2ra-1855/21 — Încasarea prejudiciului cauzat

Dosarul nr. 2ra–1855/21

2-19145721-01-2ra-17112021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. S. Dimitriu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, V. Cotorobai, I. Secrieru)

Î N C H E I E R E

19 ianuarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de Croitoru Alexandru,

reprezentat de avocatul Hotineanu Anatolie,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă Surdu Aurel împotriva

lui Croitoru Alexandru cu privire repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de Croitoru Alexandru și menținută hotărârea din 08

februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),

con st ată:

La 03 iulie 2019, Surdu Aurel s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către

Croitoru Alexandru cu privire la încasarea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul a menționat că, la 24 ianuarie 2019, fiind la

volanul mijlocului de transport de model Nissan Pathfidner în intersecția străzilor

Alba Iulia și Paris, a fost tamponat de către mijlocul de transport de model

Wolkswagen, condus de către Croitoru Alexandru. Vinovat de producerea

accidentului rutier a fost recunoscut Croitoru Alexandru, fiind întocmit în acest sens

procesul-verbal cu privire la contravenție din 24 ianuarie 2019.

A menționat că mijlocul de transport accidentat este unicul mijloc ce îi asigura

deplasarea, astfel, la acel moment a fost un timp îndelungat în proces de reparație,

fiind plasată în custodia companiei de asigurare. Din acest considerent a avut nevoie,

în mod inevitabil, de necesitatea utilizării unui mijloc de transport pentru a asigura

rezolvarea tuturor problemelor și necesităților membrilor din familie.

Astfel, a fost nevoit să-și închirieze un mijloc de transport pe perioada cât

mijlocul de transport ce îi aparține este în reparație. În urma evaluării prețurilor

existente la acest serviciu, solicitând un serviciu la un preț minim – de 20 euro pe zi.

În acest sens, a luat în chirie automobilul de model Renault Megane Scenic, de la

posesorul acestuia, Soroceanu Nicolai, tranzacția, fiind perfectată în scris.

Valoarea prejudiciului solicitat este compus din suma compusă din achitarea

chiriei pentru automobil în perioada 26 ianuarie 2019 – 14 iunie 2019, iar suma de

500 euro fiind achitați cu titlu de avans. Suma prejudiciului material în legătură cu

1

costurile privind chiria mijlocului de transport constituie 2800 euro, adică 140 zile

x 20 euro per zi.

Totodată, a solicitat cu titlu de prejudiciu material suma de 500 de euro, ce au

fost restituiți de către reclamant unui eventual cumpărător al mijlocului de transport

de marca Nissan Pathfiner - Chirtoacă Vitalie, cu care a semnat un antecontract chiar

înainte de a suferi accidentul rutier menționat mai sus.

În acest sens, a expediat în adresa pârâtului o notificare cu solicitarea achitării

prejudiciului în termen de zece zile din momentul recepționării notificării.

Notificarea a fost recepționată la 18 martie 2019, însă până la data adresării în

judecată nu a primit răspuns.

Cu referire la prevederile art. 942 al Codului civil, reclamantul a solicitat suma

de 162,96 de euro pentru perioada dintre 30 martie 2019 – 31 august 2019.

La fel, pârâtul i-a cauzat un prejudiciu moral, suportând suferințe psihice și

fizice în rezultatul accidentului rutier. A suferit un șoc prin lovitura care a primit-o,

fiind la volanul mijlocului de transport. Toate acestea s-au manifestat prin

determinarea unei stări de stres și frustrare, ținând seama de împrejurările producerii,

precum și prin consecințele afective. Or, prejudiciul afectiv constă în suferințe

psihice cauzate prin lezarea sentimentelor de afecțiune, ce cuprind suferințele

psihice determinate de frică, stres, cât și orice alte suferințe psihice similare.

În instanță reclamantul a solicitat încasarea din contul lui Croitoru Alexandru a

sumei de 3300 de euro în calitate de prejudiciu material; suma de 163,96 de euro cu

titlu de dobândă de întârziere și suma de 20 000 de lei în calitate de prejudiciu moral,

precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 08 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),

acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasat contul lui Croitoru Alexandru din în

beneficiul lui Surdu Aurel suma de 1280 de euro, cu titlu de prejudiciu material

cauzat (pentru perioada 26 ianuarie 2019 – 30 martie 2019), suma de 68,56 de euro,

cu titlu de dobândă de întârziere (pentru perioada 19 martie 2019 – 05 septembrie

2019) și cheltuielile de judecată compuse din taxa de stat în sumă de 795,29 de lei.

În rest, acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de apel depusă de Croitoru Alexandru și menținută hotărârea din 08 februarie 2021

a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru).

Pentru a decide astfel instanțele au reținut că au fost prezentate probe admisibile

și pertinente despre necesitatea luării în chirie a automobilului care nu avea să

intervină dacă nu exista accidentul rutier, fiind o consecință directă a acestuia și fiind

în raport de cauzalitate cu fapta comisă de pârât, iar acest prejudiciu restabilește

situația anterioară accidentului, adică situația în care reclamantul nu ar fi avut

necesitatea locațiunii, în condițiile în care putea folosi automobilul propriu, prin

urmare, acest prejudiciu survine direct din fapta delictuală comisă, temei pentru care

pretenția cu privire la încasarea de la pârât a sumei de 1280 de euro cu titlu de

prejudiciul cauzat pentru chiria automobilului pentru perioada de 26 ianuarie 2019 -

30 martie 2019.

La 01 noiembrie 2021 (prin oficiul poștal), Croitoru Alexandru, reprezentat de

avocatul Hotineanu Anatolie, a contestat cu recurs decizia din 24 iunie 2021 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și remiterea cauzei la rejudecare.

2

În motivarea recursului a invocat faptul că în pofida depunerii unei cereri de

amânare, instanța de apel a decis examinarea cauzei în lipsa lui, fiind-ui astfel

încălcat dreptul la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 24

iunie 2021, expediată părților la 23 septembrie 2021, fără a se cunoaște cu certitudine

data recepționării acesteia. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat

prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei instanței de apel în

termenul stabilit de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către

Croitoru Alexandru, reprezentat de avocatul Hotineanu Anatolie, inadmisibil, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Croitoru Alexandru, reprezentat de avocatul

Hotineanu Anatolie, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi

reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se

insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul

evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

3

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarate de către Croitoru Alexandru, reprezentat de avocatul

Hotineanu Anatolie.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Croitoru Alexandru,

reprezentat de avocatul Hotineanu Anatolie.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

4