2r-777/21 — incasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea datoriei
- Temei legal
- temeiurile restituirii apelului, termenul de declararea a apelului
2r-777/21 — incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2r-777/21
2-19181059-01-2r-02122021
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: O.Parfeni)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N.Budăi, Iu.Cotruță ,V.Mihailă)
D E C I Z I E
19 ianuarie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Victor Burduh
Mariana Pitic
examinând recursul declarat de Danil Friptuleac,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Ursu
împotriva lui Danil Friptuleac cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de
întârziere și a cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii din 21 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin
care a fost respinsă cererea depusă de Danil Friptuleac cu privire la repunerea
apelului în termen și s-a restituit apelul declarat de Danil Friptuleac împotriva
hotărârii din 16 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, ca fiind
depus în afara termenului legal,
c o n s t a t ă:
La 11 noiembrie 2019, Natalia Ursu a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Danil Friptuleac cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de
întârziere și a cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 16 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
acțiunea a fost admisă parțial. S-a încasat de la Danil Friptuleac în beneficiul
Nataliei Ursu datoria în sumă de 24 000 euro și 7 000 dolari SUA. S-a încasat de
la Danil Friptuleac în beneficiul Nataliei Ursu dobânda de întârziere în sumă de
8142, 02 euro și 2374, 75 dolari SUA. S-a încasat de la Danil Friptuleac în
beneficiul Nataliei Ursu cheltuielile de judecată compuse din taxa de stat în
sumă de 3323, 75 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5 000 lei. În
rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată. S-a încasat de la Danil Friptuleac în
beneficiul statului taxa de stat în sumă de 20 093, 81 lei.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 19 mai 2021 Danil
Friptuleac a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe.
Prin încheierea din 27 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit
cererea de apel depusă de Danil Friptuleac împotriva hotărârii Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, emisă la 16 martie 2021 din motivul că apelul a fost
depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen.
1
La 28 iunie 2021, Danil Friptuleac a depus recurs nemotivat solicitând
admiterea acestuia, casarea actului judecătoresc ce constituie obiectul
prezentului recurs, cu restituirea cauzei la rejudecare pentru judecarea apelului în
fond. Totodată, a menționat că recursul motivat va fi prezentat suplimentar.
Prin încheierea din 14 iulie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost restituit
recursul declarat de Danil Friptuleac, ca fiind depus contrar prevederilor art. 437
alin. (1) CPC.
La 28 iulie 2021, Danil Friptuleac a depus cerere de apel împotriva
hotărârii din 16 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând
repunerea în termen a cererii de apel, admiterea cererii de apel, casarea hotărârii
primei instanțe și remiterea cauzei spre rejudecare.
Prin încheierea din 21 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în
temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, a fost respinsă cererea depusă de Danil
Friptuleac privind repunerea în termen a apelului și a fost restituit apelul depus
de Danil Friptuleac ca fiind depus în afara termenului legal, iar instanța de apel a
refuzat să efectueze repunerea în termen.
La 09 noiembrie 2021, Danil Friptuleac a declarat recurs împotriva
încheierii din 21 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea
acestuia, casarea încheierii contestate și remiterea cauzei spre rejudecare în
instanța de apel, la etapa primirii cererii de apel.
În motivarea recursului Danil Friptuleac a indicat că pentru data de 16
martie 2021 a fost numită următoarea ședință de judecată în prezenta cauză.
Prezentându-se la ora și locul stabilit, serviciul pază a judecătoriei în temeiul
Dispoziției președintelui Judecătoriei Chișinău nr. 6 din 15 martie 2021, în
conformitate de Hotărârea Parlamentului RM privind declararea stării de
urgență, nu ia permis accesul în sediul judecătoriei la ședința de judecată,
anunțându-l că va fi citat suplimentar pentru următoarea ședință.
A menționat recurentul că, nu a cunoscut și nici nu putea să cunoască
despre faptul adoptării hotărârii pe marginea cazului dat.
Consideră că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil și a fost limitat
în exercitarea dreptului la apărare. Mai mult, instanța nu i-a expediat dispozitivul
hotărârii și doar în luna mai 2021 i-a fost expediată hotărârea motivată.
A afirmat că, prin încheierea din 14 iulie 2021 a Curții Supreme de Justiție
a fost restituită cererea de recurs depusă împotriva încheierii din 27 mai 2021 a
Curții de Apel Chișinău, motiv pentru care în temeiul art. 116 alin. (4) CPC la
data de 28 iulie 2021 a depus cerere de apel și a solicitat repunerea în termen a
apelului.
Consideră că instanța de apel a examinat superficial cererea de repunere în
termen a apelului declarat de Danil Friptuleac prin ce i-a fost încălcat dreptul la
apărare.
În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de
declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea
încheierii.
2
Materialele cauzei atestă că încheierea din 21 octombrie 2021 a Curții de
Apel Chișinău a fost expediată la data de 29 octombrie 2021 la adresa
electronică a lui Danil Friptuleac 8lexgarant@gmail.com (f.d. 201).
Astfel, recursul declarat la 09 noiembrie 2021 este în termen.
La 02 decembrie 2021 în adresa intimatei Natalia Ursu a fost expediată
copia recursului declarat de Danil Friptuleac, cu înștiințarea despre necesitatea
depunerii referințelor (f.d. 209), însă intimata nu și-a valorificat dreptul
procedural respectiv.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul
împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3
judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza
recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără
participarea părților.
Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul urmează a fi respins, cu menținerea încheierii
instanței de apel, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de
recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să
respingă recursul și să mențină încheierea.
Conform art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este
intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia
instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea
instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un
ansamblu de acte.
Potrivit art. 111 alin. (1) din Codul de procedură civilă, actele de procedură
se efectuează în termenul prevăzut de lege.
În conformitate cu art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a
efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de
lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după
sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu
prevede altfel.
Conform art. 362 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, termenul de
declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului
hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de
către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art. 116.
Din norma dată de drept rezultă că termenul de declarare a apelului este de
30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede
altfel, indiferent de faptul dacă partea a fost sau nu prezentă la pronunțarea
dispozitivului hotărârii.
Potrivit art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de
apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara
termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de
apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.
3
Din materialele cauzei rezultă că la 16 martie 2021 Judecătoria Chișinău,
sediul Centru a pronunțat dispozitivul hotărârii, prin care a fost admisă parțial
acțiunea depusă de Natalia Ursu.
La 19 mai 2021, Danil Friptuleac a depus cerere de apel nemotivată
împotriva hotărârii din 16 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Prin încheierea din 27 mai 2021, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) CPC,
Curtea de Apel Chișinău a restituit apelul declarat de Danil Friptuleac împotriva
hotărârii din 16 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, ca fiind
depus în afara termenului legal, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen.
Prin încheierea din 14 iulie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost restituit
recursul declarat de către Danil Friptuleac împotriva încheierii din 27 mai 2021 a
Curții de Apel Chișinău.
La 28 iulie 2021, Danil Friptuleac a depus cerere de apel împotriva
hotărârii din 16 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând
repunerea apelului în termen, admiterea apelului, casarea hotărârii contestate și
remiterea cauzei spre rejudecare.
Ca urmare, prin încheierea din 21 octombrie 2021, în temeiul art. 369 alin.
(1) lit. b) CPC, Curtea de Apel Chișinău a respins cererea depusă de Danil
Friptuleac, privind repunerea în termen a apelului și a restituit apelul depus de
Danil Friptuleac, ca fiind depus în afara termenului legal, iar instanța de apel a
refuzat să efectueze repunerea în termen.
Verificând circumstanțele cauzei în raport cu normele de drept citate supra
și argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră justă soluția instanței de
apel de respingere a cererii privind repunerea în termen al apelului și restituirea
acestuia ca fiind tardiv, deoarece cererea de apel a fost depusă de Danil
Friptuleac peste termenul de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului
hotărârii prevăzut la art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
Totodată, în conformitate cu art. 116 alin. (1) și (3) din Codul de procedură
civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a
unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de
repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii
actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în
termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).
Din normele legale citate supra rezultă că termenul de declarare a apelului
poate fi restabilit dacă persoanele îndreptățite solicită prin cerere acest lucru. La
cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea
îndeplinirii actului de procedură. Totodată, prin prisma jurisprudenței CEDO,
nemotivarea de către instanță a temeiurilor de repunere a apelului în termen sau
repunerea neîntemeiată în termenul de apel reprezintă o încălcare a dreptului la
un proces echitabil.
Deși apelantul Danil Friptuleac a solicitat repunerea în termen a actului de
procedură, totuși contrar art. 116 CPC, nu a prezentat probe justificative ce ar
confirma faptul imposibilității depunerii apelului în termenul de atac prevăzut de
lege.
4
Nu poate fi reținut argumentul recurentului Danil Friptuleac precum că
cauza a fost examinată în absența sa. Or, cert este faptul că recurentul a cunoscut
că pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru se află spre examinare prezenta
cauză civilă, recepționând la data de 02 decembrie 2020 copia cererii de chemare
în judecată și copia încheierii din 18 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru de acceptare în procedură a cererii de chemare în judecată, fapt ce
se confirmă prin avizul poștal de recepție nr. DS2035844572AS (f.d. 27).
De asemenea, a participat la ședințele de judecată a primei instanță din 06
octombrie 2020 (f.d.91), 02 martie 2021, pronunțarea hotărârii fiind amânată
pentru data de 16 martie 2021 (f.d. 119-120).
Astfel, recurentul/pârât, fiind o dată înștiințat în mod legal, nu poate fi
invocată necitarea lui pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară.
Nu poate fi reținută nici alegația invocată de Danil Friptuleac precum că
despre emiterea hotărârii din 16 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru a aflat în luna mai 2021 fiindu-i expediată hotărârea motivată a primei
instanțe, deoarece indiferent de faptul dacă partea a fost sau nu prezentă la
pronunțarea dispozitivului hotărârii, termenul de declarare a apelului de 30 de
zile prevăzut la art. 362 din CPC, curge de la data pronunțării dispozitivului
hotărârii, dacă legea nu prevede altfel, dar nu de la data recepționării
(comunicării) actului judecătoresc sau încetării circumstanțelor care au dus la
omiterea termenului de procedură.
Prin urmare, recurentul Danil Friptuleac nu a prezentat probe incontestabile
ce ar indica aflare dânsului într-o veritabilă imposibilitate de a efectua actul de
procedură în interiorul termenului legal.
La acest capitol se rețin dispozițiile art. 56 alin. (3) și art. 61 alin. (1) din
Codul de procedură civilă, care stipulează că, participanții la proces sunt obligați
să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului
de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică
sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.
Ține de menționat, că Curtea Europeană a Drepturilor Omului în
jurisprudența sa promovează, cu consecvență cu titlu de principiu obligația
părților de a se interesa de soarta procesului în situația în care ele au fost
înștiințate despre inițierea și desfășurarea acestuia și de a-și proteja drepturile
sale de acces la instanță (cauza Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11
septembrie 2007).
Colegiul notează că respectarea termenelor legale constituie o obligație
pozitivă a părților și are menirea să asigure buna funcționare a justiției, iar
repunerea în termen poate fi admisă doar în cazurile expres prevăzute de lege și
doar în situația în care partea când înaintează o cerință de repunere în termen, o
justifică prin probe pertinente și admisibile în temeiul art. 116, 118, 121, 122 și
art. 362 din Codul de procedură civilă, prin care s-ar dovedi că omiterea
termenului a fost cauzată din motive întemeiate. Or, admiterea spre examinare a
unui apel tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor
juridice garantat de art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
5
În circumstanțele enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră ca fiind legală și întemeiată
încheierea din 21 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.
Instanța de recurs accentuează că o asemenea soluție este compatibilă cu
standardele inserate în textul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, încuviințarea exercitării unei
căi ordinare de atac în urma rămânerii definitive a actului jurisdicțional valabil
adoptat în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna de fapt
încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte
pârți la un proces echitabil.
În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a
Drepturilor Omului în speța Melnic c. Moldovei din 14 noiembrie 2006,
definitivă din 14 februarie 2007, precum și hotărârea Curții Europene a
Drepturilor Omului în cauza Ponomaryov c. Ucrainei, hotărârea din 03 aprilie
2008, definitivă din 29 septembrie 2008, unde se notează că deși în speță nu era
vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în
urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou
descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de
introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen pentru
motive neconvingătoare, reprezintă o soluție care ar putea înfrânge principiul
securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de
atac.
Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge
recursul declarat și de a menține încheierea instanței de apel.
În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de Danil Friptuleac.
Se menține încheierea din 21 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în
cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Ursu împotriva
lui Danil Friptuleac cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a
cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Victor Burduh
Mariana Pitic
6