil a hotarii judecatoresti, repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2r-90/2022

2-19129492-01-2r-10022022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Z. Talpalaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Sîrbu, V. Buhnaci, D. Dulghieru)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (A. Cobăneanu, D. Mardari, M. Pitic)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (V. Sîrbu, R. Pulbere, D. Dulghieru)

D E C I Z I E

02 martie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând recursul declarat de către Nicolae Daniliuc,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Nicolae

Daniliuc împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți

accesorii Consiliul raional Rîșcani și Primăria satului Varatic, raionul Rîșcani cu

privire la constatarea faptului încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului material și moral,

împotriva încheierii din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Nicolae Daniliuc

împotriva hotărârii din 06 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă :

La 02 august 2019, Daniliuc Nicolae a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii

Consiliul raional Rîșcani și Primăria satului Varatic, raionul Rîșcani cu privire la

constatarea faptului încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

din 17 iulie 2000 a Judecătoriei Bălți, încasarea din bugetul de stat cu titlu de

prejudiciu material a sumei de 225 287,11 de lei, venitul ratat în mărime

de 368 562 048 de lei și prejudiciul moral în mărime de 950 000 de lei.

Prin hotărârea din 06 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de către Nicolae Daniliuc împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Consiliul raional

Rîșcani, Primăria sat. Varatic, r-nul Rîșcani privind constatarea faptului încălcării

dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Bălți din 17 iulie

2000 și încasarea din bugetul de stat cu titlu de prejudiciu material a sumei

de 225 287,11 de lei, cu titlu de venit ratat suma de 368 562 048 de lei, cu titlu de

prejudiciu moral suma de 950 000 de lei.

1

Prin decizia din 03 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Nicolae Daniliuc și a fost menținută hotărârea din 06 august 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin încheierea din 02 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat

inadmisibil recursul depus de către Nicolae Daniliuc împotriva deciziei din 03

februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

La 14 iunie 2021, Nicolae Daniliuc a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere

de revizuire împotriva hotărârii din 06 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, invocând drept temei art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

Prin încheierea din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Nicolae Daniliuc împotriva

hotărârii din 06 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 10 ianuarie 2022, Nicolae Daniliuc a declarat recurs împotriva încheierii din

20 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea cererii

de revizuire, casarea integrală a hotărârii din 06 august 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de fond.

În motivarea recursului, recurentul Daniliuc Nicolae a invocat ilegalitatea

încheierii din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, reiterând motivele din

cererea de revizuire și a indicat că instanța de apel la examinarea cererii de revizuire

a interpretat eronat prevederile art. 449 din Codul de procedură civilă.

La 10 și 16 februarie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimatului și a intervenienților accesorii pentru notificare copia recursului depus de

către Nicolae Daniliuc împotriva încheierii din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău. Însă, până la examinarea recursului, intimatul și intervenienții accesorii nu

au făcut uz de dreptul lor procedural și nu au depus referințe prin care să-și expună

poziția procesuală pe marginea criticilor formulate în recurs.

În conformitate cu prevederile art. 424 alin. (2) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de către curțile de

apel.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Încheierea Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 20 octombrie 2021.

Conform scrisorii de comunicare a actului procedural, încheierea din 20

octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată pentru notificare

participanților la proces la 15 noiembrie 2021 (f.d. 19, vol. II).

Totodată, instanța de recurs atestă că potrivit materialelor dosarului se constată

că încheierea din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost recepționată de

facto de către recurentul Nicolae Daniliuc la 06 ianuarie 2022 (f.d. 21, vol. II), astfel,

recursul declarat la 10 ianuarie 2022, este în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din

următoarele motive.

2

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Conform art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în

cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei

care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a cauzei.

Potrivit art. 450 lit. b) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se

depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de

circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie

cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a

hotărârii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art. 449 lit. b).

Din dispozițiile art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, rezultă că

cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447,

indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se

probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 452 alin. (2) din Codul de procedură civilă, dezbaterile

sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că în cazul când se invocă temeiul de revizuire că ar fi devenit

cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au

putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

cauzei, este important ca circumstanțele sau faptele date existente obiectiv până la

data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente

și pertinente, să aibă importanță esențiala pentru justa soluționare a cauzei civile,

adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să

fie descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.

Circumstanțele nou-descoperite pot fi definite ca totalitatea de fapte juridice

(obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și

obligațiilor civile, care au o importanță esențiala pentru soluționarea justă a cauzei

civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care

nu au fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării

hotărârii, care să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit

irevocabilă, și dacă revizuentul dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla

circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a cauzei.

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele indicate în cererea

de recurs și cadrul legal aplicabil cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră justă soluția Curții de Apel

Chișinău de respingere a cererii de revizuire depusă de către Nicolae Daniliuc ca

fiind inadmisibilă or, alegațiile invocate de către ultimul ca temeiuri de revizuire, în

esență nu constituie circumstanțe noi în sensul art. 449 din Codul de procedură

civilă, care ar permite redeschiderea procesului.

În contextul expus, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră justă concluzia Curții de Apel Chișinău expusă

în încheierea din 20 octombrie 2021 că, circumstanțele invocate de către Nicolae

3

Daniliuc ca temei de revizuire a hotărârii din 06 august 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, nu se încadrează în prevederile art. 449 din Codul de procedură civilă

și nu constituie temei de redeschidere a procesului.

Colegiul reține că procedura de revizuire prevăzută la art. 449 – 453 din Codul

de procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care

urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6§1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, fiind respectat principiul

securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței Curții

Europene a Drepturilor Omului, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează

a fi rediscutată. Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea

este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (cauza

Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28

octombrie 1999).

Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în

cauza Roșca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006,

unde s-a subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de

judecată independentă și imparțială, garantat de art. 6§1 din Convenție, urmează a fi

interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunța preeminență

principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor

contractante. Unul dintre elementele fundamentele a preeminenței este principiul

securității raporturilor juridice, care înseamnă că o soluție definitivă al oricărui

litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securității raporturilor juridice

presupune respectul față de regula lucrului judecat. Securitatea raporturilor juridice

presupune respectarea principiului res judicata, adică caracterului irevocabil al

hotărârilor judecătorești, care cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite

revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o

reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată

pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o

nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla

existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci când este

necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Josan vs. Moldova,

nr. 37431/02, §25; Brumărescu vs. România, nr. 28342/95, §6; Ryabykh vs. Rusia,

nr. 52854/99, §52).

În această ordine de idei, și având în vedere normele legale naționale și

raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de

recurs reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de către Nicolae

Daniliuc în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna

încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți

la un proces echitabil garantate de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea recurată

este legală și întemeiată, iar argumentele invocate de către Nicolae Daniliuc sunt

neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține

încheierea contestată.

4

În conformitate cu art. art. 427 lit. a), 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de către Nicolae Daniliuc.

Se menține încheierea din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Nicolae Daniliuc

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii

Consiliul raional Rîșcani și Primăria satului Varatic, raionul Rîșcani cu privire la

constatarea faptului încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, repararea prejudiciului material și moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

5