3ra-1281/21 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- examinarea admisibilitatii cererii de recurs
3ra-1281/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr.3ra-1281/21
2-18081679-01-3ra-13122021
Prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Central (jud: S. Colun)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E.Palanciuc, V.Clima)
Î N C H E I E R E
19 ianuarie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Victor Burduh
Nina Vascan
examinând admisibilitatea recursului depus de Dumitru Șipitca,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Dumitru Șipitca împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Căușeni și
Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la constatarea faptului neincluderii în
stagiul de muncă a perioadelor de muncă, obligarea de a include perioadele de lucru în
stagiul de muncă general și în stagiul de muncă pentru calcularea pensiei anticipate,
obligarea de a-i stabili pensia anticipată pentru limita de vârstă și anularea deciziei Casei
Teritoriale de Asigurări Sociale Căușeni nr. 11/2017/22713 din 22 decembrie 2017
privind refuzul stabilirii pensiei,
împotriva deciziei din 13 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost respins apelul depus de Dumitru Șipitca împotriva hotărârii din 24 septembrie 2020
a Judecătoriei Căușeni, sediul Central,
c o n s t a t ă :
La data de 26 martie 2018 Dumitru Șipitca a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Căușeni și Casei Naționale de Asigurări
Sociale cu privire la constatarea faptului neincluderii în stagiul de muncă a perioadelor de
muncă, obligarea de a include perioadele de lucru în stagiul de muncă general și în
stagiul de muncă pentru calcularea pensiei anticipate, obligarea de a-i stabili pensia
anticipată pentru limita de vârstă și anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări
Sociale Căușeni nr. 11/2017/22713 din 22 decembrie 2017 privind refuzul stabilirii
pensiei.
1
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că prin decizia Casei Teritoriale de
Asigurări Sociale Căușeni nr.11/2017/22713 din 22 decembrie 2017, i-a fost respinsă
cererea privind stabilirea pensiei anticipate pentru limită de vârstă pe motiv că, nu
întrunește stagiul de cotizare necesar de cel puțin 33 de ani și 6 luni, fiindu-i stabilit
stagiul de cotizare 31 de ani.
Consideră decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Căușeni nr.11/2017/22713
din 22 decembrie 2017 ilegală pe motiv că, neîntemeiat au fost incluse următoarele
perioade de activitate în economia națională: 01 ianuarie 1999 – 11 iulie 1999; 01 martie
2003 – 31 martie 2003; 01 mai 2003 – 31 mai 2003; 01 decembrie 2012 – 31 ianuarie
2013; 01 martie 2013 – 31 martie 2013; 01 decembrie 2013 – 10 decembrie 2013.
Reclamantul a relevat că, nu au fost incluse în stagiul de muncă perioadele de
activitate: iunie - august 1971, iulie -august 1972, iulie - septembrie și octombrie 1975,
iulie - august 1981, menționate în certificatul nr. 1548 din 30 noiembrie 2017, eliberat de
Primăria s. Gura-Bâcului, privind stagiul de lucru în sovhozul „Nistru”, dar și anii de
activitate în Procuratura Căușeni 02 mai 1995 – 26 decembrie 1997.
A invocat, că în perioadele de activitate menționate în decizia contestată neîntemeiat
nu au fost incluse următoarele perioade de lucru în economia națională: 01 ianuarie 1999
– 11 iulie 1999 - 6 luni, 11 zile; 12 iulie 1999 – 27 septembrie 1999 - 3 zile; 01 ianuarie
2003 – 31 ianuarie 2003 - 1 lună concediu; 01 februarie 2003 – 22 iulie 2003 - 9 zile;
01 august 2003, 25 aprilie 2004 - 5 zile; 01 mai 2003 – 31 mai 2003 - 1 lună; 01 iunie
2004 – 27 noiembrie 2004 - 3 zile; 01 decembrie 2004 – 28 decembrie 2005 - 3 zile;
01 ianuarie 2006 – 27 noiembrie 2009 - 3 zile; 01 decembrie 2009 – 23 decembrie 2010 -
6 zile; salariul pentru luna ianuarie 2013, achitat în luna februarie -1 lună; salariul pe luna
martie 2013, achitat în luna aprilie - 1 lună; 11 decembrie 2013 – 29 decembrie 2014 -
13 zile; 18 ianuarie 2015 – 12 octombrie 2015 - 17 zile; 17 octombrie 2015 – 17 aprilie
2016 - 4 zile; 30 aprilie 2016 – 15 noiembrie 2016 - 12 zile; 01 decembrie 2016 –
31 octombrie 2017 - 1 an, 1 lună, 14 zile.
Reclamantul a menționat că, nu au fost incluse în stagiul de cotizare și următoarele
perioade: 01 septembrie 1973 – 27 iunie 1977 - 3 ani 9 luni 26 zile – s. Frunze; iunie -
august 1971 - 3 luni - s. Nistru; iulie - august 1972 - 2 luni – s. Nistru; iulie - octombrie
1975 - 4 luni – s. Nistru; iulie - august 1981 - 2 luni – s. Nistru; 30 iunie 1980 –
17 noiembrie 1980 – 4 luni -17 zile - IET nr. 35 Chișinău; 01 septembrie 1982 –
01 februarie 2083 - 5 luni - IET nr. 56 Chișinău - 5 ani 6 luni 13 zile. Astfel, stagiul de
cotizație total constituie 37 de ani, 7 luni, 27 de zile.
Reclamantul a solicitat constatarea faptului neincluderii în stagiul de muncă a
perioadelor de lucru menționate supra, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale
de a-i include perioadele de lucru nominalizate în stagiul de muncă general și în stagiul
de muncă pentru calcularea pensiei anticipate și de a-i stabili pensia anticipată pentru
limita de vârstă în conformitate cu Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind
sistemul public de pensii; anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale
Căușeni nr. 11/2017/22713 din 22 decembrie 2017 privind refuzul stabilirii pensiei.
Prin hotărârea din 24 septembrie 2020 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central
cererea de chemare în judecată depusă de Dumitru Șipitca împotriva Casei Teritoriale de
Asigurări Sociale Căușeni și Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la
constatarea faptului neincluderii în stagiul de muncă a perioadelor de muncă, obligarea
de a-i include perioadele de lucru în stagiul de muncă general și în stagiul de muncă
pentru calcularea pensiei anticipate, obligarea de a-i stabili pensia anticipată pentru limita
2
de vârstă și anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Căușeni nr.
11/2017/22713 din 22 decembrie 2017 privind refuzul stabilirii pensiei, ca fiind
neîntemeiată.
La data de 23 octombrie 2020 Dumitru Șipitca a depus apel împotriva hotărârii din
24 septembrie 2020 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central, solicitând admiterea apelului,
casarea hotărârii contestate, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii (f.d.112).
La data de 21 iulie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Dumitru Șipitca a depus
motivarea apelului (f.d.133-136).
Hotărârea motivată din 24 septembrie 2020 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central
a fost expediată apelantului Dumitru Șipitca la data de 17 martie 2021 (f.d.121), însă la
materialele cauzei nu se atestă date, prin care se confirmă recepționarea acesteia de
către Dumitru Șipitca.
Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul lui
Dumitru Șipitca împotriva hotărârii din 24 septembrie 2020 a Judecătoriei Căușeni,
sediul Central.
Prin decizia din 13 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul
depus de Dumitru Șipitca (f.d.158-165).
Pentru a pronunța această decizie, Curtea de Apel Chișinău a menționat că, în
rezultatul examinării actelor prezentate de apelantul Dumitru Șipitca, Casa Teritorială de
Asigurări Sociale Căușeni a stabilit, că apelantul-reclamant confirmă următoarele
perioade de activitate, care urmează a fi incluse în stagiul de cotizare: de la 29 noiembrie
1977 până la 28 august 1979; de la 31 iulie 1984 până la 15 septembrie 1986; de la
18 septembrie 1986 până la 26 mai 1987; de la 01 iunie 1987 până la 08 iulie 1988; de la
28 iulie 1988 până la 02 aprilie 1990; de la 01 iunie 1990 până la 26 noiembrie 1990; de
la 10 decembrie 1990 până la 28 aprilie 1995; de la 09 noiembrie 1998 până la
31 decembrie 1998; de la 12 iulie 1999 până la 27 septembrie 1999; de la 01 octombrie
1999 până la 31 decembrie 2002; de la 01 februarie 2003 până la 22 iulie 2003; de la
01 august 2003 până la 25 aprilie 2004; de la 01 iunie 2004 până la 27 noiembrie 2004;
de la 01 decembrie 2004 până la 28 decembrie 2005; de la 01 ianuarie 2006 până la
27 noiembrie 2009; de la 01 decembrie 2009 până la 23 decembrie 2010; de la
30 decembrie 2010 până la 30 decembrie 2011; de la 16 mai 2012 până la 30 noiembrie
2012; de la 01 februarie 2013 până la 28 februarie 2013; de la 01 aprilie 2013 până la
30 noiembrie 2013; de la 11 decembrie 2013 până la 29 decembrie 2014; de la
16 ianuarie 2015 până la 12 octombrie 2015; de la 17 octombrie 2015 până la 17 aprilie
2016; de la 30 aprilie 2016 până la 15 noiembrie 2016; de la 01 decembrie 2016 până la
31 octombrie 2017; de la 02 iulie 1977 până la 26 noiembrie 1977.
Instanța de apel a relevat că, instanța de fond just a constatat că, acțiunea apelantului
Dumitru Șipitca este una neîntemeiată. Or, la data depunerii cererii de stabilire a pensiei
pentru limită de vârstă, acesta urma să confirme un stagiu total de cotizare de cel puțin
33 de ani și 6 luni.
Însă, actele prezentate de apelantul Dumitru Șipitca confirmă un stagiu total de
cotizare de 31 de ani, în care nu au fost incluse perioadele concediilor medicale și
perioada de activitate în cadrul Procuraturii Căușeni, perioade care, potrivit dispozițiilor
art. 5 din Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, nu
pot fi incluse în stagiul de cotizare.
Astfel, instanța de apel a conchis că, decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale
Căușeni nr. 11/2017/22713 din 22 decembrie 2017, este una legală și întemeiată.
3
Instanța de apel consideră neîntemeiate argumentele apelantului Dumitru Șipitca
precum că, conform pct. 24 lit. a) din Regulamentul cu privire la condițiile de stabilire,
modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru incapacitatea temporară de muncă,
indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite sau de
accidente nelegate de muncă se stabilește pentru o perioadă cel mult de 180 de zile
calendaristice, iar perioada concediilor medicale urmează a fi inclusă în stagiul de
cotizare. Or, norma art. 5 alin. (2) lit. c) al Legii nr.156-XIV din 14 octombrie 1998
privind sistemul public de pensii, perioadele necontributive ale asiguratului asimilate
stagiului de cotizare sunt: perioada în care asiguratul a beneficiat de indemnizație pentru
incapacitate temporară de muncă, de ajutor de șomaj, de alocație pentru integrare sau
reintegrare profesională.
De asemenea, instanța de apel consideră neîntemeiate și argumentele apelantului
Dumitru Șipitca precum că, la calcularea stagiului de cotizare urma să fie inclusă și
perioada de activitate în cadrul Procuraturii Căușeni. Or, decizia Casei Teritoriale de
Asigurări Sociale Căușeni se întemeiază pe dispozițiilor art. 5 alin. (2) lit. d) din Legea
nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii.
Instanța de apel consideră neîntemeiat și argumentul apelantului Dumitru Șipitca
precum că, perioada de studii în sovhozul-tehnicum „M.Frunze” din or.Tiraspol urmează
a fi inclusă în stagiul general, deoarece, apelantul nu a indicat nicio normă legală, care ar
statua că această perioadă urmează a fi inclusă în stagiul total de cotizare.
La data de 28 octombrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Dumitru Șipitca a
depus recurs împotriva deciziei din 13 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin
care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei
noi hotărâri de admitere a acțiunii (f.d.169-170).
Ulterior, la data de 24 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Dumitru
Șipitca a depus motivarea recursului (f.d. 176-181).
În susținerea recursului recurentul a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,
considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat
normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate
circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.
Recurentul a menționat că, instanțele de judecată ierarhic inferioare au făcut referire
doar la perioadele de muncă necontributive, care nu au fost incluse în stagiul de cotizare
general.
Făcînd referire la art.16 alin.(2) din Constituția Republicii Moldova, recurentul a
relevat că, în decizia contestată a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Căușeni nr.
11/2017/22713 din 22 decembrie 2017 nu se atestă nicio concluzie referitor la legalitatea
sau ilegalitatea perioadelor de muncă, pe care le-a solicitat să fie incluse în stagiul
total de cotizare.
În afară de aceasta, recurentul a invocat că, instanțele de judecată ierarhic inferioare
nu au luat în considerare pct.6 al Regulamentului cu privire la modul de calculare a
vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei, aprobat prin Hotărârea Guvernului
Republicii Moldova nr.572 din 02 septembrie 1992, care stipulează, că la calcularea
vechimii în muncă se iau în considerație de asemenea anii de studii în școlile din sistemul
rezervelor de muncă de stat și în cele ale învățământului tehnico-profesional, în
instituțiile învățământului superior și mediu de specialitate, la aspirantură, doctorantură și
în secundariatul clinic, cât și în alte școli și instituții de învățământ pentru pregătirea
cadrelor.
4
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii
Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în
vigoare la 01 aprilie 2019.
Art. 258 alin. (3) din Codul administrativ prevede că, procedurile de contencios
administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în
continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei
astfel de acțiuni de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor
în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se
vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a
încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul
aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca
instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în
termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește
un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen
de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu
cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 13 octombrie 2021
(f.d. 158-165).
La data de 28 octombrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Dumitru Șipitca a
depus recurs împotriva deciziei din 13 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău
(f.d.169-170).
Decizia motivată din 13 octombrie 2021a Curții de Apel Chișinău a fost notificată
recurentului Dumitru Șipitca la data de 26 noiembrie 2021, fapt confirmat prin avizul de
recepție nr.DS8005802960AS, anexat la materialele cauzei (f.d.167).
La data de 24 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Dumitru Șipitca a
depus motivarea recursului (f.d. 176-181).
Astfel, recursul depus de către Dumitru Șipitca împotriva deciziei din 13 octombrie
2021 a Curții de Apel Chișinău este în termen.
Deși la data de 16 decembrie 2021 Casa Teritorială de Asigurări Sociale Căușeni și
Casa Națională de Asigurări Sociale au recepționat copia recursului depus de Dumitru
Șipitca, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție anexate la materialele cauzei
(f.d.174-175), acestea nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus
referințe la recursul nominalizat.
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Dumitru Șipitca, în raport cu
materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se
declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ,
recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din
analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în
5
special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în
condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil
bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul
neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al
instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de
serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din
examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării
unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne
deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă
instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o
motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument
rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ
și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul
administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării
testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special
în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a
trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la
instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,
pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de
apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței,
pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața
instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și
de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din
19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar
chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
6
În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de
Dumitru Șipitca.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul depus de Dumitru Șipitca se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii
Victor Burduh
Nina Vascan
7