2ra-1855/21 — Încasarea prejudiciului cauzat

Dosarul nr. 2ra–1855/21 2-19145721-01-2ra-17112021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. S. Dimitriu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, V. Cotorobai, I. Secrieru) Î N C H E I E R E 19 ianuarie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de Croitoru Alexandru, reprezentat de avocatul Hotineanu Anatolie, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă Surdu Aurel împotriva lui Croitoru Alexandru cu privire repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de Croitoru Alexandru și menținută hotărârea din 08 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), con st ată: La 03 iulie 2019, Surdu Aurel s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Croitoru Alexandru cu privire la încasarea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul a menționat că, la 24 ianuarie 2019, fiind la volanul mijlocului de transport de model Nissan Pathfidner în intersecția străzilor Alba Iulia și Paris, a fost tamponat de către mijlocul de transport de model Wolkswagen, condus de către Croitoru Alexandru. Vinovat de producerea accidentului rutier a fost recunoscut Croitoru Alexandru, fiind întocmit în acest sens procesul-verbal cu privire la contravenție din 24 ianuarie 2019. A menționat că mijlocul de transport accidentat este unicul mijloc ce îi asigura deplasarea, astfel, la acel moment a fost un timp îndelungat în proces de reparație, fiind plasată în custodia companiei de asigurare. Din acest considerent a avut nevoie, în mod inevitabil, de necesitatea utilizării unui mijloc de transport pentru a asigura rezolvarea tuturor problemelor și necesităților membrilor din familie.

Astfel, a fost nevoit să-și închirieze un mijloc de transport pe perioada cât mijlocul de transport ce îi aparține este în reparație. În urma evaluării prețurilor existente la acest serviciu, solicitând un serviciu la un preț minim – de 20 euro pe zi. În acest sens, a luat în chirie automobilul de model Renault Megane Scenic, de la posesorul acestuia, Soroceanu Nicolai, tranzacția, fiind perfectată în scris. Valoarea prejudiciului solicitat este compus din suma compusă din achitarea chiriei pentru automobil în perioada 26 ianuarie 2019 – 14 iunie 2019, iar suma de 500 euro fiind achitați cu titlu de avans. Suma prejudiciului material în legătură cu 1 costurile privind chiria mijlocului de transport constituie 2800 euro, adică 140 zile x 20 euro per zi.

Totodată, a solicitat cu titlu de prejudiciu material suma de 500 de euro, ce au fost restituiți de către reclamant unui eventual cumpărător al mijlocului de transport de marca Nissan Pathfiner - Chirtoacă Vitalie, cu care a semnat un antecontract chiar înainte de a suferi accidentul rutier menționat mai sus. În acest sens, a expediat în adresa pârâtului o notificare cu solicitarea achitării prejudiciului în termen de zece zile din momentul recepționării notificării. Notificarea a fost recepționată la 18 martie 2019, însă până la data adresării în judecată nu a primit răspuns. Cu referire la prevederile art. 942 al Codului civil, reclamantul a solicitat suma de 162,96 de euro pentru perioada dintre 30 martie 2019 – 31 august 2019. La fel, pârâtul i-a cauzat un prejudiciu moral, suportând suferințe psihice și fizice în rezultatul accidentului rutier.

A suferit un șoc prin lovitura care a primit-o, fiind la volanul mijlocului de transport. Toate acestea s-au manifestat prin determinarea unei stări de stres și frustrare, ținând seama de împrejurările producerii, precum și prin consecințele afective. Or, prejudiciul afectiv constă în suferințe psihice cauzate prin lezarea sentimentelor de afecțiune, ce cuprind suferințele psihice determinate de frică, stres, cât și orice alte suferințe psihice similare. În instanță reclamantul a solicitat încasarea din contul lui Croitoru Alexandru a sumei de 3300 de euro în calitate de prejudiciu material; suma de 163,96 de euro cu titlu de dobândă de întârziere și suma de 20 000 de lei în calitate de prejudiciu moral, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 08 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasat contul lui Croitoru Alexandru din în beneficiul lui Surdu Aurel suma de 1280 de euro, cu titlu de prejudiciu material cauzat (pentru perioada 26 ianuarie 2019 – 30 martie 2019), suma de 68,56 de euro, cu titlu de dobândă de întârziere (pentru perioada 19 martie 2019 – 05 septembrie 2019) și cheltuielile de judecată compuse din taxa de stat în sumă de 795,29 de lei. În rest, acțiunea a fost respinsă. Prin decizia din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de apel depusă de Croitoru Alexandru și menținută hotărârea din 08 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru).

Pentru a decide astfel instanțele au reținut că au fost prezentate probe admisibile și pertinente despre necesitatea luării în chirie a automobilului care nu avea să intervină dacă nu exista accidentul rutier, fiind o consecință directă a acestuia și fiind în raport de cauzalitate cu fapta comisă de pârât, iar acest prejudiciu restabilește situația anterioară accidentului, adică situația în care reclamantul nu ar fi avut necesitatea locațiunii, în condițiile în care putea folosi automobilul propriu, prin urmare, acest prejudiciu survine direct din fapta delictuală comisă, temei pentru care pretenția cu privire la încasarea de la pârât a sumei de 1280 de euro cu titlu de prejudiciul cauzat pentru chiria automobilului pentru perioada de 26 ianuarie 2019 - 30 martie 2019. La 01 noiembrie 2021 (prin oficiul poștal), Croitoru Alexandru, reprezentat de avocatul Hotineanu Anatolie, a contestat cu recurs decizia din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și remiterea cauzei la rejudecare.

2 În motivarea recursului a invocat faptul că în pofida depunerii unei cereri de amânare, instanța de apel a decis examinarea cauzei în lipsa lui, fiind-ui astfel încălcat dreptul la un proces echitabil. În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 24 iunie 2021, expediată părților la 23 septembrie 2021, fără a se cunoaște cu certitudine data recepționării acesteia. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Croitoru Alexandru, reprezentat de avocatul Hotineanu Anatolie, inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Croitoru Alexandru, reprezentat de avocatul Hotineanu Anatolie, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict 3 prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarate de către Croitoru Alexandru, reprezentat de avocatul Hotineanu Anatolie. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Croitoru Alexandru, reprezentat de avocatul Hotineanu Anatolie. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas 4