3ra-1281/21 — contestarea actului administrativ

3ra-1281/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-1281/21

2-18081679-01-3ra-13122021

Prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Central (jud: S. Colun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E.Palanciuc, V.Clima)

Î N C H E I E R E

19 ianuarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Dumitru Șipitca,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Dumitru Șipitca împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Căușeni și

Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la constatarea faptului neincluderii în

stagiul de muncă a perioadelor de muncă, obligarea de a include perioadele de lucru în

stagiul de muncă general și în stagiul de muncă pentru calcularea pensiei anticipate,

obligarea de a-i stabili pensia anticipată pentru limita de vârstă și anularea deciziei Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Căușeni nr. 11/2017/22713 din 22 decembrie 2017

privind refuzul stabilirii pensiei,

împotriva deciziei din 13 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Dumitru Șipitca împotriva hotărârii din 24 septembrie 2020

a Judecătoriei Căușeni, sediul Central,

c o n s t a t ă :

La data de 26 martie 2018 Dumitru Șipitca a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Căușeni și Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu privire la constatarea faptului neincluderii în stagiul de muncă a perioadelor de

muncă, obligarea de a include perioadele de lucru în stagiul de muncă general și în

stagiul de muncă pentru calcularea pensiei anticipate, obligarea de a-i stabili pensia

anticipată pentru limita de vârstă și anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Căușeni nr. 11/2017/22713 din 22 decembrie 2017 privind refuzul stabilirii

pensiei.

1

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că prin decizia Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Căușeni nr.11/2017/22713 din 22 decembrie 2017, i-a fost respinsă

cererea privind stabilirea pensiei anticipate pentru limită de vârstă pe motiv că, nu

întrunește stagiul de cotizare necesar de cel puțin 33 de ani și 6 luni, fiindu-i stabilit

stagiul de cotizare 31 de ani.

Consideră decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Căușeni nr.11/2017/22713

din 22 decembrie 2017 ilegală pe motiv că, neîntemeiat au fost incluse următoarele

perioade de activitate în economia națională: 01 ianuarie 1999 – 11 iulie 1999; 01 martie

2003 – 31 martie 2003; 01 mai 2003 – 31 mai 2003; 01 decembrie 2012 – 31 ianuarie

2013; 01 martie 2013 – 31 martie 2013; 01 decembrie 2013 – 10 decembrie 2013.

Reclamantul a relevat că, nu au fost incluse în stagiul de muncă perioadele de

activitate: iunie - august 1971, iulie -august 1972, iulie - septembrie și octombrie 1975,

iulie - august 1981, menționate în certificatul nr. 1548 din 30 noiembrie 2017, eliberat de

Primăria s. Gura-Bâcului, privind stagiul de lucru în sovhozul „Nistru”, dar și anii de

activitate în Procuratura Căușeni 02 mai 1995 – 26 decembrie 1997.

A invocat, că în perioadele de activitate menționate în decizia contestată neîntemeiat

nu au fost incluse următoarele perioade de lucru în economia națională: 01 ianuarie 1999

– 11 iulie 1999 - 6 luni, 11 zile; 12 iulie 1999 – 27 septembrie 1999 - 3 zile; 01 ianuarie

2003 – 31 ianuarie 2003 - 1 lună concediu; 01 februarie 2003 – 22 iulie 2003 - 9 zile;

01 august 2003, 25 aprilie 2004 - 5 zile; 01 mai 2003 – 31 mai 2003 - 1 lună; 01 iunie

2004 – 27 noiembrie 2004 - 3 zile; 01 decembrie 2004 – 28 decembrie 2005 - 3 zile;

01 ianuarie 2006 – 27 noiembrie 2009 - 3 zile; 01 decembrie 2009 – 23 decembrie 2010 -

6 zile; salariul pentru luna ianuarie 2013, achitat în luna februarie -1 lună; salariul pe luna

martie 2013, achitat în luna aprilie - 1 lună; 11 decembrie 2013 – 29 decembrie 2014 -

13 zile; 18 ianuarie 2015 – 12 octombrie 2015 - 17 zile; 17 octombrie 2015 – 17 aprilie

2016 - 4 zile; 30 aprilie 2016 – 15 noiembrie 2016 - 12 zile; 01 decembrie 2016 –

31 octombrie 2017 - 1 an, 1 lună, 14 zile.

Reclamantul a menționat că, nu au fost incluse în stagiul de cotizare și următoarele

perioade: 01 septembrie 1973 – 27 iunie 1977 - 3 ani 9 luni 26 zile – s. Frunze; iunie -

august 1971 - 3 luni - s. Nistru; iulie - august 1972 - 2 luni – s. Nistru; iulie - octombrie

1975 - 4 luni – s. Nistru; iulie - august 1981 - 2 luni – s. Nistru; 30 iunie 1980 –

17 noiembrie 1980 – 4 luni -17 zile - IET nr. 35 Chișinău; 01 septembrie 1982 –

01 februarie 2083 - 5 luni - IET nr. 56 Chișinău - 5 ani 6 luni 13 zile. Astfel, stagiul de

cotizație total constituie 37 de ani, 7 luni, 27 de zile.

Reclamantul a solicitat constatarea faptului neincluderii în stagiul de muncă a

perioadelor de lucru menționate supra, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale

de a-i include perioadele de lucru nominalizate în stagiul de muncă general și în stagiul

de muncă pentru calcularea pensiei anticipate și de a-i stabili pensia anticipată pentru

limita de vârstă în conformitate cu Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind

sistemul public de pensii; anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Căușeni nr. 11/2017/22713 din 22 decembrie 2017 privind refuzul stabilirii pensiei.

Prin hotărârea din 24 septembrie 2020 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central

cererea de chemare în judecată depusă de Dumitru Șipitca împotriva Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Căușeni și Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

constatarea faptului neincluderii în stagiul de muncă a perioadelor de muncă, obligarea

de a-i include perioadele de lucru în stagiul de muncă general și în stagiul de muncă

pentru calcularea pensiei anticipate, obligarea de a-i stabili pensia anticipată pentru limita

2

de vârstă și anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Căușeni nr.

11/2017/22713 din 22 decembrie 2017 privind refuzul stabilirii pensiei, ca fiind

neîntemeiată.

La data de 23 octombrie 2020 Dumitru Șipitca a depus apel împotriva hotărârii din

24 septembrie 2020 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central, solicitând admiterea apelului,

casarea hotărârii contestate, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii (f.d.112).

La data de 21 iulie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Dumitru Șipitca a depus

motivarea apelului (f.d.133-136).

Hotărârea motivată din 24 septembrie 2020 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central

a fost expediată apelantului Dumitru Șipitca la data de 17 martie 2021 (f.d.121), însă la

materialele cauzei nu se atestă date, prin care se confirmă recepționarea acesteia de

către Dumitru Șipitca.

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul lui

Dumitru Șipitca împotriva hotărârii din 24 septembrie 2020 a Judecătoriei Căușeni,

sediul Central.

Prin decizia din 13 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de Dumitru Șipitca (f.d.158-165).

Pentru a pronunța această decizie, Curtea de Apel Chișinău a menționat că, în

rezultatul examinării actelor prezentate de apelantul Dumitru Șipitca, Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Căușeni a stabilit, că apelantul-reclamant confirmă următoarele

perioade de activitate, care urmează a fi incluse în stagiul de cotizare: de la 29 noiembrie

1977 până la 28 august 1979; de la 31 iulie 1984 până la 15 septembrie 1986; de la

18 septembrie 1986 până la 26 mai 1987; de la 01 iunie 1987 până la 08 iulie 1988; de la

28 iulie 1988 până la 02 aprilie 1990; de la 01 iunie 1990 până la 26 noiembrie 1990; de

la 10 decembrie 1990 până la 28 aprilie 1995; de la 09 noiembrie 1998 până la

31 decembrie 1998; de la 12 iulie 1999 până la 27 septembrie 1999; de la 01 octombrie

1999 până la 31 decembrie 2002; de la 01 februarie 2003 până la 22 iulie 2003; de la

01 august 2003 până la 25 aprilie 2004; de la 01 iunie 2004 până la 27 noiembrie 2004;

de la 01 decembrie 2004 până la 28 decembrie 2005; de la 01 ianuarie 2006 până la

27 noiembrie 2009; de la 01 decembrie 2009 până la 23 decembrie 2010; de la

30 decembrie 2010 până la 30 decembrie 2011; de la 16 mai 2012 până la 30 noiembrie

2012; de la 01 februarie 2013 până la 28 februarie 2013; de la 01 aprilie 2013 până la

30 noiembrie 2013; de la 11 decembrie 2013 până la 29 decembrie 2014; de la

16 ianuarie 2015 până la 12 octombrie 2015; de la 17 octombrie 2015 până la 17 aprilie

2016; de la 30 aprilie 2016 până la 15 noiembrie 2016; de la 01 decembrie 2016 până la

31 octombrie 2017; de la 02 iulie 1977 până la 26 noiembrie 1977.

Instanța de apel a relevat că, instanța de fond just a constatat că, acțiunea apelantului

Dumitru Șipitca este una neîntemeiată. Or, la data depunerii cererii de stabilire a pensiei

pentru limită de vârstă, acesta urma să confirme un stagiu total de cotizare de cel puțin

33 de ani și 6 luni.

Însă, actele prezentate de apelantul Dumitru Șipitca confirmă un stagiu total de

cotizare de 31 de ani, în care nu au fost incluse perioadele concediilor medicale și

perioada de activitate în cadrul Procuraturii Căușeni, perioade care, potrivit dispozițiilor

art. 5 din Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, nu

pot fi incluse în stagiul de cotizare.

Astfel, instanța de apel a conchis că, decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Căușeni nr. 11/2017/22713 din 22 decembrie 2017, este una legală și întemeiată.

3

Instanța de apel consideră neîntemeiate argumentele apelantului Dumitru Șipitca

precum că, conform pct. 24 lit. a) din Regulamentul cu privire la condițiile de stabilire,

modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru incapacitatea temporară de muncă,

indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite sau de

accidente nelegate de muncă se stabilește pentru o perioadă cel mult de 180 de zile

calendaristice, iar perioada concediilor medicale urmează a fi inclusă în stagiul de

cotizare. Or, norma art. 5 alin. (2) lit. c) al Legii nr.156-XIV din 14 octombrie 1998

privind sistemul public de pensii, perioadele necontributive ale asiguratului asimilate

stagiului de cotizare sunt: perioada în care asiguratul a beneficiat de indemnizație pentru

incapacitate temporară de muncă, de ajutor de șomaj, de alocație pentru integrare sau

reintegrare profesională.

De asemenea, instanța de apel consideră neîntemeiate și argumentele apelantului

Dumitru Șipitca precum că, la calcularea stagiului de cotizare urma să fie inclusă și

perioada de activitate în cadrul Procuraturii Căușeni. Or, decizia Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Căușeni se întemeiază pe dispozițiilor art. 5 alin. (2) lit. d) din Legea

nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii.

Instanța de apel consideră neîntemeiat și argumentul apelantului Dumitru Șipitca

precum că, perioada de studii în sovhozul-tehnicum „M.Frunze” din or.Tiraspol urmează

a fi inclusă în stagiul general, deoarece, apelantul nu a indicat nicio normă legală, care ar

statua că această perioadă urmează a fi inclusă în stagiul total de cotizare.

La data de 28 octombrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Dumitru Șipitca a

depus recurs împotriva deciziei din 13 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei

noi hotărâri de admitere a acțiunii (f.d.169-170).

Ulterior, la data de 24 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Dumitru

Șipitca a depus motivarea recursului (f.d. 176-181).

În susținerea recursului recurentul a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat

normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Recurentul a menționat că, instanțele de judecată ierarhic inferioare au făcut referire

doar la perioadele de muncă necontributive, care nu au fost incluse în stagiul de cotizare

general.

Făcînd referire la art.16 alin.(2) din Constituția Republicii Moldova, recurentul a

relevat că, în decizia contestată a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Căușeni nr.

11/2017/22713 din 22 decembrie 2017 nu se atestă nicio concluzie referitor la legalitatea

sau ilegalitatea perioadelor de muncă, pe care le-a solicitat să fie incluse în stagiul

total de cotizare.

În afară de aceasta, recurentul a invocat că, instanțele de judecată ierarhic inferioare

nu au luat în considerare pct.6 al Regulamentului cu privire la modul de calculare a

vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei, aprobat prin Hotărârea Guvernului

Republicii Moldova nr.572 din 02 septembrie 1992, care stipulează, că la calcularea

vechimii în muncă se iau în considerație de asemenea anii de studii în școlile din sistemul

rezervelor de muncă de stat și în cele ale învățământului tehnico-profesional, în

instituțiile învățământului superior și mediu de specialitate, la aspirantură, doctorantură și

în secundariatul clinic, cât și în alte școli și instituții de învățământ pentru pregătirea

cadrelor.

4

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii

Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019.

Art. 258 alin. (3) din Codul administrativ prevede că, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei

astfel de acțiuni de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor

în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se

vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul

aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen

de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 13 octombrie 2021

(f.d. 158-165).

La data de 28 octombrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Dumitru Șipitca a

depus recurs împotriva deciziei din 13 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău

(f.d.169-170).

Decizia motivată din 13 octombrie 2021a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

recurentului Dumitru Șipitca la data de 26 noiembrie 2021, fapt confirmat prin avizul de

recepție nr.DS8005802960AS, anexat la materialele cauzei (f.d.167).

La data de 24 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Dumitru Șipitca a

depus motivarea recursului (f.d. 176-181).

Astfel, recursul depus de către Dumitru Șipitca împotriva deciziei din 13 octombrie

2021 a Curții de Apel Chișinău este în termen.

Deși la data de 16 decembrie 2021 Casa Teritorială de Asigurări Sociale Căușeni și

Casa Națională de Asigurări Sociale au recepționat copia recursului depus de Dumitru

Șipitca, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție anexate la materialele cauzei

(f.d.174-175), acestea nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus

referințe la recursul nominalizat.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Dumitru Șipitca, în raport cu

materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din

analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în

5

special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ

și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul

administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special

în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a

trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței,

pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din

19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

6

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Dumitru Șipitca.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Dumitru Șipitca se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii

Victor Burduh

Nina Vascan

7