2r-826/21 — cu privire la incasarea datoriei si declararea nulitătii actelor juridice

2r-826/21 — cu privire la incasarea datoriei si declararea nulitătii actelor juridice (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.2r-826/2021

2-18140831-01-2r-21122021

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. G. Manoli)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Pahopol, V. Mihaila, Iu. Cotruță)

D E C I Z I E

19 ianuarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de Ecaterina Revenco,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Rodica Braguța

împotriva Ecaterinei Revenco și a lui Ion Revenco cu privire la încasarea datoriei și

acțiunea reconvențională depusă de Ion Revenco împotriva Rodicăi Braguța și a

Ecaterinei Revenco cu privire la declararea nulității actelor juridice,

împotriva încheierii din 17 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Ecaterina Revenco și încheierii din 16

noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost restituită cererea de apel

depusă de Ecaterina Revenco,

c o n s t a t ă:

La 22 noiembrie 2017, Rodica Braguța a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ecaterinei Revenco și a lui Ion Revenco cu privire la încasarea datoriei.

La 03 noiembrie 2020, a fost primită spre examinare cererea reconvențională

depusă de Ion Revenco împotriva Rodicăi Braguța și a Ecaterinei Revenco cu privire

la declararea nulității actelor juridice.

Prin hotărârea din 12 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

ațiunea depusă de Rodica Braguța a fost admisă parțial, iar acțiunea reconvențională

depusă de Ion Revenco a fost respinsă. A fost încasat de la Ecaterina Revenco, în

beneficiul Rodicăi Braguța suma de 33598,80 de Euro, cu titlu de datorie rămasă

neachitată. A fost încasat de la Ecaterina Revenco în beneficiul Rodicăi Braguța

suma de 2750 de Dolari SUA, cu titlu de datorie rămasă neachitată. A fost încasat de

la Ecaterina Revenco în beneficiul statului, taxa de stat în mărime de 22132 de lei, de

a cărei plată a fost scutită reclamanta la etapa primirii spre examinare a cererii de

chemare în judecată. A fost respinsă cererea reconvențională depusă de Ion Revenco

reprezentat de avocatul Tatiana Iovu împotriva Rodicăi Braguța și a Ecaterinei

Revenco cu privire la declararea nulității actelor juridice, ca fiind neîntemeiată. A

fost încasat de la Ion Revenco în beneficiul Statului, taxa de stat în mărime de

20106,55 de lei, de a cărei plată a fost scutit la etapa primirii spre examinare a cererii

reconvenționale.

1

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanței, la 09 martie 2021, prin

intermediul poștei electronice, iar la 10 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal,

Ecaterina Revenco a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 12 februarie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a solicitat admiterea apelului,

casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea

depusă de Rodica Braguța să fie respinsă ca neîntemeiată, iar acțiunea

reconvențională depusă de Ion Revenco să fie admisă integral.

Prin încheierea din 21 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs

cererii de apel depuse de Ecaterina Revenco și cererii de apel depuse de Ion Revenco

împotriva hotărârii din 12 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

acordat apelanților, termen de 20 zile de la recepționarea încheierii, pentru

înlăturarea neajunsurilor, după cum urmează: pentru Ecaterina Revenco: 1)

prezentarea dovezii de plată a taxei de stat (în original) în cuantum de 16 956, 25 de

lei; 2) prezentarea cererii de apel suplimentare, cu indicarea motivelor de fapt și de

drept pe care se întemeiază; iar pentru Ion Revenco: 1) prezentarea dovezii de plată a

taxei de stat (în original) în cuantum de 15 962, 89 de lei; 2) prezentarea cererii de

apel suplimentare, cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază. S-

a explicat apelanților că, în cazul neînlăturării neajunsului în termenul stabilit,

cererile de apel nu vor fi considerate depuse și, împreună cu toate documentele

anexate, vor fi restituite.

La 02 august 2021, Revenco Ecaterina a depus cererea de apel motivată prin

care a solicitat scutirea de la plata taxei de stat pe motiv că are starea financiară

precară, nu are venituri, iar asupra bunurilor a fost aplicat sechestru.

Prin încheierea din 17 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis

parțial cererea apelantei Ecaterina Revenco de scutire de la plata taxei de stat pentru

examinarea cauzei în ordine de apel. S-a scutit Ecaterina Revenco parțial de la plata

taxei de stat pentru examinarea cauzei în ordine de apel până la suma de 8300 de lei.

Nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Ecaterina Revenco împotriva hotărârii din

12 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și s-a oferit apelantei

Ecaterina Revenco un termen rezonabil de 15 zile din data recepționării încheierii,

pentru a depune, prin intermediul biroului de audiență al Curții de Apel Chișinău,

bonul de plată a taxei de stat în cuantum de 8300 de lei. Totodată, s-a adus la

cunoștința apelantei că, dacă nu va îndeplini în termen indicațiile instanței de apel

din încheierea emisă în conformitate cu art.368 alin.(1) din Codul de procedură

civilă, apelul nu se va considera depus și va fi restituit.

Prin încheierea din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost restituit

apelul declarat de Ecaterina Revenco împotriva hotărârii din 12 februarie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din motivul că, apelantul nu a îndeplinit în

termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art.368

alin.(1) din Codul de procedură civilă.

La 08 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Ecaterina Revenco a

declarat recurs împotriva încheierilor instanței de apel din 17 septembrie 2021 și din

16 noiembrie 2021, solicitând admiterea recursului, casarea încheierilor contestate cu

remiterea cauzei pentru examinare în ordine de apel la Curtea de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierile recurate

considerându-le ca ilegale și neîntemeiate.

2

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele cauzei rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat

încheierea la 16 noiembrie 2021 și expediată participanților la proces prin

intermediul oficiului poștal la 23 noiembrie 2021 (f.d. 40/41) și recepționată de către

Ecaterina Revenco la 08 decembrie 2021, conform avizului de recepție anexat la

materialele cauzei (f.d.44). Prin urmare, recursul declarat de Ecaterina Revenco prin

intermediul oficiului poștal la 08 decembrie 2021, se consideră a fi depus în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și

a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Verificând argumentele recursului în raport cu materialele pricinii, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierilor din 17

septembrie 2021 și din 16 noiembrie 2021 ale Curții de Apel Chișinău din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Conform art. 84 din Codul de procedură civilă, se impune cu taxă de stat fiecare

cerere de chemare în judecată (inițială și reconvențională), cererea intervenientului

principal, cererea vizând cauzele cu procedură specială, cererea de eliberare a

ordonanței judecătorești, cererea de declarare a insolvabilității, cererea de eliberare a

titlului executoriu privind executarea hotărârilor arbitrale, cererea de apel, cererea de

recurs, precum și cererea de eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe actele

judecătorești.

Potrivit art. 3 alin. (1) lit. j) din Legea taxei de stat nr. 1216 din 03 decembrie

1992, pentru cererile de apel împotriva hotărârilor instanțelor judecătorești, tariful

taxei de stat este în cuantum de 75% din taxa ce urmează a fi plătită la depunerea

cererii de chemare în judecată, sau altei cereri (plângeri), iar în cazul litigiilor cu

caracter patrimonial - 75% din taxa calculată din suma contestată.

În conformitate cu art. 364 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de

apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata

taxei de stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.

Potrivit art. 365 alin. (1) lit. d) și e) și alin. (4) din Codul de procedură civilă, în

cererea de apel se indică motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul,

probele invocate în susținerea apelului. La cererea de apel se anexează dovada de

plată a taxei de stat dacă apelul se impune cu taxă.

Conform art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă cererea de apel

nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără

plata taxei de stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului,

dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs

cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în

3

termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368

alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Din suportul probator prezent la actele cauzei rezultă că, prin hotărârea din 12

februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea depusă de Rodica

Braguța a fost admisă parțial, iar acțiunea reconvențională depusă de Ion Revenco a

fost respinsă.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanței, la 09 martie 2021, prin

intermediul poștei electronice, iar la 10 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal,

Ecaterina Revenco a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 12 februarie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a solicitat admiterea apelului,

casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea

depusă de Rodica Braguța să fie respinsă ca neîntemeiată, iar acțiunea

reconvențională depusă de Ion Revenco să fie admisă integral.

Prin încheierea din 21 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs

cererii de apel depuse de Ecaterina Revenco și cererii de apel depuse de Ion Revenco

împotriva hotărârii din 12 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

acordat apelanților, termen de 20 zile de la recepționarea încheierii, pentru

înlăturarea neajunsurilor, după cum urmează: pentru Ecaterina Revenco: 1)

prezentarea dovezii de plată a taxei de stat (în original) în cuantum de 16 956, 25 de

lei; 2) prezentarea cererii de apel suplimentare, cu indicarea motivelor de fapt și de

drept pe care se întemeiază; iar pentru Ion Revenco: 1) prezentarea dovezii de plată a

taxei de stat (în original) în cuantum de 15 962, 89 de lei; 2) prezentarea cererii de

apel suplimentare, cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază. S-

a explicat apelanților că, în cazul neînlăturării neajunsului în termenul stabilit,

cererile de apel nu vor fi considerate depuse și, împreună cu toate documentele

anexate, vor fi restituite.

La 02 august 2021, Revenco Ecaterina a depus cererea de apel motivată prin

care a solicitat scutirea de la plata taxei de stat pe învocând că, are starea financiară

precară, nu are venituri, iar asupra bunurilor a fost aplicat sechestru.

Prin încheierea din 17 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis

parțial cererea apelantei Ecaterina Revenco de scutire de la plata taxei de stat pentru

examinarea cauzei în ordine de apel. S-a scutit Ecaterina Revenco parțial de la plata

taxei de stat pentru examinarea cauzei în ordine de apel până la suma de 8300 de lei.

Nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Ecaterina Revenco împotriva hotărârii din

12 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și s-a oferit apelantei

Ecaterina Revenco un termen rezonabil de 15 zile din data recepționării încheierii,

pentru a depune, prin intermediul biroului de audiență al Curții de Apel Chișinău,

bonul de plată a taxei de stat în cuantum de 8300 de lei. Totodată, s-a adus la

cunoștința apelantei că, dacă nu va îndeplini în termen indicațiile instanței de apel

din încheierea emisă în conformitate cu art.368 alin.(1) din Codul de procedură

civilă, apelul nu se va considera depus și va fi restituit.

Actele cauzei denotă faptul că, încheierea din 17 septembrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău a fost comunicată apelantei Ecaterina Revenco prin intermediul

oficiului poștal la 19 octombrie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la

actele cauzei DS8005417210AS (f.d.33).

Ulterior, în temeiul art. 369 alin.(1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de

apel, prin încheierea din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost restituit

4

apelul declarat de Ecaterina Revenco împotriva hotărârii din 12 februarie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din motivul că, apelantul nu a îndeplinit în

termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art.368

alin.(1) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

Conform art. 111 alin. (1) - (4) din Codul de procedură civilă, actele de

procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit

prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.

Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei

comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment

viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în

decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un

eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de

comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a

momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii

termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

În conformitate cu art. 112 alin. (4) din Codul de procedură civilă, dacă actul de

procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească ori în o altă

organizație, termenul se consideră expirat la ora care încheie programul lor sau la

care încetează operațiunile respective.

Potrivit normei date de drept, în cazul în care instanța de judecată a stabilit data

și ora până la care trebuie efectuată acțiunea (operațiunea) procesuală, partea care

trebuie să o execute are obligația de a îndeplini acțiunea (operațiunea) respectivă

până la data și ora indicată în actul de dispoziție judecătoresc. Termenul imperativ

stabilit de către instanța de judecată (judecător) este unul obligatoriu și peremptoriu,

acelui prevăzut de lege.

Mai mult ca atât, în cazul în care actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit

în instanța judecătorească ori într-o altă organizație, termenul se consideră expirat la

ora la care se încheie programul lor sau la care încetează operațiunile respective.

În conformitate cu art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua

actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori

stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea

din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu normele de drept citate supra,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră justă soluția instanței de apel de restituire a cererii de apel depusă de

Ecaterina Revenco, or, Curtea de Apel Chișinău în încheierea din 17 septembrie

2021 a indicat termenul-limită de 15 zile din momentul recepționării (recepționată la

19 octombrie 2021, prin intermediul oficiului poștal), astfel termenul limită a fost 03

noiembrie 2021, inclusiv și a identificat locul (concret) în care apelanta trebuia să

prezinte dovada de plată a taxei de stat în mărime de 8300 de lei, însă în termenul

stabilit, Ecaterina Revenco nu a prezentat prin intermediul biroului de audiență al

5

Curții de Apel Chișinău, bonul de plată a taxei de stat în cuantum de 8300 de lei în

original, deși la 19 octombrie 2021 a luat cunoștință cu încheierea instanței de apel

din 17 septembrie 2021.

În conformitate cu art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă, sancțiunile

procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil,

care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau

de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare

abuzivă a unui drept procedural.

Prin urmare, odată ce Ecaterina Revenco, a recepționat încheierea din 17

septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău încă la data de 19 octombrie 2021, urma

să se folosească cu bună-credință de drepturile sale procedurale și să depună

diligența pentru a prezenta prin intermediul Direcției evidență și documentare

procesuală (cancelarie) a Curții de Apel Chișinău, a originalului dovezii de plată a

taxei de stat în mărime de 8300 de lei, până la expirarea termenului stabilit de

instanța de judecată, adică până la 03 noiembrie 2021, inclusiv.

Distinct de cele relatate, instanța de recurs reține că, Curtea Europeană a

Drepturilor Omului, prin practica sa constantă de nenumărate ori a precizat că

dreptul de acces la un tribunal nu este un drept absolut (cauza Golder împotriva

Regatului Unit §-36 din 21 februarie 1975), ci unul care poate implica anumite

limitări din partea statelor contractante, în funcție de nevoile și resursele comunității

și ale indivizilor (Ashingdane împotriva Regatului Unit, 28 mai 1985).

La acest capitol se rețin dispozițiile art. 56 alin. (3) și art. 61 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, care stipulează că, participanții la proces sunt obligați să se

folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste

drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute

de legislația procedurală civilă.

Cu toate acestea, Ecaterina Revenco nu a întreprins nici o măsură, după cum

sugerează și jurisprudența CEDO, de a proteja drepturile sale de acces la instanță și

de a îndeplini actul de procedură în termenul stabilit de instanța de apel prin

încheierea din 17 septembrie 2021, manifestând în acest sens un comportament de

rea - credință la folosirea drepturile sale procedurale.

Date fiind cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră drept întemeiate și legale încheierile din 17

septembrie 2021 și 16 noiembrie 2021 ale Curții de Apel Chișinău.

Nu poate fi reținut argumentul invocat de Ecaterina Revenco, în cererea de

recurs, precum că, nu a executat încheierea din 17 septembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, deoarece nu dispune de mijloace financiare pentru a achita taxa de stat în

mărime de 8300 de lei, pentru că, nu are venituri, iar asupra bunurilor a fost aplicat

sechestru.

Totodată, Colegiul a reținut că, prin cererea de recurs depusă de Ecaterina

Revenco, se solicită casarea încheierii din 17 septembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău prin care s-a admis parțial cererea apelantei Revenco Ecaterina de scutire

de la plata taxei de stat pentru examinarea cauzei în ordine de apel. S-a scutit

Ecaterina Revenco parțial de la plata taxei de stat pentru examinarea cauzei în ordine

de apel pînă la suma de 8300 de lei pentru depunerea cererii de apel împotriva

hotărârii din 12 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea

6

unei noi hotărâri prin care Ecaterina Revenco să fie scutită integral de la plata taxei

de stat la depunerea apelului.

În conformitate cu art.85 alin.(4) din Codul de procedură civilă, în funcție de

situația materială și de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică

poate fi scutită de judecător (de instanța judecătorească) de plata taxei de stat sau de

plata unei părți a ei.

Din conținutul acestei norme reiese că partea care solicită scutirea de la plata

taxei de stat urmează să demonstreze starea financiară generală a acesteia prin

prezentarea probelor pertinente și admisibile.

Astfel, dat fiind că dreptul de acces la justiție nu este unul absolut și potrivit

art.84 din Codul de procedură civilă este condiționat plata taxei de stat, ținând cont

de starea materială precară pe care o are apelanta Ecaterina Revenco, pentru a nu-i

îngrădi accesul la justiție, instanța de apel a conchis posibil să scutească parțial

apelanta de la plata taxei de stat în mărime de 50% din taxa de stat ce urma a fi

plătită la depunerea cererii de apel, ceea ce constituie 8300 lei.

Raportând circumstanțele speței la dispozițiile normei citate mai sus, instanța

reține că, recurenta nu a prezentat probe pertinente și admisibile în vederea

justificării stării materiale dificile și imposibilității achitării taxei de stat în mărime

de 8300 de lei, pentru a putea beneficia de dispozițiile art.85 alin.(4) din Codul de

procedură civilă.

Aplicând normele legale și jurisprudența CtEDO la speță, Colegiul reține că,

afirmațiile recurentului nu dovedesc în mod cert și cu precădere starea financiară

precară a subiectului.

În acest context, cu referire la jurisprudența CtEDO, precum și cadrul legal

intern, Colegiul ține să menționeze că, instanța de apel corect a constatat că, apelanta

nu a probat existența imposibilității achitării taxei de stat, în sensul scutirii integrale a

acesteia de la plata taxei de stat.

Totodată, ține de menționat că, plata taxei de stat este prevăzută de Lege și

urmărește scopul legitim de bună administrare a justiției, fiind impusă de lege

respectarea unei anumite proceduri.

Mai mult ca atât, Colegiul reține că, legiuitorul a dispus posibilitatea scutirii

apelantei de la plata taxei de stat, dar în sarcina acesteia a fost pusă prezentarea unui

material probatoriu prin care să se confirme că este în imposibilitate să o achite, nu

are alte surse de venit, probe care la materialele pricinii nu se atestă, în afară de

declarațiile afirmative ale acesteia.

Din aceste considerente, Colegiul consideră că, în speță nu se întrunesc

temeiurile stabilite de norma citată mai sus pentru scutirea integrală a apelantei de la

plata taxei de stat, or, aceasta nu a prezentat în temeiul art.85 alin.(4) din Codul de

procedură civilă, probe justificative privind confirmarea situației materiale dificile,

ce nu i-ar permite achitarea taxei de stat în mărime de 8300 de lei, motiv pentru care

Colegiul conchide corectă soluția instanței de apel asupra necesității respingerii

cererii apelantei de scutire integrală de la plata taxei de stat.

Astfel, din considerentele enunțate și având în vedere faptul că, încheierile

instanței de apel sunt întemeiate și adoptate cu respectarea cadrului legal, iar

argumentele invocate de către recurentă sunt neîntemeiate și nu pot fi reținute,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

7

ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierile instanței de

apel.

În conformitate cu art. 427 lit. a), 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Ecaterina Revenco.

Se mențin încheierile din 17 septembrie 2021 și din 16 noiembrie 2021 ale

Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de

Rodica Braguța împotriva Ecaterinei Revenco și a lui Ion Revenco cu privire la

încasarea datoriei și acțiunea reconvențională depusă de Ion Revenco împotriva

Rodicăi Braguța și a Ecaterinei Revenco cu privire la declararea nulității actelor

juridice.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

8