2ac-31/22 — contestarea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actelor administrative
- Temei legal
- conflict negativ de competenta
2ac-31/22 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ac-31/22
2-22005304-01-2cc-09022022
Î N C H E I E R E
16 februarie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Aliona Miron
Nina Vascan
examinând conflictul negativ de competență dintre Judecătoria Chișinău,
sediul Râșcani și Curtea de Apel Chișinău,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa „PACE”
împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Casa Națională de Asigurări Sociale
cu privire la contestarea actelor administrative și dispunerea întoarcerii sumei
bănești executate,
c o n s t a t ă:
La 17 ianuarie 2022, Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa
„PACE” a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani cerere de chemare în
judecată în contencios administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț
Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat anularea parțială a
Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 108 din 02 noiembrie 2021, și anume a
pct. 4 al acesteia, în partea cu privire la obligarea Partidului Politic „PACE” să
verse în bugetul de stat suma de 90000 de lei, a Hotărârii Comisiei Electorale
Centrale nr. 140 din 15 octombrie 2021, și anume a pct. 4 al acesteia, în partea cu
privire la reținerea virării alocației de la bugetul de stat către Partidul Politic
„PACE”, inclusiv din contul subvențiilor din anul 2022, până la atingerea sumei de
90000 de lei, anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 254 din
29 decembrie 2021 cu privire la soluționarea cererii prealabile și dispunerea
întoarcerii sumei mijloacelor bănești executate, efectuată din contul subvențiilor
din anul 2022 (f.d.2-8).
Prin încheierea din 17 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
cererea de chemare în judecată în contencios administrativ depusă de Partidul
Politic Partidul Acasă Construim Europa „PACE” s-a strămutat la Curtea de Apel
Chișinău pentru examinare, conform competenței. (f.d.61)
1
Prin încheierea din 07 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a sesizat
Curtea Supremă de Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență
apărut între Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani și Curtea de Apel Chișinău
(f.d. 83-85).
Studiind materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată competența
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, de a judeca prezenta cauză, din
considerentele ce urmează.
Conform articolului 200 alin. (1) și (3) din Codul administrativ instanța de
judecată în fața căreia a apărut conflictul de competență de natura celui definit la
art. 58 alin. (2) suspendă din oficiu procesul și prezintă dosarul instanței
competente să soluționeze conflictul de competență. Conflictul de competență
dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o judecătorie și o
curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către Curtea Supremă
de Justiție.
Cercetând starea de fapt, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că, prin cererea de chemare în
judecată Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa „PACE” a solicitat
anularea parțială a Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 108 din
02 octombrie 2021 „Cu privire la exercitarea atribuției de supraveghere a
rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor politice pentru primul semestru
al anului 2021”, și anume a pct. 4 al acesteia, în partea cu privire la obligarea
Partidului Politic „PACE” să verse în bugetul de stat suma de 90000 de lei, a
Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 140 din 15 noiembrie 2021 „privind
executarea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 108 din 02 octombrie 2021
„Cu privire la exercitarea atribuției de supraveghere a rapoartelor privind gestiunea
financiară a partidelor politice pentru primul semestru al anului 2021” ”, și anume
a pct. 4 al acesteia, în partea cu privire la reținerea virării alocației de la bugetul de
stat către Partidul Politic „PACE”, inclusiv din contul subvențiilor din anul 2022,
până la atingerea sumei de 90000 de lei, anularea Hotărârii Comisiei Electorale
Centrale nr. 254 din 29 decembrie 2021 cu privire la soluționarea cererii prealabile
și dispunerea întoarcerii sumei mijloacelor bănești executate, efectuată din contul
subvențiilor din anul 2022.
Conform art.10 alin. (1) Cod administrativ, actul administrativ individual este
orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică
pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul
de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea
raporturilor juridice de drept public.
Articolul 20 din Codul administrativ garantează că dacă printr-o activitate
administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest
drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la
care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de
contencios administrativ, conform prezentului cod.
2
Conform art. 191 alin. (1), (2) și (3) Cod administrativ, cu excepția cazurilor
prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în
contencios administrativ.
Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în contencios
administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu se supun
controlului de constituționalitate.
Curtea de Apel Chișinău soluționează în primă instanță acțiunile în contencios
administrativ împotriva hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii, ale
Consiliului Superior al Procurorilor, precum și acțiunile în contencios
administrativ atribuite în competența sa prin Codul electoral.
Articolul 71 alin. (1) Cod electoral prevede că alegătorii și concurenții
electorali pot contesta acțiunile/inacțiunile și hotărârile consiliilor și birourilor
electorale și acțiunile/inacțiunile concurenților electorali. Depunerea cererii în
instanța de judecată trebuie precedată de contestarea prealabilă în organul electoral
ierarhic superior organului al cărui act se contestă, cu excepția contestațiilor
privind acțiunile/inacțiunile concurenților electorali, depuse direct în instanța de
judecată, și a contestațiilor ce se referă la exercitarea dreptului la vot sau la
administrarea alegerilor depuse la biroul electoral în ziua alegerilor.
Aliniatul (4) al art. 71 Cod electoral, stipulează că deciziile organelor
electorale și ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului asupra contestațiilor
pot fi atacate în instanța de judecată.
Iar, potrivit art. 71 alin. (6) Cod electoral, contestațiile privind finanțarea
campaniilor electorale se adresează Comisiei Electorale Centrale, în cazul
concurenților electorali în alegerile parlamentare și prezidențiale, sau consiliilor
electorale de circumscripție, în cazul candidaților independenți în alegerile locale.
Examinarea contestațiilor privind finanțarea campaniilor electorale ale partidelor
politice nu se supune termenelor de prescripție prevăzute la art.72–74.
Conform art.72 alin.(3) Cod electoral, contestațiile privind acțiunile și
hotărârile Comisiei Electorale Centrale și ale Consiliului Coordonator al
Audiovizualului se depun, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel
Chișinău în termen de 3 zile calendaristice de la data săvârșirii acțiunii sau
adoptării hotărârii.
În conformitate cu art. 73 alin. (1) și (7) Cod electoral, contestațiile privind
acțiunile și hotărîrile Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală se
examinează în termen de 5 zile calendaristice de la depunere, dar nu mai tîrziu de
ziua alegerilor.
Contestațiile depuse la instanțele de judecată se examinează în conformitate
cu prevederile Codului de procedură civilă și ale Codului administrativ.
În corespundere cu art. 74 alin. (1), (5), (6) și (7) Cod electoral, instanța de
judecată adoptă și pronunță hotărîrea în conformitate cu prevederile Codului de
procedură civilă și ale Codului administrativ.
Hotărîrea instanței de judecată este definitivă și executorie din momentul
pronunțării.
Împotriva hotărîrii instanței de judecată poate fi depus un apel în termen de o
zi de la pronunțare, iar împotriva deciziei instanței de apel – un recurs în termen de
o zi de la pronunțare.
3
Apelul și recursul se examinează în termen de 3 zile de la primirea dosarului
în cauză.
Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție relevă că Curtea de Apel Chișinău este competentă să
examineze în primă instanță acțiunile în contencios administrativ doar contestațiile
împotriva hotărârilor Comisiei Electorale Centrale privind organizarea și
desfășurarea alegerilor.
Cu titlu subsidiar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că acest raționament poate fi
dedus din interpretarea sistematică a art. 72 alin. (3) din Codul electoral, în raport
cu alte norme conținute la Capitolul 12 „Procedurile judiciare”, Secțiunea 1
„Contestații privind organizarea și desfășurarea alegerilor”, care reglementează
modul de depunere și examinare a contestațiilor depuse de către alegători și
concurenții electorali pe marginea unor proceduri electorale aferente organizării și
desfășurării unui scrutin.
Conform prevederilor art. 29 alin. (1) al Legii nr. 294 din 21 decembrie 2007
privind partidele politice semestrial, pînă la data de 15 a ultimei luni a perioadei de
raportare, și anual, pînă în data de 31 martie, partidele politice vor prezenta la
Comisia Electorală Centrală rapoarte privind gestiunea financiară a acestora.
Partidele politice beneficiare de alocații de la bugetul de stat vor prezenta
rapoartele respective și la Curtea de Conturi.
Potrivit art. 30 alin. (1) al Legii nominalizate, organul independent ce asigură
supravegherea și controlul finanțării partidelor politice este Comisia Electorală
Centrală, constituită și abilitată cu atribuții conform Codului electoral și
prevederilor prezentei legi.
Iar, în conformitate cu pct. 65 din Regulamentul privind finanțarea activității
partidelor politice, aprobat prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.4401 din
23 decembrie 2015, Partidul politic prezintă la Comisia Electorală Centrală
semestrial, pînă la data de 15 iulie a anului de gestiune, și anual, pînă în data de
31 martie, rapoarte privind gestiunea financiară. Partidele politice beneficiare de
subvenții de la bugetul de stat vor prezenta rapoartele respective și la Curtea de
Conturi.
Astfel, nu ține de competența materială a Curții de Apel Chișinău să
examineze și să soluționeze cererea de chemare în judecată depusă de Partidul
Politic Partidul Acasă Construim Europa „PACE” împotriva Comisiei Electorale
Centrale, terț Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actelor
administrative și dispunerea întoarcerii sumei bănești executate, or, hotărârile
Comisiei Electorale Centrale nr. 108 din 02 octombrie 2021 „Cu privire la
exercitarea atribuției de supraveghere a rapoartelor privind gestiunea financiară a
partidelor politice pentru primul semestru al anului 2021”, nr. 140 din
15 noiembrie 2021 „privind executarea hotărârii Comisiei Electorale Centrale
nr. 108 din 02 octombrie 2021 „Cu privire la exercitarea atribuției de supraveghere
a rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor politice pentru primul
semestru al anului 2021” ” și nr. 254 din 29 decembrie 2021 cu privire la
soluționarea cererii prealabile, contestate în prezenta speță și care constituie
4
obiectul prezentului litigiu nu au fost adoptate în contextul organizării unui scrutin,
respectiv exercitarea căii de atac nu poate fi întemeiată pe prevederile art. 72
alin. (3) din Codul electoral.
La caz, Curtea de Apel Chișinău corect a constatat că obiect al acțiunii sunt
hotărârile Comisiei Electorale Centrale, ce nu țin de perioada nemijlocită a
alegerilor, nu sunt emise în perioada electorală, în care reclamantul Partidul Politic
Partidul Acasă Construim Europa „PACE”, ar avea statut de concurent electoral,
dar țin de activitatea administrativă a autorității publice, desfășurată în perioadă
ordinară. Sau altfel spus, hotărârile Comisiei Electorale Centrale contestate, nu
stabilesc drepturi și obligații aferente procesului de organizare și desfășurare a
alegerilor. Astfel, față de obiectul acțiunii și normele enunțate, competența
materială sub aspect procesual, aparține judecătoriilor, deoarece nu se contestă
hotărârile Comisiei Electorale Centrale, emise în legătură cu organizarea și
desfășurarea alegerilor, ceea ce prezumă inaplicabilitatea dispozițiilor art. 191 alin.
(3) Cod administrativ în coroborare cu art. 72 alin. (2) și alin. (3) Cod electoral.
Or, acestea au fost adoptate în temeiul atribuției Comisiei Electorale Centrale
de supraveghere și control privind finanțarea activității curente a partidelor
politice, printre care și a Partidului Politic Partidul Acasă Construim Europa
„PACE”, stabilit de art. 29 alin. (1) și art. 30 alin. (1) al Legii nr. 294 din
21 decembrie 2007 privind partidele politice, dar nu în calitate de concurent
electoral sau participant la alegeri.
Așadar, ținând cont de natura acestora, hotărârile Comisiei Electorale
Centrale nr. 108 din 02 octombrie 2021 „Cu privire la exercitarea atribuției de
supraveghere a rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor politice pentru
primul semestru al anului 2021”, nr. 140 din 15 noiembrie 2021 „privind
executarea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 108 din 02 octombrie 2021
„Cu privire la exercitarea atribuției de supraveghere a rapoartelor privind gestiunea
financiară a partidelor politice pentru primul semestru al anului 2021” ” și nr. 254
din 29 decembrie 2021 cu privire la soluționarea cererii prealabile, sunt acte
administrative cu caracter individual, în sensul art. 10 din Codul administrativ.
Subsecvent, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție menționează că Comisia Electorală Centrală, prin referința
depusă la 04 februarie 2022 reclamă competența Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani la examinarea prezentei cauze din aceleași considerente.
Mai mult, în hotărârile Comisiei Electorale Centrale contestate de Partidul
Politic Partidul Acasă Construim Europa „PACE” este indicată în mod expres
informația cu privire la exercitarea căilor de atac, și anume în decurs de 30 de zile
de la comunicare, prin depunerea cererii prealabile la Comisia Electorală Centrală,
sau în cazul hotărârii nr. 254 din 29 decembrie 2021 cu privire la soluționarea
cererii prealabile, în decurs de 30 de zile de la comunicare, în conformitate cu
prevederile Codului administrativ.
Respectiv, acțiunea depusă de Partidul Politic Partidul Acasă Construim
Europa „PACE” împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Casa Națională de
Asigurări Sociale cu privire la contestarea actelor administrative și dispunerea
întoarcerii sumei bănești executate, nu ține de competența jurisdicțională a Curții
de Apel Chișinău, dar a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
5
Conform art. 196 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, acțiunea în
contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază
teritorială își are sediul autoritatea publică care a desfășurat activitatea
administrativă contestată, daca legea nu prevede altfel.
Dacă la o procedură de contencios administrativ participă mai multe
autorități publice, acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de
judecată în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea publică pârâtă.
În atare circumstanțe se constată competența Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, sediul specializat în examinarea cauzelor în contencios administrativ, de
a judeca cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de Partidul
Politic Partidul Acasă Construim Europa „PACE” împotriva Comisiei Electorale
Centrale, terț Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actelor
administrative nominalizate și dispunerea întoarcerii sumei bănești executate.
Articolul 197 din Codul administrativ prevede că, nimeni nu poate fi lipsit de
dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin
lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.
Căile procedurale asigură persoanelor interesate accesul la o instanță de
judecată, căreia prin lege i s-a stabilit competența de a hotărî, iar pentru ca dreptul
de acces la o instanță să fie respectat, trebuie ca instanța în fața căreia este adusă
cauza să se bucure de jurisdicție deplină, adică instanța trebuie să fie competentă să
analizeze atât aspectele de fapt, cât și pe cele de drept ale cauzei. Acest mod de
reglementare al dreptului de acces la justiție este în concordanță cu principiile
Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,
potrivit cărora exercitarea dreptului de acces la justiție presupune tocmai
asigurarea accesului oricărei persoane la un tribunal instituit de lege, adică
garantarea unei proceduri judiciare în fața căreia să se poată realiza, efectiv, acest
drept.
În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin prisma standardelor Curții
Europene a Drepturilor Omului, notează că nerespectarea de către o instanță a
dispozițiilor de drept intern implică în principiu o încălcare a art. 6 § 1 din
Convenție (cauza DMD Group, A.S. vs Slovacia, 05 octombrie 2010, §61).
În același timp, articolul 6 § 1 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor
Omului și a Libertăților Fundamentale garantează ca prim aspect al procesului
echitabil înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul
rând având competență clar stabilită de legea națională. De aceea, normele de
competență jurisdicțională sunt de strictă interpretare, iar orice interpretare
extensivă sau restrictivă trebuie calificată ca abuz de drept.
Reieșind din cele expuse, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că la caz, Curtea de Apel
Chișinău întemeiat a constatat competența Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
pentru examinarea cauzei de contencios administrativ, intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa
„PACE” împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Casa Națională de Asigurări
6
Sociale cu privire la contestarea actelor administrative nominalizate și dispunerea
întoarcerii sumei bănești executate.
Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea
justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având
competență clar stabilită de legea națională, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va
soluționa conflictul negativ de competență, prin constatarea competenței la
examinarea și soluționarea cauzei sus-nominalizate a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani, de un complet specializat în examinarea cauzelor de contencios
administrativ.
Conform art. 191, 196, 200 alin. (3), 230 din Codul administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se constată competența Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, la judecarea
cauzei în contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de depusă de Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa „PACE”
împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Casa Națională de Asigurări Sociale
cu privire la contestarea actelor administrative și dispunerea întoarcerii sumei
bănești executate.
Cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de depusă de Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa „PACE”
împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Casa Națională de Asigurări Sociale
cu privire la contestarea actelor administrative și dispunerea întoarcerii sumei
bănești executate se remite spre examinare conform competenței Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Aliona Miron
Nina Vascan
7