3r-16/22 — contestarea actului administrativ individual

3r-16/22 — contestarea actului administrativ individual (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3r-16/22

2-20131834-01-3r-19012022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici)

D E C I Z I E

02 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul depus de Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul

Roman Doroftei,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Natalia Porcescu împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal cu privire la contestarea actului administrativ individual,

împotriva încheierii din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Natalia Porcescu,

reprezentată de avocatul Roman Doroftei împotriva deciziei din 29 aprilie 2021 a

Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 22 octombrie 2020, Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman

Doroftei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Centrului Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal, prin care a solicitat anularea deciziei

Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 254 din

24 septembrie 2020 privind conformitatea prelucrării datelor cu caracter personal

efectuate de către Natalia Porcescu și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 17 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

s-a declarat inadmisibilă acțiunea Nataliei Porcescu și s-a explicat reclamantei că

declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin.(2)

1

lit.f) – h) nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant

cu aceeași acțiune (f.d. 27-29).

La 03 martie 2021 Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei

a depus recurs împotriva încheierii din 17 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, prin care a solicitat anularea acesteia și examinarea cauzei în fond

(f.d.33-34).

Prin decizia din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins recursul

depus de Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei și s-a menținut

încheierea din 17 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.47-54).

La 27 iulie 2021, Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei,

a depus la Curtea de Apel Chișinău, cerere de revizuire împotriva deciziei din

29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând anularea acesteia cu remiterea

cauzei spre rejudecare în instanța de fond (f.d. 57-60).

Prin încheierea din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Natalia Porcescu, reprezentată de

avocatul Roman Doroftei împotriva deciziei din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel

Chișinău (f.d.75-78).

La 23 decembrie 2021 Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman

Doroftei a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 11 noiembrie 2021 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând anularea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare

(f.d.83-86).

În motivarea recursului, recurenta a invocat dezacordul cu încheierea din

11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, pe care o consideră ilegală,

neîntemeiată și adoptată cu încălcarea normelor procedurale.

De asemenea, recurenta a susținut că prin soluția emisă, Curtea de Apel

Chișinău a încălcat drepturile și principiile fundamentale ce vizează

contradictorialitatea procesului, dreptul la un proces echitabil și egalitatea armelor.

În susținerea celor enunțate, recurenta a indicat că instanța de revizuire a

apreciat arbitrar argumentele sale indicate în cererea de revizuire, or, de către ea a

fost respectată procedura prealabilă la depunerea cererii de chemare în judecată, fapt

ce se confirmă prin cererea prealabilă și bonul de expediere de la Poșta Moldovei.

În context, recurenta a susținut că la prezentarea dosarului administrativ,

Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, contrar dispozițiilor

art. 221 Cod administrativ, a ascuns faptul depunerii cererii prealabile și dovada

expedierii acesteia, dar nici nu a oferit un răspuns la cererea respectivă pentru a putea

fi contestat, fapt ce denotă că corect s-a adresat în instanța de judecată. Or, conform

art. 209 Cod administrativ dacă informația cu privire la exercitarea căilor de atac nu

se conține în actul administrativ individual sau în decizia cu privire la cererea

prealabilă ori este indicată incorect, înaintarea acțiunii în contencios administrativ

se admite în termen de un an de la comunicarea sau notificarea actului administrativ

sau a deciziei cu privire la cererea prealabilă.

În opinia recurentei, soluția de emitere a ordonanței în lipsa avocatului este

contrară condițiilor articolului 6 § 3 CEDO și art. 26 din Constituția Republicii

Moldova, or, această abordare se echivalează cu încălcarea dreptului la apărare.

La acest capitol, Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei a

enunțat cauza CEDO Nichitin vs Rusia, în care Curtea a menționat că redeschiderea

procesului este posibilă atunci când se atestă încălcări grave și esențiale de aplicare

2

a legii în procesul examinării cauzei, ce au condus la soluționarea incorectă a

litigiului, precum și cauza CEDO Pchenitchny contra Rusiei, în care Curtea a

reitereat că o derogare de la principiul securității raporturilor juridice poate fi

justificată doar atunci când erorile au devenit vizibile la finalul procedurii judiciare

și aceste erori nu au putut fi îndreptate prin exercitarea căilor ordinare de atac.

Din considerentele expuse, în opinia recurentei sunt îndeplinite cumulativ toate

elementele pentru declararea revizuirii, întrucât instanța de apel a admis erori la

emiterea deciziei, iar aceste erori echivalează cu neelucidarea circumstanțelor care

au importanță pentru soluționarea justă a cauzei.

Totodată, din aceleași considerente, recurenta a conchis asupra încălcării

principiul egalității armelor, care prevede tratarea egală a pârților pe toată durata

desfășurării procedurilor in fața instanțelor de judecată, fără ca vreuna dintre ele să

fie avantajată în raport cu cealaltă sau celelalte părți din proces.

Iar, prin prisma art. 2 Cod de procedură civilă și art. 6 paragraful 1 al Convenției

Europene a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, circumstanțele

enunțate duc la îngrădirea accesului liber la justiție, fapt ce în consecință este o

încălcare a 6 paragraful 1 CEDO.

La 19 ianuarie 2022 în adresa Centrului Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal a fost expediată copia recursului depus de Natalia Porcescu,

reprezentată de avocatul Roman Doroftei.

Deși la 21 ianuarie 2022 Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal a recepționat copia cererii de recurs depusă de Natalia Porcescu,

reprezentată de avocatul Roman Doroftei, până la data stabilită pentru examinarea

recursului nu a depus referință în care să-și expună opinia asupra acestuia.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună

cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Încheierea recurată a fost pronunțată la 11 noiembrie 2021 și expediată

recurentei, prin intermediul oficiului poștal la 15 decembrie 2021 (f.d. 79).

Având în vedere că reprezentantul Nataliei Porcescu, avocatul Roman Doroftei

a recepționat copia încheierii contestate la 17 decembrie 2021 (f.d.87), completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul depus de Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman

Doroftei la 23 decembrie 2021, este în termen.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins,

din următoarele motive.

3

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

Din materialele cauzei rezultă că la 27 iulie 2021, Natalia Porcescu,

reprezentată de avocatul Roman Doroftei, a depus la Curtea de Apel Chișinău, cerere

de revizuire împotriva deciziei din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând anularea acesteia cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de fond

(f.d. 57-60).

Prin încheierea din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Natalia Porcescu, reprezentată de

avocatul Roman Doroftei împotriva deciziei din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel

Chișinău (f.d.75-78).

La fel, s-a constatat că pentru a se pronunța astfel, instanța de revizuire a

conchis că cererea de revizuire depusă de Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul

Roman Doroftei împotriva deciziei din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, nu

se încadrează în dispozițiile art. 449 Cod de procedură civilă.

Conform art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția

art.169–171.

Posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Cod de procedură

civilă reprezintă o procedură excepțională.

Prin urmare, cererile de revizuire a hotărârilor trebuie supuse unei analize

stricte.

În conformitate cu articolul 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pot fi

supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale

tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

În conformitate cu art. 449 lit. a), b), c), e), e1), g) și h) Cod de procedură civilă,

revizuirea se declară în cazul în care: s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă,

comiterea unei infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă; au devenit cunoscute

unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi

cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru

a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei;

instanța a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate

în proces; s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia instanței

judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror

revizuire se cere; a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea

Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate,

iar instanța de judecată a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau

din hotărîrea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept

garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor

omului; Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova

a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte

împotriva Republicii Moldova; Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat,

printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație,

o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel

puțin parțial, prin anularea hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională.

4

În conformitate cu art.451 alin.(1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire

se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexîndu-se probele ce le confirmă.

Iar, conform art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de

dispoziție: încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Analizând materialele cauzei, argumentele invocate în cererea de recurs și

cererea de revizuire a deciziei din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, depusă

la 27 iulie 2021 de Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei,

instanța de recurs constată că revizuenta și-a întemeiat cererea de revizuire pe

dispozițiile art.449 alin.(1) lit. b) Cod de procedură civilă, invocând drept temei

faptul că, Curtea de Apel Chișinău a încălcat drepturile și principiile fundamentale

ce vizează contradictorialitatea procesului, dreptul la un proces echitabil și egalitatea

armelor. Mai mult, instanța de judecată a apreciat arbitrar argumentele sale indicate

în cererea de revizuire, or, de către ea a fost respectată procedura prealabilă la

depunerea cererii de chemare în judecată, fapt ce se confirmă prin cererea prealabilă

și bonul de expediere de la Poșta Moldovei.

De asemenea, Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei a

susținut că la prezentarea dosarului administrativ, Centrul Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal, a ascuns faptul depunerii cererii prealabile.

La acest capitol, verificând temeinicia motivelor de revizuire raportate la

art. 449 lit. b) din Cod de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că temeiurile invocate nu sunt

concludente și rezidă din interpretarea eronată a acestor prevederi legale.

Înscrisurile prezentate în susținerea cererii de revizuire nu constituie

circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute

revizuentei-recurentei Nataliei Porcescu sau reprezentantului acesteia, avocatului

Roman Doroftei.

Prin urmare, aspectele invocate în cererea de revizuire reflectă caracterul unor

critici, prin care se urmărește retractarea unui act de dispoziție judecătoresc,

revizuenta exprimându-și nemulțumirea față de soluția conținută în decizia din

29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins recursul depus de

Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei și s-a menținut

încheierea din 17 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Or, aici, instanța de recurs relevă că în cazul în care se invocă temeiul prevăzut

de art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă - au devenit cunoscute unele circumstanțe

sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute

revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla

circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii, este

important ca circumstanțele sau faptele date să existe obiectiv până la data

pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente și

pertinente, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică

să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie

descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă. Circumstanțele

nou-descoperite pot fi definite ca totalitatea de fapte juridice (obiect al probației)

care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care

5

au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având

putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute

revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii, care să fie

descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, și dacă

revizuentul dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și

faptele esențiale în timpul judecării și faptele esențiale în timpul judecării anterioare

a pricinii.

La fel, art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, în temeiul căruia Natalia

Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei a depus cerere de revizuire

împotriva deciziei din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, stabilește clar că

revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau

fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului,

dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și

faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Astfel, legiuitorul expres a prevăzut că drept temei de revizuire pot fi invocate

unele circumstanțe esențiale cauzei, dar cu condiția ca aceste circumstanțe existau

până la momentul pronunțării hotărârii, însă nu au fost și nu au putut fi cunoscute

revizuentului.

Conform art. 19 Cod administrativ, cererea prealabilă este instituția care oferă

o cale de soluționare prejudiciară a litigiilor administrative.

Potrivit art. 109 alin. (1) și (2) Cod administrativ, un înscris poate fi notificat

prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării

este suficient avizul de recepție.

Iar, conform art. 208 alin. (1) Cod administrativ, în cazurile prevăzute de lege,

până la înaintarea acțiunii în contencios administrativ, se va respecta procedura

prealabilă.

Instanța de recurs relevă că la 22 octombrie 2020 Natalia Porcescu, reprezentată

de avocatul Roman Doroftei a depus prezenta cerere de chemare în judecată

împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, la care

a anexat mandatul avocațial, copia buletinului de identitate, a deciziei Centrului

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 254 din

24 septembrie 2020, scrisoarea de însoțire și copia plicului de recepție (f.d.2-4).

Prin încheierea din 17 februarie 2021, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a

declarat inadmisibilă acțiunea Nataliei Porcescu în temeiul art. 207 alin. (2) lit. f)

Cod administrativ, adică din considerentul nerespectării procedurii prealabile

(f.d. 27-29).

Invocând ilegalitatea încheierii din 17 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, la 03 martie 2021 Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman

Doroftei a contestat-o cu recurs, solicitând anularea acesteia și examinarea cauzei în

fond (f.d.33-34).

Prin decizia din 29 aprilie 2021, Curtea de Apel Chișinău, a respins recursul

depus de Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei și a menținut

încheierea din 17 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.47-54).

Fiind în dezacord cu soluția Curții de Apel Chișinău, la 27 iulie 2021 Natalia

Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei, a depus cerere de revizuire

împotriva deciziei din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând anularea

acesteia cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de fond, la care a anexat

6

copia cererii prealabile adresate Centrului Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal privind anularea deciziei nr. 254 din 24 septembrie 2020 și a unei

chitanțe eliberate de ÎS „Poșta Moldovei” (f.d. 57-65).

Astfel, făcând o corelație între circumstanțele enunțate, instanța de recurs reține

că deși Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani prin încheierea din 17 februarie 2021 a

declarat inadmisibilă acțiunea reclamantei Nataliei Porcescu în temeiul art. 207

alin. (2) lit. f) Cod administrativ, adică din considerentul nerespectării procedurii

prealabile, Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei, și-a

întemeiat recursul depus împotriva acesteia la 03 martie 2021, doar pe faptul că

legea specială, adică art. 27 alin. (5) al Legii privind protecția datelor cu caracter

personal nr. 133 din 08 iulie 2011 prevede posibilitatea contestării directe a deciziei

în instanța de contencios administrativ, nefiind obligată de a respecta procedura

prealabilă anterior sesizării instanței.

În cererea de recurs, recurenta nu a invocat faptul respectării procedurii

prealabile, prin expedierea la data de 22 octombrie 2020 a cererii prealabile în adresa

Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și nu a anexat nicio

dovadă în vederea confirmării faptului respectării procedurii prealabile.

Or, Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei a afirmat despre

respectarea procedurii prealabile, abia la 27 iulie 2021, odată cu depunerea cererii

de revizuire împotriva deciziei din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, la care

a anexat copia cererii prealabile adresate Centrului Național pentru Protecția Datelor

cu Caracter Personal privind anularea deciziei nr. 254 din 24 septembrie 2020 și a

unei chitanțe eliberate de ÎS „Poșta Moldovei” la data de 22 octombrie 2020

(f.d. 57-65).

Prin urmare, nu poate fi acceptată alegația precum că circumstanțele sau faptele

esențiale ale cauzei, privind respectarea procedurii prealabile, invocate de către

Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei în cererea de revizuire,

i-au devenit cunoscute ulterior emiterii deciziei din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel

Chișinău și respectiv acestea nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentei, în

timpul judecării anterioare a cauzei.

Mai mult, instanța de recurs subliniază că era obligațiunea și responsabilitatea

Nataliei Porcescu și a reprezentantului său, avocatului Roman Doroftei de a anexa

probele ce confirmă respectarea procedurii prealabile la cererea de chemare în

judecată depusă la 22 octombrie 2020, sau la cererea de recurs înaintată la

03 martie 2021 împotriva încheierii din 17 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, adică anterior emiterii deciziei din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel

Chișinău. Or, la caz, acestea au fost prezentate abia la 27 iulie 2021, odată cu

depunerea cererii de revizuire împotriva deciziei din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, adică ulterior emiterii actului judecătoresc a cărei revizuire se solicită, deși

erau cunoscute Nataliei Porcescu și reprezentantului său, avocatului Roman Doroftei

încă la data adresării în instanța de judecată.

Astfel, din considerentele enunțate, instanța de recurs consideră nefondat

argumentul recurentei că la prezentarea dosarului administrativ, Centrul Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, a ascuns faptul depunerii cererii

prealabile și dovada expedierii acesteia.

Cu titlu subsidiar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că copia cererii

7

prealabile adresate Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal

privind anularea deciziei nr. 254 din 24 septembrie 2020 și chitanța eliberată de

ÎS „Poșta Moldovei” prezentate de revizuenta-recurenta Natalia Porcescu în

confirmarea respectării procedurii prealabile, nu atestă în mod incontestabil acest

fapt.

Or, după cum a constatat și Curtea de Apel Chișinău, pe cererea prealabilă

adresată Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal privind

anularea deciziei nr. 254 din 24 septembrie 2020, nu se atestă ștampila instituției și

mențiunile necesare, ce ar demonstra recepționarea/înregistrarea acesteia.

Iar, în cazul în care cererea prealabilă a fost notificată prin poștă cu scrisoare

recomandată, pentru probarea notificării, Natalia Porcescu sau reprezentantul său,

avocatul Roman Doroftei urmau să prezinte avizul de recepție a acesteia.

Cât privește bonul eliberat de ÎS „Poșta Moldovei”, instanța de recurs

menționează că din acesta nu poate fi stabilit cu certitudine că anume cererea

prealabilă privind anularea deciziei nr. 254 din 24 septembrie 2020 a fost expediată

în adresa Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal la data de

22 octombrie 2020.

Mai mult, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție subliniază că chitanța și bonul de plată,

eliberate de ÎS „Poșta Moldovei” sunt contradictorii în partea ce ține de suma

achitată pentru serviciile prestate. Or, pe chitanță suma achitată constituie 11.15 lei,

iar pe bonul de plată sunt indicate 2 sume ce au fost achitate în valoare de 22.10 lei

și 10.95 de lei.

De altfel, instanța de recurs reiterează că în sensul art. 208 alin. (1) Cod

administrativ, în cazurile prevăzute de lege, procedura prealabilă urmează a fi

respectată până la înaintarea acțiunii în contencios administrativ.

La caz, cererea de chemare în judecată înaintată de Natalia Porcescu,

reprezentată de avocatul Roman Doroftei a fost înregistrată de Judecătoria Chișinău,

sediul Râșcani cu nr. 23567 la data de 22 octombrie 2020, ora 14:54, iar conform

mențiunilor de pe bonul de plată, eliberat de ÎS „Poșta Moldovei”, presupusa cerere

prealabilă adresată Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal

privind anularea deciziei nr. 254 din 24 septembrie 2020, a fost depusă pentru

expediere la 22 octombrie 2020, ora 17:24, adică ulterior acțiunii de contencios

administrativ.

Respectiv, aceste circumstanțe, denotă încă odată incertitudinea privind

respectarea procedurii prealabile la depunerea cererii de chemare în judecată de către

Natalia Porcescu.

Prin urmare, instanța de recurs consideră întemeiată concluzia instanței de

revizuire că, cererea de revizuire a deciziei din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, depusă la 27 iulie 2021 de către Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul

Roman Doroftei nu corespunde prevederilor legale stipulate la art. 449 Cod de

procedură civilă.

În circumstanțele descrise instanța de recurs reține că soluția adoptată de

instanța de revizuire, prin încheierea recurată privind respingerea cererii de revizuire

ca fiind inadmisibilă, este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces

echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

8

Drepturilor Omului, având în vedere obligația părților privind exercitarea drepturilor

procedurale cu bună credință și în termen.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că, instanța de revizuire legitim

și întemeiat a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire a deciziei din

29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, depusă la 27 iulie 2021 de către Natalia

Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei.

Argumentul recurentei că Curtea de Apel Chișinău a încălcat drepturile și

principiile fundamentale ce vizează contradictorialitatea procesului, dreptul la un

proces echitabil și egalitatea armelor, instanța de recurs în cataloghează ca fiind

neîntemeiat și nefondat, în condițiile în care Natalia Porcescu și reprezentantul său,

avocatul Roman Doroftei nu au dat dovadă de diligență și bună credință în realizarea

drepturilor sale, ca ulterior să invoce încălcarea dreptului de acces la justiție, odată

ce personal nu și-au realizat drepturile garantate de legislația în vigoare.

Așadar, argumentele invocate de revizuenți nu cad sub incidența prevederilor

art.449 lit. b) Cod de procedură civilă, și ca rezultat indică la caracterul declarativ al

cererii de revizuire, fiind lipsită de esență, care evidențiază simplul fapt al

dezacordului revizuentei cu soluția dată de instanța de recurs, precum și lipsa

temeiurilor legale de declarare a revizuirii.

Revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii

contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate duce la încălcarea

principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a

oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, iar

competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din

aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității

raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci când instanțele judecătorești

dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în

discuție (cazul Brumărescu contra României).

Principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești cere că nici o parte

să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar

cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată

pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o

nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două

opinii diferite cu privire la aceiași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară,

datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cazul Roșca contra Moldovei).

În contextul dat, urmează a se preciza că admiterea cererii de revizuire ar

contravine și principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul

față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

9

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței

de revizuire este legală, iar argumentele invocate de Natalia Porcescu, reprezentată

de avocatul Roman Doroftei sunt neîntemeiate, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge recursul.

În conformitate cu art. 195, 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul

Roman Doroftei.

Se menține încheierea din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Natalia Porcescu împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal cu privire la contestarea actului administrativ individual.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

10