2ra-1861/21 — Ridicarea sechestrului

Dosarul nr. 2ra-1861/21 2-18203054-01-2ra-17112021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Judecător – N. Mămăligă Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – V. Sîrbu, D. Dulghieru, V. Buhnaci Î N C H E I E R E 19 ianuarie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de BC ”ProCredit Bank” SA, prin intermediul avocatului Capcelea Liviu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Chirpicinic Veronica către BC ”ProCredit Bank” SA și Chirpicinic Evghenii, intervenienți accesorii Chicu Iana și executorul judecătoresc Pașa Nicolae, cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate personală, ridicarea sechestrului aplicat asupra mijloacelor financiare, anularea actelor executorului judecătoresc, restituirea sumei și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2021, prin care a fost menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 10 martie 2020, con st ată: La 21 noiembrie 2018, Chirpicinic Veronica a depus cerere de chemare în judecată către BC ”ProCredit Bank” SA și Chirpicinic Evghenii, solicitând: - recunoașterea dreptului de proprietate personală asupra mijloacelor financiare provenite din salariul de funcție în sumă de 21980,46 lei, aflate în contul bancar nr.xxxxx, atașat proiectului salarial deținut la BC ”Moldova Agroindbank” SA; - ridicarea sechestrului aplicat asupra mijloacelor financiare;

- anularea ordinului incaso nr.275 din 19 octombrie 2018 și a încheierii executorului judecătoresc Pașa Nicolae nr.019-1599r/18 din 19 octombrie 2018; - restituirea din contul BC ”ProCredit Bank” SA în beneficiul său a sumei de 21980,46 lei; - încasarea din contul BC ”ProCredit Bank” SA și a lui Chirpicinic Evghenii în beneficiul său a cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că, la 23 noiembrie 2007, a înregistrat căsătoria cu Chirpicinic Evghenii. La xxxxx, s-a născut fiica lor Xxxxx, dar după nașterea copilului, tatăl Chirpicinic Evghenii a părăsit familia și deja de nouă ani nu mai locuiesc împreună. Totodată, potrivit hotărârii Judecătoriei Ciocana, mun.

Chișinău din 22 decembrie 2014, s-a dispus încasarea, în mod solidar, din contul lui Chirpicinic Evghenii și al Ianei Chicu în beneficiul BC ”ProCredit Bank” SA a sumei de 153692,21 lei, actul judecătoresc aflându-se spre executare la executorul judecătoresc Pașa Nicolae, care, 1 prin încheierea din 22 iunie 2018, a aplicat sechestru pe mijloacele financiare ale debitorului Chirpicinic Evghenii și ale soției Chirpicinic Veronica în limita sumei de 59676,14 lei. În luna iulie 2018, BC ”Moldova Agroindbank” SA a aplicat sechestru pe mijloacele financiare ce-i aparțin cu drept de proprietate Veronicăi Chirpicinic, în limita sumei de 59676,14 lei, iar în urma ordinului incaso nr.275 din 19 octombrie 2018, banca a dispus transferarea în beneficiul executorului judecătoresc a sumei de 21980,46 lei.

În acest sens, reieșind din prevederile art. 20 alin.(2) din Codul familiei, reclamanta consideră că salariul soțului nu constituie proprietate comună în devălmășie, acest regim fiind atribuit doar bunurilor achiziționate din contul veniturilor obținute de fiecare soț de la locul de muncă. Astfel, sechestrarea mijloacelor financiare parvenite din salariul unuia dintre soți pentru garantarea executării obligațiilor asumate de către alt soț, constituie o încălcare gravă a dreptului de proprietate. A mai invocat reclamanta că mijloacele financiare sechestrate de către executorul judecătoresc Pașa Nicolae, îi aparțin cu drept de proprietate și parvin din salariul acesteia. Mai mult ca atât, a indicat că are la întreținere copilul minor, Xxxxx, fiind unicul întreținător, întrucât tatăl acesteia nu participă la educația și întreținerea ei, iar salariul este unica lor sursă de existență.

În altă ordine de idei, reclamanta a accentuat că anterior aplicării sechestrului asupra bunurilor proprietate comună în devălmășie, urma să fie stabilită cota-parte a soțului răspunzător din bunul proprietate comună în devălmășie, or, executorul judecătoresc nu era în drept să aplice sechestru asupra bunurilor ce aparțin cu drept de proprietate reclamantei. Totodată, potrivit titlului executoriu eliberat de Judecătoria Chișinău, se dispune încasarea sumelor, în mod solidar, de la Chirpicinic Evghenii și Chicu Iana, reclamanta nefiind participant în cauza civilă, neavând nici calitatea de intervenient accesoriu. Astfel, consideră că acțiunile executorului judecătoresc, în partea ce ține de aplicarea sechestrului pe mijloacele financiare ale Veronicăi Chirpicinic, sunt abuzive și excedă cadrul legal, executorul judecătoresc nefiind abilitat cu dreptul de a efectua partajul sau de a determina cotele-părți din bunurile proprietate comună în devălmășie.

A mai relatat reclamanta că încheierea executorului judecătoresc Pașa Nicolae nr.019-1599r/18 și ordinul incaso nr.275 din 19 octombrie 2018, sunt ilegale și urmează a fi anulate, deoarece, soții poartă răspundere materială comună doar pentru acele obligații care au fost asumate în interesul familiei, or, creditul contractat de Chirpicinic Evghenii de la BC ”ProCredit Bank” SA, a fost folosit de către debitor în interesele sale personale, ea aflând despre acest împrumut doar la data când instituția bancară i-a comunicat faptul sechestrării mijloacelor bănești. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 26 noiembrie 2018 au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii, Chicu Iana și executorul judecătoresc Pașa Nicolae.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 10 martie 2020, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Chirpicinic Veronica. S-a recunoscut dreptul de proprietate personală a Veronicăi Chirpicinic asupra mijloacelor financiare în sumă de 21980,46 lei, provenite din salariul de funcție, aflate în contul bancar nr. xxxxx, atașat proiectului salarial, deținut la BC ”Moldova Agroindbank” SA. 2 S-a ridicat sechestrul aplicat prin încheierea executorului judecătoresc Pașa Nicolae nr.019-1599r/18 din 22 iunie 2018, pe mijloacele financiare aflate pe contul bancar nr. xxxxx, atașat proiectului salarial, deținut de Chirpicinic Veronica la BC ”Moldova Agroindbank” SA.

S-a anulat încheierea executorului judecătoresc Pașa Nicolae nr.019-1599r/18 din 19 octombrie 2018 și ordinul incaso nr.275 din 19 octombrie 2018. S-a obligat executorul judecătoresc Pașa Nicolae să-i restituie Veronicăi Chirpicinic, inclusiv din contul creditorului BC “ProCredit Bank” SA, mijloacele financiare încasate la 24 octombrie 2018 din contul bancar nr. xxxxx, atașat proiectului salarial, deținut de Chirpicinic Veronica la BC ”Moldova Agroindbank” SA, în mărime de 21980,46 lei. În rest, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată. La 05 iunie 2020, BC ”ProCredit Bank” SA, prin intermediul avocatului Capcelea Liviu, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri privind respingerea integrală a cererii de chemare în judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2021, a fost respins apelul declarat de BC ”ProCredit Bank” SA, prin intermediul avocatului Capcelea Liviu și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 10 martie 2020, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Chirpicinic Veronica către BC ”ProCredit Bank” SA și Chirpicinic Evghenii, intervenienți accesorii Chicu Iana și executorul judecătoresc Pașa Nicolae, cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate personală, ridicarea sechestrului aplicat asupra mijloacelor financiare, anularea actelor executorului judecătoresc, restituirea sumei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a menționat că, prima instanță corect a constatat că soții Chirpicinic Veronica și Chirpicinic Evghenii nu locuiesc împreună deja de nouă ani, astfel obligațiile asumate de Chirpicinic Evghenii față de BC ”ProCredit Bank” SA nu au fost în interesul familiei, or, Chirpicinic Veronica nu a cunoscut despre creditul acordat. De asemenea, instanța de apel a desconsiderat argumentele apelantei, cu referire la depunerea de către Chirpicinic Veronica a acțiunii privind desfacerea căsătoriei, după ce a făcut cunoștință cu încheierea executorului judecătoresc nr.019-1599r/18 din 22 iunie 2018, or, la materialele cauzei nu există dovada când reclamanta/intimată a luat cunoștință de încheierea executorului judecătoresc.

La 01 noiembrie 2021, BC ”ProCredit Bank” SA, prin intermediul avocatului Capcelea Liviu, a declarat recurs solicitând casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2021 și a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 10 martie 2020 cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii Veronicăi Chirpicinic În motivarea cererii de recurs, BC ”ProCredit Bank” SA a remarcat faptul că mijloace bănești în baza contractului de credit, au fost obținute de către Chirpicinic Evghenii în timpul căsătoriei cu Chirpicinic Veronica, iar în sensul prevederilor art. 19 și 20 din Codul familiei, aceste mijloace bănești, se prezumă a fi proprietate comună în devălmășie până la proba contrarie.

În aceeași ordine de idei, recurenta a considerat că executorul judecătoresc avea dreptul legal de a acționa în vederea încasării datoriei formate, inclusiv de la Chirpicinic Veronica. 3 Mai mult ca atât, făcând referire la faptul că Chirpicinic Veronica a depus cerere de chemare în judecată cu privire la desfacerea căsătoriei abia la 01 august 2018, după adoptarea încheierii executorului judecătoresc nr. 019-1599r/18 din 22 iunie 2018 privind aplicarea sechestrului pe mijloacele financiare ale debitorului Chirpicinic Evghenii și ale soției Chirpicinic Veronica în limita sumei de 59676,14 lei, BC ”ProCredit Bank” SA a remarcat că Chirpicinic Veronica nu a prezentat probe care ar demonstra că sumele aflate pe cardul bancar, ar constitui bunuri personale.

În concluzie, recurenta a menționat că acțiunea Veronicăi Chirpicinic urmărește scopul eschivării de la executarea unor obligații legale, iar argumentarea instanței de apel este una contrară circumstanțelor de drept și de fapt ale speței, fiind bazată pe o interpretare unilaterală și eronată a prevederilor legale. Cu referire la prevederile art.434 alin.(1), (2) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil menționează că, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2021, a fost expediată participanților la proces la 19 iulie 2021, prin intermediul serviciului poștal (f.d.237, vol.I), însă probe cu privire la recepționarea acesteia nu au fost constatate.

Astfel, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, și luând în considerație că la materialele cauzei nu există acte care să certifice momentul recepționării de către părți a deciziei atacate cu recurs, Completul Colegiului, consideră că recursul depus de BC ”ProCredit Bank” SA, prin intermediul avocatului Capcelea Liviu, la 01 noiembrie 2021, este în termen. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de BC ”ProCredit Bank” SA, prin intermediul avocatului Capcelea Liviu, este neîntemeiat și urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Potrivit art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. 4 f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentei este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În speță, însă criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu soluția dată de instanța de apel și prima instanță, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în recursul declarat de BC ”ProCredit Bank” SA, prin intermediul avocatului Capcelea Liviu. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de BC ”ProCredit Bank” SA, prin intermediul avocatului Capcelea Liviu. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas 5