2ra-1861/21 — Ridicarea sechestrului

Dosarul nr. 2ra-1861/21

2-18203054-01-2ra-17112021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Judecător – N. Mămăligă

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – V. Sîrbu, D. Dulghieru, V. Buhnaci

Î N C H E I E R E

19 ianuarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de BC ”ProCredit Bank” SA, prin

intermediul avocatului Capcelea Liviu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Chirpicinic Veronica

către BC ”ProCredit Bank” SA și Chirpicinic Evghenii, intervenienți accesorii Chicu

Iana și executorul judecătoresc Pașa Nicolae, cu privire la recunoașterea dreptului de

proprietate personală, ridicarea sechestrului aplicat asupra mijloacelor financiare,

anularea actelor executorului judecătoresc, restituirea sumei și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2021, prin care a fost

menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 10 martie 2020,

con st ată:

La 21 noiembrie 2018, Chirpicinic Veronica a depus cerere de chemare în judecată

către BC ”ProCredit Bank” SA și Chirpicinic Evghenii, solicitând: - recunoașterea

dreptului de proprietate personală asupra mijloacelor financiare provenite din salariul

de funcție în sumă de 21980,46 lei, aflate în contul bancar nr.xxxxx, atașat proiectului

salarial deținut la BC ”Moldova Agroindbank” SA; - ridicarea sechestrului aplicat

asupra mijloacelor financiare; - anularea ordinului incaso nr.275 din 19 octombrie 2018

și a încheierii executorului judecătoresc Pașa Nicolae nr.019-1599r/18 din 19

octombrie 2018; - restituirea din contul BC ”ProCredit Bank” SA în beneficiul său a

sumei de 21980,46 lei; - încasarea din contul BC ”ProCredit Bank” SA și a lui

Chirpicinic Evghenii în beneficiul său a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că, la 23 noiembrie 2007, a înregistrat

căsătoria cu Chirpicinic Evghenii. La xxxxx, s-a născut fiica lor Xxxxx, dar după

nașterea copilului, tatăl Chirpicinic Evghenii a părăsit familia și deja de nouă ani nu

mai locuiesc împreună.

Totodată, potrivit hotărârii Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 22 decembrie

2014, s-a dispus încasarea, în mod solidar, din contul lui Chirpicinic Evghenii și al

Ianei Chicu în beneficiul BC ”ProCredit Bank” SA a sumei de 153692,21 lei, actul

judecătoresc aflându-se spre executare la executorul judecătoresc Pașa Nicolae, care,

1

prin încheierea din 22 iunie 2018, a aplicat sechestru pe mijloacele financiare ale

debitorului Chirpicinic Evghenii și ale soției Chirpicinic Veronica în limita sumei de

59676,14 lei.

În luna iulie 2018, BC ”Moldova Agroindbank” SA a aplicat sechestru pe mijloacele

financiare ce-i aparțin cu drept de proprietate Veronicăi Chirpicinic, în limita sumei de

59676,14 lei, iar în urma ordinului incaso nr.275 din 19 octombrie 2018, banca a dispus

transferarea în beneficiul executorului judecătoresc a sumei de 21980,46 lei.

În acest sens, reieșind din prevederile art. 20 alin.(2) din Codul familiei, reclamanta

consideră că salariul soțului nu constituie proprietate comună în devălmășie, acest

regim fiind atribuit doar bunurilor achiziționate din contul veniturilor obținute de

fiecare soț de la locul de muncă. Astfel, sechestrarea mijloacelor financiare parvenite

din salariul unuia dintre soți pentru garantarea executării obligațiilor asumate de către

alt soț, constituie o încălcare gravă a dreptului de proprietate.

A mai invocat reclamanta că mijloacele financiare sechestrate de către executorul

judecătoresc Pașa Nicolae, îi aparțin cu drept de proprietate și parvin din salariul

acesteia.

Mai mult ca atât, a indicat că are la întreținere copilul minor, Xxxxx, fiind unicul

întreținător, întrucât tatăl acesteia nu participă la educația și întreținerea ei, iar salariul

este unica lor sursă de existență.

În altă ordine de idei, reclamanta a accentuat că anterior aplicării sechestrului asupra

bunurilor proprietate comună în devălmășie, urma să fie stabilită cota-parte a soțului

răspunzător din bunul proprietate comună în devălmășie, or, executorul judecătoresc

nu era în drept să aplice sechestru asupra bunurilor ce aparțin cu drept de proprietate

reclamantei.

Totodată, potrivit titlului executoriu eliberat de Judecătoria Chișinău, se dispune

încasarea sumelor, în mod solidar, de la Chirpicinic Evghenii și Chicu Iana, reclamanta

nefiind participant în cauza civilă, neavând nici calitatea de intervenient accesoriu.

Astfel, consideră că acțiunile executorului judecătoresc, în partea ce ține de aplicarea

sechestrului pe mijloacele financiare ale Veronicăi Chirpicinic, sunt abuzive și excedă

cadrul legal, executorul judecătoresc nefiind abilitat cu dreptul de a efectua partajul sau

de a determina cotele-părți din bunurile proprietate comună în devălmășie.

A mai relatat reclamanta că încheierea executorului judecătoresc Pașa Nicolae

nr.019-1599r/18 și ordinul incaso nr.275 din 19 octombrie 2018, sunt ilegale și

urmează a fi anulate, deoarece, soții poartă răspundere materială comună doar pentru

acele obligații care au fost asumate în interesul familiei, or, creditul contractat de

Chirpicinic Evghenii de la BC ”ProCredit Bank” SA, a fost folosit de către debitor în

interesele sale personale, ea aflând despre acest împrumut doar la data când instituția

bancară i-a comunicat faptul sechestrării mijloacelor bănești.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 26 noiembrie 2018 au fost

atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii, Chicu Iana și executorul

judecătoresc Pașa Nicolae.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 10 martie 2020, s-a admis

parțial cererea de chemare în judecată depusă de Chirpicinic Veronica.

S-a recunoscut dreptul de proprietate personală a Veronicăi Chirpicinic asupra

mijloacelor financiare în sumă de 21980,46 lei, provenite din salariul de funcție, aflate

în contul bancar nr. xxxxx, atașat proiectului salarial, deținut la BC ”Moldova

Agroindbank” SA.

2

S-a ridicat sechestrul aplicat prin încheierea executorului judecătoresc Pașa Nicolae

nr.019-1599r/18 din 22 iunie 2018, pe mijloacele financiare aflate pe contul bancar nr.

xxxxx, atașat proiectului salarial, deținut de Chirpicinic Veronica la BC ”Moldova

Agroindbank” SA.

S-a anulat încheierea executorului judecătoresc Pașa Nicolae nr.019-1599r/18 din

19 octombrie 2018 și ordinul incaso nr.275 din 19 octombrie 2018.

S-a obligat executorul judecătoresc Pașa Nicolae să-i restituie Veronicăi Chirpicinic,

inclusiv din contul creditorului BC “ProCredit Bank” SA, mijloacele financiare

încasate la 24 octombrie 2018 din contul bancar nr. xxxxx, atașat proiectului salarial,

deținut de Chirpicinic Veronica la BC ”Moldova Agroindbank” SA, în mărime de

21980,46 lei.

În rest, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 05 iunie 2020, BC ”ProCredit Bank” SA, prin intermediul avocatului Capcelea

Liviu, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea acesteia și

emiterea unei noi hotărâri privind respingerea integrală a cererii de chemare în

judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2021, a fost respins apelul declarat

de BC ”ProCredit Bank” SA, prin intermediul avocatului Capcelea Liviu și s-a

menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 10 martie 2020, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Chirpicinic Veronica către BC

”ProCredit Bank” SA și Chirpicinic Evghenii, intervenienți accesorii Chicu Iana și

executorul judecătoresc Pașa Nicolae, cu privire la recunoașterea dreptului de

proprietate personală, ridicarea sechestrului aplicat asupra mijloacelor financiare,

anularea actelor executorului judecătoresc, restituirea sumei și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a menționat că, prima instanță corect

a constatat că soții Chirpicinic Veronica și Chirpicinic Evghenii nu locuiesc împreună

deja de nouă ani, astfel obligațiile asumate de Chirpicinic Evghenii față de BC

”ProCredit Bank” SA nu au fost în interesul familiei, or, Chirpicinic Veronica nu a

cunoscut despre creditul acordat.

De asemenea, instanța de apel a desconsiderat argumentele apelantei, cu referire la

depunerea de către Chirpicinic Veronica a acțiunii privind desfacerea căsătoriei, după

ce a făcut cunoștință cu încheierea executorului judecătoresc nr.019-1599r/18 din 22

iunie 2018, or, la materialele cauzei nu există dovada când reclamanta/intimată a luat

cunoștință de încheierea executorului judecătoresc.

La 01 noiembrie 2021, BC ”ProCredit Bank” SA, prin intermediul avocatului

Capcelea Liviu, a declarat recurs solicitând casarea deciziei Curții de Apel Chișinău

din 16 iunie 2021 și a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 10 martie 2020

cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii Veronicăi Chirpicinic

În motivarea cererii de recurs, BC ”ProCredit Bank” SA a remarcat faptul că

mijloace bănești în baza contractului de credit, au fost obținute de către Chirpicinic

Evghenii în timpul căsătoriei cu Chirpicinic Veronica, iar în sensul prevederilor art. 19

și 20 din Codul familiei, aceste mijloace bănești, se prezumă a fi proprietate comună

în devălmășie până la proba contrarie.

În aceeași ordine de idei, recurenta a considerat că executorul judecătoresc avea

dreptul legal de a acționa în vederea încasării datoriei formate, inclusiv de la

Chirpicinic Veronica.

3

Mai mult ca atât, făcând referire la faptul că Chirpicinic Veronica a depus cerere de

chemare în judecată cu privire la desfacerea căsătoriei abia la 01 august 2018, după

adoptarea încheierii executorului judecătoresc nr. 019-1599r/18 din 22 iunie 2018

privind aplicarea sechestrului pe mijloacele financiare ale debitorului Chirpicinic

Evghenii și ale soției Chirpicinic Veronica în limita sumei de 59676,14 lei, BC

”ProCredit Bank” SA a remarcat că Chirpicinic Veronica nu a prezentat probe care ar

demonstra că sumele aflate pe cardul bancar, ar constitui bunuri personale.

În concluzie, recurenta a menționat că acțiunea Veronicăi Chirpicinic urmărește

scopul eschivării de la executarea unor obligații legale, iar argumentarea instanței de

apel este una contrară circumstanțelor de drept și de fapt ale speței, fiind bazată pe o

interpretare unilaterală și eronată a prevederilor legale.

Cu referire la prevederile art.434 alin.(1), (2) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil menționează că, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării

hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2021, a fost

expediată participanților la proces la 19 iulie 2021, prin intermediul serviciului poștal

(f.d.237, vol.I), însă probe cu privire la recepționarea acesteia nu au fost constatate.

Astfel, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, și luând în

considerație că la materialele cauzei nu există acte care să certifice momentul

recepționării de către părți a deciziei atacate cu recurs, Completul Colegiului, consideră

că recursul depus de BC ”ProCredit Bank” SA, prin intermediul avocatului Capcelea

Liviu, la 01 noiembrie 2021, este în termen.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele pricinii

și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de BC

”ProCredit Bank” SA, prin intermediul avocatului Capcelea Liviu, este neîntemeiat și

urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de decădere

și nu poate fi restabilit.

Potrivit art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului, prin prisma prevederilor

secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de procedură civilă, sunt strict

delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit.

4

f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentei este impusă obligația delimitării

esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor

circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural,

și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea recursului,

or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în

condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei,

în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. În acest context este de

menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv

numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel,

precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că,

rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a

deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu

soluția dată de instanța de apel și prima instanță, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil

să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în

mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în recursul

declarat de BC ”ProCredit Bank” SA, prin intermediul avocatului Capcelea Liviu.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării

recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de BC ”ProCredit Bank” SA, prin

intermediul avocatului Capcelea Liviu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

5