3ra-1053/21 — contestarea actelor administrative

3ra-1053/21 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosar nr. 3ra-1053/21

2-19198304-01-3ra-12102021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Clima, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

26 ianuarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Alexei Gîtea împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire contestarea

actelor administrative,

împotriva deciziei din 14 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a

respins cererea de apel înaintată de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a

menținut hotărârea din 12 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 13 decembrie 2019, Alexei Gîtea a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil și obligarea autorității de a modifica categoria

pensiei.

În motivarea cerințelor a indicat că a activat în cadrul Poliției în perioada 17 mai

1993 - 28 decembrie 2009. În temeiul ordinului nr. 121ef din 24 decembrie 2009

serviciul în Poliție, precum și contractul individual de muncă au încetat. Totodată, i-a

fost stabilită pensia pe linia Ministerului Afacerilor Interne în temeiul art. 13 lit. b)

Legii nr. 1544 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne, pentru limita de vârstă, în mărime de 54%

din suma soldei.

A menționat că, la calcularea vechimii în muncă, la eliberare din serviciu nu a

fost luată în considerare perioada de activitate în izolatorul de detenție provizorie

potrivit pct.8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21.02.1994. Conform

certificatului nr. 536 eliberat de Inspectoratul de Poliție Bălți, la 11 octombrie 2017, a

activat în cadrul izolatorului de detenție provizorie, în următoarele perioade:

-24.02.2003-08.07.2003, inspector de serviciu al izolatorului de detenție

provizorie al secției Instituții Speciale a CPM Bălți al IPJ Bălți;

-08.07.2003-09.02.2004, inspector de serviciu al izolatorului de detenție

provizorie al secției Instituții Speciale a CPM Bălți;

1

-09.02.2004-21.08.2005, polițist, polițist-șofer al izolatorului de detenție

provizorie al secției Instituții Speciale a CPM Bălți;

-21.08.2005-22.03.2007, polițist, polițist-șofer al izolatorului de detenție

provizorie al secției Instituții Speciale a CPM Bălți;

-22.03.2007-28.02.2008, comandant de grupă al izolatorului de detenție

provizorie al secției Instituții Speciale a CPM Bălți;

-28.02.2008-28 decembrie 2009, polițist polițist-șofer al izolatorului de detenție

provizorie al secției Instituții Speciale a CPM Bălți.

Reieșind din activitatea desfășurată în cadrul izolatorului de detenție provizorie,

care presupunea paza și escortarea persoanelor deținute, precum și cele condamnate,

consideră că urma să beneficieze de unele avantaje și anume calcularea unei luni de

serviciu, ca două luni vechime în muncă, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 78 din

21.02.1994 și Legii nr. 1036 din 17 decembrie 1996.

A comunicat că, la 02 mai 2018 Judecătoria Chișinău, sediul Centru a pronunțat

hotărârea nr. 3-8/2018, prin care Ministerul Afacerilor Interne a fost obligat să

recalculeze vechimea în muncă pentru perioada de activitate în izolatorul de detenție

provizorie. În consecință, la 14 iunie 2019, Inspectoratul de Poliție Bălți i-a eliberat

certificatul despre vechimea în muncă nr. 14614 prin care se confirmă că, de facto, la

eliberare din serviciu avea o vechime de 25 ani 06 luni 22 zile.

Dat fiind faptul că, prin hotărârea din 02 mai 2018 a Judecătoria Chișinău, sediul

Centru și prin certificatul nr. 14614 din 14 iunie 2018 a fost recunoscut că de facto, la

eliberare din serviciu a avut o vechime în muncă în organele Ministerului Afacerilor

Interne de 25 ani 06 luni și 22 zile, reclamantul a considerat că avea dreptul să

beneficieze de pensie în mărime de 70 % din suma soldei în temeiul art. 13 lit. a)

Legii nr. 1544, dar nu 54 %, după cum eronat a fost anterior stabilit.

La 09 septembrie 2019, a expediat în adresa CTAS Bălți cererea prin care a

solicitat modificarea categoriei pensiei, și anume să-i fie stabilită pensia pentru

vechimea în muncă în organele afacerilor interne în temeiul art. 13 lit. a) Legii nr.

1544 și să fie efectuată achitarea diferenței pensiei recalculate în raport cu pensia

primită pentru perioada anterioară, începând cu 24 decembrie 2009 și până în prezent.

Răspuns la cererea sa din 09 septembrie 2019 din partea CTAS Bălți nu a primit. Din

aceste considerente, la 18 octombrie 2019 a expediat în adresa Casei Naționale de

Asigurări Sociale cerere prealabilă, prin care a solicitat modificarea categoriei

pensiei. La 11 noiembrie 2019 a recepționat răspunsul Casei Naționale de Asigurări

Sociale nr. G-2341/19 din 06 noiembrie 2018, prin care i s-a refuzat în satisfacerea

cerințelor.

Reclamantul a indicat că, la 28 decembrie 2009, stagiul necesar pentru stabilirea

pensiei era de 20 ani, iar la data depunerii cererii de pensionare avea o vechime totală

în serviciu de 25 ani 06 luni. Ministerul Afacerilor Interne, în competența căruia la

acel moment era stabilirea pensiei colaboratorilor organelor afacerilor interne, urma

să calculeze și să stabilească pensia în proporție de 70 % din cuantumul soldei. Or,

dacă scădea din perioada totală de muncă perioada de 20 ani, vechimea în muncă

necesară pentru stabilirea pensiei, atunci se primește o diferență de 05 ani, care

urmează a fi calculată cu 3 % pentru fiecare an din suma soldei plus 5% pentru limita

de vârstă.

A conchis că din vina organului cu atribuții de stabilire și calculare a pensiei,

care la 28 decembrie 2009 era Ministerul Afacerilor Interne, i-a fost stabilită o pensie

2

în mărime de 54% conform art.13 lit.b), deși, urma să fie stabilită pensia în proporție

de 70 % din suma soldei conform art.13 lit. a), situație ce a generat achitarea unei

pensii mai mici începând cu perioada 28 decembrie 2009 și până în prezent.

Consideră că este obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să-i modifice

categoria pensiei, și anume - să-i stabilească pensia pe linia Ministerului Afacerilor

Interne în temeiul art. 13 lit. a) a Legii nr. 1544, începând cu 24 decembrie 2009 și să-

i achite diferența pensiei recalculate în raport cu pensia primită pentru perioada

anterioară, începând cu 28 decembrie 2009 și până în prezent.

A menționat că, refuzul Casei Naționale de a schimba categoria pensiei și de a

achita diferența pensiei începând cu 28 decembrie 2009, prin prisma practicii Curții

Europene a Drepturilor Omului și a legislației naționale, se echivalează cu

expropriere.

Reclamantul a solicitat de a recunoaște ilegală decizia Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr. G-2341/19 din 06 noiembrie 2019 cu privire la cererea

prealabilă și a obliga Casa Națională de Asigurări Sociale să modifice categoria

pensiei, și anume să-i fie stabilită pensia pe linia Ministerului Afacerilor Interne în

cuantum de 70% din suma soldei, începând cu 28 decembrie 2009 și a obliga Casa

Națională de Asigurări Sociale de a efectua achitarea diferenței pensiei recalculate în

raport cu pensia primită pentru perioada anterioară, începând cu 28 decembrie 2009

(f.d. 2-7).

Prin hotărârea din 12 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a

admis parțial acțiunea înaintată. S-a anulat decizia Casei Naționale de Asigurări

Sociale nr. G-2341/19 din 06 noiembrie 2019. S-a obligat Casa Națională de

Asigurări Sociale să modifice categoria de pensie lui Alexei Gîtea, în pensia pentru

vechime în serviciu în temeiul art. 13 lit. a) al Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993, în

cuantum de 65 % din suma soldei, începând cu 28 decembrie 2009, conform

certificatului despre vechime în muncă din 14 iunie 2019, eliberat de Inspectoratul de

Poliție Bălți al IGP. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale de a efectua

achitarea diferenței pensiei recalculate, în raport cu pensia primită pentru perioada

anterioară, începând cu 28 decembrie 2009. În rest, pretențiile reclamantului Alexei

Gîtea au fost respinse, ca neîntemeiate.

La 31 martie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel împotriva

hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea apelului declarat, casarea hotărârii

instanței de fond și pronunțarea unei noi hotărâri prin care cerințele reclamantului să

fie respinse (f.d. 80).

Prin decizia din 14 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 12

martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

În consolidarea soluției prima instanță și instanța de apel au reținut că prin

certificatul nr. 14614 din 14 iunie 2019 eliberat de Inspectoratul de Poliție Bălți al

IGP al MAI, reclamantul Alexei Gîtea a îndeplinit serviciul neîntrerupt în cadrul

subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne în perioada de la 17 mai 1993 în baza

ordinului secției cadre a Ministerului Afacerilor Interne nr. 23 ef. Din 19 mai 1993,

până la 28 decembrie 2009 în baza ordinului CPM Bălți nr. 17 ef. Conform

informațiilor prezentate de către Ministerul Afacerilor Interne, vechimea în muncă a

lui Alexei Gîtea pentru stabilirea pensiei în conformitate cu art. 13 lit. a) al Legii

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

3

organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993, la 28 decembrie 2009 a

constituit 25 ani, 06 luni, 22 zile (f.d. 13).

Instanțele au stabilit că pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesnirile

solicitate este necesar ca persoana să întrunească două condiții, și anume: instituția în

care persoana execută serviciul să fie o subdiviziune indicată în pct. 8 a Hotărârii

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și să-și exercite serviciul nemijlocit în

închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și

instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor

psihici, iar conform art. 33 alin. (2) din Legea nr. 1036 din 17 decembrie 1996 cu

privire la sistemul penitenciar, vechimea în muncă în vederea acordării pensiei

colaboratorilor sistemului penitenciar se calculează cu următoarele înlesniri: o zi de

serviciu în instituții penitenciare de tip închis, izolatoare de urmărire penală și în

instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor

psihici, precum și la lucrări în subteran, se consideră ca 2 zile de serviciu. Astfel,

penitenciarele de tip închis, izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție

provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și

bolnavilor psihici sunt entitățile care cad sub incidența reglementărilor de la pct. 8 al

Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994.

Au reținut la adoptarea soluțiilor prevederile art. 13 lit. a) și art. 14 lit. a) din

Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, potrivit cărora militarii care au îndeplinit

serviciul prin contract persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, precum și funcționarii publici cu statut special din sistemul

administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri care

la 1 iulie 2011 au o vechime în serviciu de cel puțin 20 de ani și 6 luni. În fiecare an

ulterior, vechimea în serviciu se majorează, până la atingerea vechimii în serviciu de

25 de ani, conform tabelului expus în lege (de la 01 iulie 2012 - 21 ani). Mărimea

pensiilor pentru vechime în muncă se stabilește în următoarele proporții : a) pentru

militarii care au îndeplinit serviciul prin contract, pentru persoanele din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și pentru funcționarii

publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri care au o vechime în serviciu stabilită la art.13

lit. a) - 50 procente din suma soldei, iar pentru cei pensionați pentru limită de vârstă

sau din motive de boală - 55 procente din suma soldei; pentru fiecare an complet de

vechime în serviciu peste vechimea stabilită la art.13 lit. a) - 3 procente din sumele

respective ale soldei, dar în total nu mai mult de 75 procente din aceste sume.

S-a apreciat ca fiind relevante la caz și prevederile art. 61 alin. (1) al Legii

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, potrivit căruia,

recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor publici cu statut

special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General

de Carabinieri și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi

se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de

pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda

dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă,

4

dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai

devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.

Având în vedere normele de drept enunțate, instanța de apel a conchis că prima

instanță, examinând cauza, a ajuns la o concluzie justă și întemeiată privind faptul că,

refuzul emis de Casa Națională de Asigurări Sociale este neîntemeiat, deoarece

conform datelor prezentate de reclamant, inițial, acestuia i-a fost calculată eronat

vechimea în muncă, când a activat în izolatorul de detenție, aceasta a fost calculată cu

o lună vechime în muncă egală cu o lună de serviciu, dar conform prevederilor legale

menționate mai sus, vechimea în muncă pentru acest gen de funcții, se calculează 2

luni vechime în muncă, pentru o lună de serviciu.

Argumentul apelantului Casa Națională de Asigurări Sociale precum că

vechimea în muncă în cadrul altor instituții decât cele menționate în HG nr. 78/1994,

nu poate fi calculată cu înlesniri de 1:2, respectiv și perioada de activitate a

intimatului Izolatorului de detenție provizorie al Secției instituții speciale a CP mun.

Bălți, nu poate fi atribuită sau recunoscută ca vechime în muncă cu avantaje nu a fost

apreciat ca unul întemeiat, or persoanele care, deși fac parte din instituții distincte,

realmente își îndeplinesc serviciul în cadrul instituțiilor penitenciare și execută

atribuții specifice în acest sens. O altă abordare este susceptibilă să discrimineze

angajații organelor afacerilor interne în raport cu angajații sistemului penitenciar. Mai

mult decât atât, în acest sens s-a expus și Judecătoria Chișinău, sediul Centru prin

hotărârea nr. 3-8/2018 din 02 mai 2018, prin care s-a dispus recalcularea vechimii în

muncă cu avantaje (f.d.12).

La 20 iulie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat

împotriva deciziei din 14 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.132-133).

La 08 septembrie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus la Curtea

Supremă de Justiție, recurs motivat (f.d.138-144).

În susținerea cererii de recurs, Casa Națională a reiterat argumentele expuse la

examinarea cauzei în fond și în cererea de apel.

Referitor la decizia atacată, a menționat că aprecierea probelor dată de instanța

de apel a fost una defectuoasă și arbitrară fapt ce vine în contradicție cu prevederile

legislației procedurale civile cât și cu dreptul la un proces echitabil.

Recurenta apreciază, ca fiind neîntemeiată soluția instanțelor ierarhic inferioare,

și anume, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să modifice categoria de

pensie, din pensia pe limita de vârstă, stabilită inițial în temeiul art.13 lit. b) a Legii

1544/1993 în pensia pentru vechime în muncă în baza vechimii în serviciu conform

art.13 lit. a) a Legii 1544/1992 din data stabilirii pensiei - 28 decembrie 2009,

deoarece intimatul la momentul demisionarii nu întrunea condițiile necesare: vechime

în serviciu 25 ani.

A menționat că potrivit hotărârii din 12 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, Casa Națională de Asigurări Sociale a fost obligată să efectueze achitarea

diferenței pensiei recalculate în raport cu pensia primită pentru perioada anterioară

începând cu 28 decembrie 2009, din data stabilirii pensiei pentru vechime în muncă.

Solicită instanței de recurs de a respinse în parte hotărârea enunțată supra or,

recalcularea pensiilor pentru militarii care au satisfăcut serviciu prin contract, pentru

persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum

și pentru funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare,

și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și pentru familiile acestora se

5

efectuează de la data de 1 a lunii următoare celei în care au survenit circumstanțele ce

cauzează modificarea mărimii pensiei. Totodată, dacă pensionarul beneficiază de

dreptul la majorarea pensiei, diferența de pensie i se poate plăti doar pentru 12 luni

trecute.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 14 iulie 2021. La 20

iulie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat. Decizia

motivată a Curții de Apel Chișinău a fost recepționată de recurent la 09 august 2021

(f.d.137), iar la 08 septembrie 2021 a fost depus recurs motivat (f f.d.138-144). Astfel,

recursul depus la 20 iulie 2021 și motivarea recursului prezentată la 08 septembrie

2021, sunt în termen.

La 13 octombrie 2021, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului

motivat, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

La 19 ianuarie 2022, avocatul Roman Ocerednîi în interesul lui Alexei Gîtea a

depus referință prin care a indicat că recursul înaintat de Casa Națională de Asigurări

Sociale este neîntemeiat și solicită respingerea acestuia cu menținerea hotărârii

Judecătoriei Chișinău și a Deciziei Curții de Apel Chișinău.

În ce privește data din care intimatul urma să beneficieze de pensia mărită,

aceasta a fost corect stabilită de prima instanță – 28 decembrie 2009 (data de

pensionare a reclamantului) or, potrivit Legii 1544 asigurării cu pensii a militarilor și

a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

pensiile se stabilesc: pentru militarii care au îndeplinit serviciu prin contract, pentru

persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne - de la

data eliberării din serviciu. În același timp, sumele pensiei neprimite la timp din vina

organelor care au stabilit sau care plătesc pensia se plătesc pentru perioada precedentă

fără limite în timp. Aceeași regulă este consacrată și în art.35 Legii nr.156 privind

pensiile de asigurări sociale de stat, care prevede: (2) Pensia neplătită la timp din vina

organului de asigurări sociale care stabilește sau plătește pensia se achită fără nici un

fel de limite în termen.

Totodată, trimitere la art.61 alin.(l) a legii nr.1544 din 23.06.1993, pe care o face

Casa Națională de Asigurări Sociale, o apreciază ca absolut eronată, iar articolul

respectiv nu este aplicabil spețelor, în textul acestuia în mod expres este indicat

despre recalcularea pensiilor în legătură cu punere în aplicare a prezentei legii.

Respectiv, recalcularea pensiei în baza art.61 s-a efectuat numai pentru persoanele

pensionate până la 23 iunie 1993.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale, în raport cu materialele cauzei și argumentele din referința depusă,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

6

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 Cod

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale

de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin. (2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

7

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în

acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.

141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c.

Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art.230 și art.246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

8