3r-16/22 — contestarea actului administrativ individual

Dosarul nr. 3r-16/22 2-20131834-01-3r-19012022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: L. Holevițcaia) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici) Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici) D E C I Z I E 02 februarie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Victor Burduh Nina Vascan examinând recursul depus de Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Porcescu împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu privire la contestarea actului administrativ individual, împotriva încheierii din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei împotriva deciziei din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 22 octombrie 2020, Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, prin care a solicitat anularea deciziei Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 254 din 24 septembrie 2020 privind conformitatea prelucrării datelor cu caracter personal efectuate de către Natalia Porcescu și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 17 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a declarat inadmisibilă acțiunea Nataliei Porcescu și s-a explicat reclamantei că declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin.(2) 1 lit.f) – h) nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune (f.d. 27-29). La 03 martie 2021 Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei a depus recurs împotriva încheierii din 17 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a solicitat anularea acesteia și examinarea cauzei în fond (f.d.33-34). Prin decizia din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins recursul depus de Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei și s-a menținut încheierea din 17 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.47-54).

La 27 iulie 2021, Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei, a depus la Curtea de Apel Chișinău, cerere de revizuire împotriva deciziei din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând anularea acesteia cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de fond (f.d. 57-60). Prin încheierea din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei împotriva deciziei din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.75-78). La 23 decembrie 2021 Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând anularea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare (f.d.83-86).

În motivarea recursului, recurenta a invocat dezacordul cu încheierea din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, pe care o consideră ilegală, neîntemeiată și adoptată cu încălcarea normelor procedurale. De asemenea, recurenta a susținut că prin soluția emisă, Curtea de Apel Chișinău a încălcat drepturile și principiile fundamentale ce vizează contradictorialitatea procesului, dreptul la un proces echitabil și egalitatea armelor. În susținerea celor enunțate, recurenta a indicat că instanța de revizuire a apreciat arbitrar argumentele sale indicate în cererea de revizuire, or, de către ea a fost respectată procedura prealabilă la depunerea cererii de chemare în judecată, fapt ce se confirmă prin cererea prealabilă și bonul de expediere de la Poșta Moldovei.

În context, recurenta a susținut că la prezentarea dosarului administrativ, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, contrar dispozițiilor art. 221 Cod administrativ, a ascuns faptul depunerii cererii prealabile și dovada expedierii acesteia, dar nici nu a oferit un răspuns la cererea respectivă pentru a putea fi contestat, fapt ce denotă că corect s-a adresat în instanța de judecată. Or, conform art. 209 Cod administrativ dacă informația cu privire la exercitarea căilor de atac nu se conține în actul administrativ individual sau în decizia cu privire la cererea prealabilă ori este indicată incorect, înaintarea acțiunii în contencios administrativ se admite în termen de un an de la comunicarea sau notificarea actului administrativ sau a deciziei cu privire la cererea prealabilă.

În opinia recurentei, soluția de emitere a ordonanței în lipsa avocatului este contrară condițiilor articolului 6 § 3 CEDO și art. 26 din Constituția Republicii Moldova, or, această abordare se echivalează cu încălcarea dreptului la apărare. La acest capitol, Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei a enunțat cauza CEDO Nichitin vs Rusia, în care Curtea a menționat că redeschiderea procesului este posibilă atunci când se atestă încălcări grave și esențiale de aplicare 2 a legii în procesul examinării cauzei, ce au condus la soluționarea incorectă a litigiului, precum și cauza CEDO Pchenitchny contra Rusiei, în care Curtea a reitereat că o derogare de la principiul securității raporturilor juridice poate fi justificată doar atunci când erorile au devenit vizibile la finalul procedurii judiciare și aceste erori nu au putut fi îndreptate prin exercitarea căilor ordinare de atac.

Din considerentele expuse, în opinia recurentei sunt îndeplinite cumulativ toate elementele pentru declararea revizuirii, întrucât instanța de apel a admis erori la emiterea deciziei, iar aceste erori echivalează cu neelucidarea circumstanțelor care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei. Totodată, din aceleași considerente, recurenta a conchis asupra încălcării principiul egalității armelor, care prevede tratarea egală a pârților pe toată durata desfășurării procedurilor in fața instanțelor de judecată, fără ca vreuna dintre ele să fie avantajată în raport cu cealaltă sau celelalte părți din proces. Iar, prin prisma art. 2 Cod de procedură civilă și art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, circumstanțele enunțate duc la îngrădirea accesului liber la justiție, fapt ce în consecință este o încălcare a 6 paragraful 1 CEDO.

La 19 ianuarie 2022 în adresa Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a fost expediată copia recursului depus de Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei. Deși la 21 ianuarie 2022 Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a recepționat copia cererii de recurs depusă de Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei, până la data stabilită pentru examinarea recursului nu a depus referință în care să-și expună opinia asupra acestuia. Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul. Încheierea recurată a fost pronunțată la 11 noiembrie 2021 și expediată recurentei, prin intermediul oficiului poștal la 15 decembrie 2021 (f.d. 79). Având în vedere că reprezentantul Nataliei Porcescu, avocatul Roman Doroftei a recepționat copia încheierii contestate la 17 decembrie 2021 (f.d.87), completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei la 23 decembrie 2021, este în termen.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins, din următoarele motive. 3 Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.

Din materialele cauzei rezultă că la 27 iulie 2021, Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei, a depus la Curtea de Apel Chișinău, cerere de revizuire împotriva deciziei din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând anularea acesteia cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de fond (f.d. 57-60). Prin încheierea din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei împotriva deciziei din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.75-78). La fel, s-a constatat că pentru a se pronunța astfel, instanța de revizuire a conchis că cererea de revizuire depusă de Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei împotriva deciziei din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, nu se încadrează în dispozițiile art. 449 Cod de procedură civilă.

Conform art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. Posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Cod de procedură civilă reprezintă o procedură excepțională. Prin urmare, cererile de revizuire a hotărârilor trebuie supuse unei analize stricte. În conformitate cu articolul 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

În conformitate cu art. 449 lit. a), b), c), e), e1), g) și h) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care: s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă; au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei; instanța a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărîrea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului; Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova;

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională. 4 În conformitate cu art.451 alin.(1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexîndu-se probele ce le confirmă. Iar, conform art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Analizând materialele cauzei, argumentele invocate în cererea de recurs și cererea de revizuire a deciziei din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, depusă la 27 iulie 2021 de Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei, instanța de recurs constată că revizuenta și-a întemeiat cererea de revizuire pe dispozițiile art.449 alin.(1) lit. b) Cod de procedură civilă, invocând drept temei faptul că, Curtea de Apel Chișinău a încălcat drepturile și principiile fundamentale ce vizează contradictorialitatea procesului, dreptul la un proces echitabil și egalitatea armelor. Mai mult, instanța de judecată a apreciat arbitrar argumentele sale indicate în cererea de revizuire, or, de către ea a fost respectată procedura prealabilă la depunerea cererii de chemare în judecată, fapt ce se confirmă prin cererea prealabilă și bonul de expediere de la Poșta Moldovei.

De asemenea, Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei a susținut că la prezentarea dosarului administrativ, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, a ascuns faptul depunerii cererii prealabile. La acest capitol, verificând temeinicia motivelor de revizuire raportate la art. 449 lit. b) din Cod de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că temeiurile invocate nu sunt concludente și rezidă din interpretarea eronată a acestor prevederi legale. Înscrisurile prezentate în susținerea cererii de revizuire nu constituie circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentei-recurentei Nataliei Porcescu sau reprezentantului acesteia, avocatului Roman Doroftei.

Prin urmare, aspectele invocate în cererea de revizuire reflectă caracterul unor critici, prin care se urmărește retractarea unui act de dispoziție judecătoresc, revizuenta exprimându-și nemulțumirea față de soluția conținută în decizia din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins recursul depus de Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei și s-a menținut încheierea din 17 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Or, aici, instanța de recurs relevă că în cazul în care se invocă temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă - au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii, este important ca circumstanțele sau faptele date să existe obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente și pertinente, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

Circumstanțele nou-descoperite pot fi definite ca totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care 5 au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii, care să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, și dacă revizuentul dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

La fel, art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, în temeiul căruia Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, stabilește clar că revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei. Astfel, legiuitorul expres a prevăzut că drept temei de revizuire pot fi invocate unele circumstanțe esențiale cauzei, dar cu condiția ca aceste circumstanțe existau până la momentul pronunțării hotărârii, însă nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului.

Conform art. 19 Cod administrativ, cererea prealabilă este instituția care oferă o cale de soluționare prejudiciară a litigiilor administrative. Potrivit art. 109 alin. (1) și (2) Cod administrativ, un înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție. Iar, conform art. 208 alin. (1) Cod administrativ, în cazurile prevăzute de lege, până la înaintarea acțiunii în contencios administrativ, se va respecta procedura prealabilă.

Instanța de recurs relevă că la 22 octombrie 2020 Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei a depus prezenta cerere de chemare în judecată împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, la care a anexat mandatul avocațial, copia buletinului de identitate, a deciziei Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 254 din 24 septembrie 2020, scrisoarea de însoțire și copia plicului de recepție (f.d.2-4). Prin încheierea din 17 februarie 2021, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a declarat inadmisibilă acțiunea Nataliei Porcescu în temeiul art. 207 alin. (2) lit. f) Cod administrativ, adică din considerentul nerespectării procedurii prealabile (f.d.

27-29). Invocând ilegalitatea încheierii din 17 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, la 03 martie 2021 Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei a contestat-o cu recurs, solicitând anularea acesteia și examinarea cauzei în fond (f.d.33-34). Prin decizia din 29 aprilie 2021, Curtea de Apel Chișinău, a respins recursul depus de Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei și a menținut încheierea din 17 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.47-54).

Fiind în dezacord cu soluția Curții de Apel Chișinău, la 27 iulie 2021 Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând anularea acesteia cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de fond, la care a anexat 6 copia cererii prealabile adresate Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal privind anularea deciziei nr. 254 din 24 septembrie 2020 și a unei chitanțe eliberate de ÎS „Poșta Moldovei” (f.d. 57-65).

Astfel, făcând o corelație între circumstanțele enunțate, instanța de recurs reține că deși Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani prin încheierea din 17 februarie 2021 a declarat inadmisibilă acțiunea reclamantei Nataliei Porcescu în temeiul art. 207 alin. (2) lit. f) Cod administrativ, adică din considerentul nerespectării procedurii prealabile, Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei, și-a întemeiat recursul depus împotriva acesteia la 03 martie 2021, doar pe faptul că legea specială, adică art. 27 alin. (5) al Legii privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 08 iulie 2011 prevede posibilitatea contestării directe a deciziei în instanța de contencios administrativ, nefiind obligată de a respecta procedura prealabilă anterior sesizării instanței.

În cererea de recurs, recurenta nu a invocat faptul respectării procedurii prealabile, prin expedierea la data de 22 octombrie 2020 a cererii prealabile în adresa Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și nu a anexat nicio dovadă în vederea confirmării faptului respectării procedurii prealabile. Or, Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei a afirmat despre respectarea procedurii prealabile, abia la 27 iulie 2021, odată cu depunerea cererii de revizuire împotriva deciziei din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, la care a anexat copia cererii prealabile adresate Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal privind anularea deciziei nr. 254 din 24 septembrie 2020 și a unei chitanțe eliberate de ÎS „Poșta Moldovei” la data de 22 octombrie 2020 (f.d.

57-65). Prin urmare, nu poate fi acceptată alegația precum că circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei, privind respectarea procedurii prealabile, invocate de către Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei în cererea de revizuire, i-au devenit cunoscute ulterior emiterii deciziei din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău și respectiv acestea nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentei, în timpul judecării anterioare a cauzei. Mai mult, instanța de recurs subliniază că era obligațiunea și responsabilitatea Nataliei Porcescu și a reprezentantului său, avocatului Roman Doroftei de a anexa probele ce confirmă respectarea procedurii prealabile la cererea de chemare în judecată depusă la 22 octombrie 2020, sau la cererea de recurs înaintată la 03 martie 2021 împotriva încheierii din 17 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, adică anterior emiterii deciziei din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Or, la caz, acestea au fost prezentate abia la 27 iulie 2021, odată cu depunerea cererii de revizuire împotriva deciziei din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, adică ulterior emiterii actului judecătoresc a cărei revizuire se solicită, deși erau cunoscute Nataliei Porcescu și reprezentantului său, avocatului Roman Doroftei încă la data adresării în instanța de judecată. Astfel, din considerentele enunțate, instanța de recurs consideră nefondat argumentul recurentei că la prezentarea dosarului administrativ, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, a ascuns faptul depunerii cererii prealabile și dovada expedierii acesteia.

Cu titlu subsidiar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că copia cererii 7 prealabile adresate Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal privind anularea deciziei nr. 254 din 24 septembrie 2020 și chitanța eliberată de ÎS „Poșta Moldovei” prezentate de revizuenta-recurenta Natalia Porcescu în confirmarea respectării procedurii prealabile, nu atestă în mod incontestabil acest fapt. Or, după cum a constatat și Curtea de Apel Chișinău, pe cererea prealabilă adresată Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal privind anularea deciziei nr. 254 din 24 septembrie 2020, nu se atestă ștampila instituției și mențiunile necesare, ce ar demonstra recepționarea/înregistrarea acesteia.

Iar, în cazul în care cererea prealabilă a fost notificată prin poștă cu scrisoare recomandată, pentru probarea notificării, Natalia Porcescu sau reprezentantul său, avocatul Roman Doroftei urmau să prezinte avizul de recepție a acesteia. Cât privește bonul eliberat de ÎS „Poșta Moldovei”, instanța de recurs menționează că din acesta nu poate fi stabilit cu certitudine că anume cererea prealabilă privind anularea deciziei nr. 254 din 24 septembrie 2020 a fost expediată în adresa Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal la data de 22 octombrie 2020. Mai mult, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție subliniază că chitanța și bonul de plată, eliberate de ÎS „Poșta Moldovei” sunt contradictorii în partea ce ține de suma achitată pentru serviciile prestate.

Or, pe chitanță suma achitată constituie 11.15 lei, iar pe bonul de plată sunt indicate 2 sume ce au fost achitate în valoare de 22.10 lei și 10.95 de lei. De altfel, instanța de recurs reiterează că în sensul art. 208 alin. (1) Cod administrativ, în cazurile prevăzute de lege, procedura prealabilă urmează a fi respectată până la înaintarea acțiunii în contencios administrativ. La caz, cererea de chemare în judecată înaintată de Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei a fost înregistrată de Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani cu nr. 23567 la data de 22 octombrie 2020, ora 14:54, iar conform mențiunilor de pe bonul de plată, eliberat de ÎS „Poșta Moldovei”, presupusa cerere prealabilă adresată Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal privind anularea deciziei nr. 254 din 24 septembrie 2020, a fost depusă pentru expediere la 22 octombrie 2020, ora 17:24, adică ulterior acțiunii de contencios administrativ.

Respectiv, aceste circumstanțe, denotă încă odată incertitudinea privind respectarea procedurii prealabile la depunerea cererii de chemare în judecată de către Natalia Porcescu. Prin urmare, instanța de recurs consideră întemeiată concluzia instanței de revizuire că, cererea de revizuire a deciziei din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, depusă la 27 iulie 2021 de către Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei nu corespunde prevederilor legale stipulate la art. 449 Cod de procedură civilă. În circumstanțele descrise instanța de recurs reține că soluția adoptată de instanța de revizuire, prin încheierea recurată privind respingerea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă, este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea 8 Drepturilor Omului, având în vedere obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință și în termen.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că, instanța de revizuire legitim și întemeiat a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire a deciziei din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, depusă la 27 iulie 2021 de către Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei. Argumentul recurentei că Curtea de Apel Chișinău a încălcat drepturile și principiile fundamentale ce vizează contradictorialitatea procesului, dreptul la un proces echitabil și egalitatea armelor, instanța de recurs în cataloghează ca fiind neîntemeiat și nefondat, în condițiile în care Natalia Porcescu și reprezentantul său, avocatul Roman Doroftei nu au dat dovadă de diligență și bună credință în realizarea drepturilor sale, ca ulterior să invoce încălcarea dreptului de acces la justiție, odată ce personal nu și-au realizat drepturile garantate de legislația în vigoare.

Așadar, argumentele invocate de revizuenți nu cad sub incidența prevederilor art.449 lit. b) Cod de procedură civilă, și ca rezultat indică la caracterul declarativ al cererii de revizuire, fiind lipsită de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului revizuentei cu soluția dată de instanța de recurs, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a revizuirii. Revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, iar competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (cazul Brumărescu contra României). Principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești cere că nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceiași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cazul Roșca contra Moldovei). În contextul dat, urmează a se preciza că admiterea cererii de revizuire ar contravine și principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

9 Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței de revizuire este legală, iar argumentele invocate de Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei sunt neîntemeiate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul. În conformitate cu art. 195, 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul depus de Natalia Porcescu, reprezentată de avocatul Roman Doroftei.

Se menține încheierea din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Porcescu împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu privire la contestarea actului administrativ individual. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Victor Burduh Nina Vascan 10