2ra-2013/21 — încasarea prejudiciului moral

Dosarul nr.2ra-2013/21 2-20147459-01-2ra-22122021 Prima instanță - Judecătoria Bălți, sediul Central ( jud. : N. Costaș ) Instanța de Apel - Curtea de Apel Bălți (jud. : I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu) Î N C H E I E R E 19 ianuarie 2022 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Mariana Pitic Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de Cornovanu Vitalie, reprezentat de avocatul Fediuc Valentin, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cornovanu Vitalie împotriva Irinei Rotari privind încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 07 octombrie 2021 prin care s-a respins apelul declarat de Cornovanu Vitalie și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Central din 19 mai 2021, c o n s t a t ă : La 23 noiembrie 2020, Cornovanu Vitalie, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Irinei Rotari privind încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că prin hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Central din 29 mai 2019 a fost desfăcută căsătoria dintre Cornovanu Vitalie și Rotari Irina cu stabilirea domiciliului copiilor minori XXX și XXX, cu mama. Prin Decizia DGASPF Bălți nr.0118/588 din 10 august 2020 a fost stabilit programul de întrevederi a lui Cornovanu Vitalie la educația și instruirea minorilor XXX și XXX în prezența specialistului autorității tutelare teritoriale a câte două zile în săptămână în zilele de luni până vineri cu durata de până la 1,5 ore, ziua și ora întrevederii se convin de către părți la sfârșitul fiecărei întrevederi. Totodată, s-a stabilit că părintele care locuiește împreună cu copilul nu are dreptul să împiedice contactul dintre copil și celălalt părinte care locuiește separat de copil.

La 06 octombrie 2020, de către DGASPF Bălți a fost dispusă întrevederea copilului XXX cu tatăl biologic Cornovanu Vitalie, ora 1830 -1930 în prezența mamei biologice Irina Rotari. Dispoziția respectivă a fost emisă în urma adresărilor reclamantului, deoarece acesta a dorit să petreacă timpul cu copilul omagiat XXX în ziua lui de naștere care este o zi semnificativă de familie. Reclamantul a invocat că, s-a prezentat la ora stabilită la havuzul orășănesc Bălți 1 pentru întrevedere cu copilul de ziua lui de naștere, însă Rotaru Irina prin invocarea unor motive neserioase a refuzat aducerea copilului la întrevederea cu tatăl. Astfel, Rotaru Irina prin comportamentul său a avut intenția direct de a prejudicia reclamantul anume în ziua de 06 octombrie 2020 prin refuzul de a permite comunicarea cu copilul XXX, cunoscând că prin aceasta îi va produce suferințe psihice reclamantului.

Reclamantul consideră că sărbătorirea zilei de naștere a copilului alături de părinți este un lucru benefic pentru dezvoltarea spirituală a copilului și pentru întărirea relațiilor familiale. Împiedicarea cu rea-credință a realizării dreptului părintelui de a participa la dezvoltarea spirituală a copilului și de a întări cu el relația de familie pe de o parte și exercitarea aceluiași drept de celălalt părinte în detrimentul celuilalt reprezintă abuz. La 06 octombrie 2020, Rotaru Irina și-a exercitat dreptul cu rea-credință și a îngrădit dreptul tatălui de a comunica cu copilul XXX în ziua lui de naștere. Astfel, prin încălcarea dreptului reclamantului s-a adus atingere și interesului superior al copilului de a beneficia de dragostea și afecțiunea tatălui în ziua sa de naștere ca în fiecare an, ca tradiție de familie.

Reclamantul indică că acțiunile pregătitoare de a-și vedea copilul în ziua lui de naștere au început cu o zi înainte și pârâta cunoștea poziția autorității tutelare, respectiv prin omisiunea de rea-credință de a aduce copilul în ziua lui de naștere la întrevedere cu tatăl său, i-a fost cauzat un prejudiciu moral pe care îl estimează la suma de 100000 lei care urmează a fi reparat de către Rotari Irina. Prejudicial moral a fost constituit din restrângerea dreptului de a se bucura de viață alături de copilul său într-o zi importantă pentru ambii, de a comunica cu copilul în ziua lui de naștere, de a le rămâne amintiri plăcute pe de o parte ca moment pozitiv și de a nu fi limitat artificial în dreptul de a comunica cu copilul, de îndepărtarea conștientă a copilului de părinte, ca moment negativ pe de altă parte.

Reclamantul solicită încasarea din contul Irinei Rotari a sumei de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Prin hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Central din 19 mai 2021 cererea de chemare în judecată înaintată de Cornovanu Vitalie împotriva lui Irinei Rotari privind încasarea prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată, s-a respins ca neîntemeiată. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că, Rotari Irina a prezentat scrisorile expediate în adresa Inspectoratului de Poliție Bălți la 08 decembrie 2020 și 15 decembrie 2020 în vederea comunicării faptului dacă Rotari Irina a fost atrasă la răspundere contravențională în temeiul art.64 Cod Contravențional pentru împiedicarea comunicării tatălui cu copiii.

Prin scrisoarea nr.28605 din 18 decembrie 2020 Inspectoratul de Poliție Bălți a indicat că în privința lui Rotari Irina nu au fost întocmite procese-verbale cu privire la contravenție. De către DGASPF Bălți au fost emise un șir de decizii privind modul de stabilire a întrevederilor tatălui Cornovanu Vitalie cu copiii minori XX și XXX, suspendarea executării deciziei, restabilirea programului de întrevederi. Instanța a reținut că la începutul lunii octombrie 2020, a avut loc o întrevedere a tatălui cu copiii și la acea dată nu a fost pusă în discuție necesitatea întrevederii reclamantului cu copilul minor în ziua de naștere a acestuia din 06 octombrie 2020, 2 deși reclamantul a menționat de mai multe ori atât în cererea de chemare în judecată, cît și în ședința de judecată despre importanța serbării zilei respective cu participarea ambilor părinți, fapt benefic pentru dezvoltarea și interesul copilului minor.

Următoarea întrevedere cu copilul minor fiind convenită pentru data de 07 octombrie 2020, adică după data zilei de naștere a fiului XXX. Instanța a constatat că părțile comunică la necesitate nu doar prin intermediul autorității tutelare, dar și prin intermediul apelurilor telefonice sau mesajelor, fapt care nu a fost negat de către părți. Reclamantul nu a prezentat probe pertinente și concludente precum că acesta a întreprins măsuri din timp pentru a avea o întrevedere cu copilul XXX în ziua lui de naștere, iar Rotari Irina i-a creat careva impedimente. Instanța de fond a conchis că nu a fost probat faptul că Cornovanu Vitalie s-a adresat către Rotari Irina cu careva mesaje în prealabil cu privire la sărbătorirea zilei de naștere a fiului împreună și a primit un refuz în sensul dat, or, acesta s-a adresat cu cerere direct pe numele DGASPF Bălți.

Reclamantul nu a demonstrat faptul că pârâta a încălcat decizia autorității tutelare privind stabilirea modului de realizare a dreptului de comunicare cu copilul. Instanța de fond a reținut că nu a fost constatată săvârșirea de către Rotari Irina a unei fapte ilicite, având în vedere că în sensul dat la materialele cauzei nu se regăsește o hotărâri judecătorească de recunoaștere acesteia vinovată în săvârșirea unei acțiuni ilicite, fapt confirmat și de către martorul audiat în cadrul ședinței de judecată care a indicat că o asemenea hotărâri lipsește la materialele dosarului administrativ din cadrul autorității tutelare. Astfel, reclamantul nu este îndreptățit de a pretinde încasarea prejudiciului moral din contul pârâtei, deoarece fapta ilicită recunoscută de lege ca fiind una care atrage despăgubirea prejudiciului, care este o condiție obligatorie a răspunderii civile nu a fost probată.

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 20 mai 2021, Cornovanu Vitalie a declarat apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul Central din 19 mai 2021, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 07 octombrie 2021, s-a respins apelul declarat de Cornovanu Vitalie și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Central din 19 mai 2021. La 03 decembrie 2021, Cornovanu Vitalie, reprezentat de avocatul Fediuc Valentin, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 07 octombrie 2021 solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond și emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii.

Ca temei de drept recurentul a invocat art. 432, alin.(2) lit. a) și alin.(4) din Codul de procedură civilă. În motivare a invocat că, nu este de acord cu soluția instanței de apel. Nici prima instanță și nici instanța de apel nu au reținut nici o probă care ar demonstra imposibilitatea mamei Rotari Irina de a oferi posibilitatea tatălui să comunice cu copilul, anume de ziua de naștere a copilului, având în vedere în că în același timp se aflau în aceeași localitate. Motivarea instanței de apel este sumară și superficială, nefiind aplicate prevederile art. 373 alin. (5) din Codul de procedură civilă. Astfel, instanța nu a 3 formulat concluzii certe, care să permită verificarea legalității hotărârii instanței de fond.

Examinând cauza, instanța de apel a apreciat arbitrar probele care indică direct raportul juridic dedus judecății și a acordat importanță unor circumstanțe care nu țin nemijlocit de fondul litigiului, ceea ce a condus la soluționarea greșită a cauzei. Astfel, încălcările admise de instanțele ierarhic inferioare la judecarea cauzei, au dus la încălcarea drepturilor prevăzute de art.8 al Convenției. La fel și încasarea cheltuielilor de asistență juridică de la Cornovanu Vitalie este neîntemeiată. Ca temei de drept recurentul a invocat art. 432, alin.(2) lit. a) și alin.(4) din Codul de procedură civilă.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează că Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei la 07 octombrie 2021. Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale Cererea de recurs a fost declarată la 03 decembrie 2021, respectiv, în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). La 22 decembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimatului recursul, informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la data primirii scrisorii, fiind recepționat la 27 decembrie 2021, potrivit avizului de recepție de la fila dosarului 174. La 18 ianuarie 2022, intimata a depus referință menționând că, recursul lui Cornovanu Vitalie nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Atât prima instanță cât și instanța de apel au apreciat corect împrejurările cauzei, a examinat cauza sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură și aplicarea corectă a legii materiale, hotărârile instanțelor ierarhic inferioare fiind legale.

Intimata Rotari Irina a pledat pentru inadmisibilitatea recursului. Examinând temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se 4 încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Potrivit art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Cornovanu Vitalie, reprezentat de avocatul Fediuc Valentin, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios 5 Administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se declară inadmisibil recursul înaintat de Cornovanu Vitalie, reprezentat de avocatul Fediuc Valentin. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Mariana Pitic Victor Burduh 6