2ac-221/21 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 2ac-221/21 2-21026052-01-2cc-08122021 Î N C H E I E R E 29 decembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Aliona Miron examinând conflictul negativ de competență jurisdicțională apărută între Judecătoria Bălți, sediul Central și Curtea de Apel Bălți, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Angela Plăcintă împotriva Primăriei com.Chișcăreni, r-nul Sângerei, terț Inspectoratul de Stat al Muncii, Inspecția Teritorială de Muncă Bălți cu privire la anularea deciziei nr.11/7 din 18 decembrie 2019 a Consiliului com.Chișcăreni, r-nul Sângerei „Cu privire la aprobarea organigramei și statelor primăriei, ale structurilor și serviciilor publice din subordinea primăriei, precum și schema de salarizare a personalului acestora”, repararea prejudiciului și compensarea cheltuielilor de judecată, c o n s t a t ă: La 09 februarie 2021, Angela Plăcintă a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Primăriei com.Chișcăreni, r-nul Sângerei, terț Inspectoratul de Stat al Muncii, Inspecția Teritorială de Muncă Bălți, solicitând anularea deciziei nr.11/7 din 18 decembrie 2019 a Consiliului com.Chișcăreni, r-nul Sângerei „Cu privire la aprobarea organigramei și statelor primăriei,

ale structurilor și serviciilor publice din subordinea primăriei, precum și schema de salarizare a personalului acestora”, repararea prejudiciului și compensarea cheltuielilor de judecată. Prin încheierea din 15 februarie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, în temeiul art.191 alin.(2) din Codul administrativ, prezenta cauză de contencios administrativ a fost transmisă spre examinare în fond, conform competenței jurisdicționale, la Curtea de Apel Bălți.

Judecătoria Bălți, sediul Central a motivat soluția prin faptul că reieșind din obiectul acțiunii și anume, la caz, se contestă decizia nr.11/7 din 18 decembrie 2019 a Consiliului com.Chișcăreni, r-nul Sângerei „Cu privire la aprobarea organigramei și statelor primăriei, ale structurilor și serviciilor publice din subordinea primăriei, precum și schema de salarizare a personalului acestora”, se atestă că controlului judecătoresc este supus un act administrativ cu caracter normativ emis de autoritatea publică Consiliul com.Chișcăreni, r-nul Sângerei. Mai mult, actul administrativ contestat nu privește soluționarea unui caz individual, dar conține prevederi care se vor aplica unui număr nedeterminat de 1 persoane și anume, persoanelor care vor ocupa funcțiile publice indicate în decizia contestată.

Prin încheierea din 29 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost suspendat din oficiu procesul și prezentat dosarul Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență apărut la examinarea prezentei cauze de contencios administrativ. Curtea de Apel Bălți și-a consolidat soluția prin faptul că decizia nr.11/7 din 18 decembrie 2019 a Consiliului com.Chișcăreni, r-nul Sângerei „Cu privire la aprobarea organigramei și statelor primăriei, ale structurilor și serviciilor publice din subordinea primăriei, precum și schema de salarizare a personalului acestora”, în sensul art.10 alin.(1) și art.12 din Codul administrativ, nu constituie act administrativ normativ, dar individual, deoarece reglementează situația unui segment prestabilit de personal din cadrul Primăriei com.Chișcăreni, r-nul Sângerei, adică cazuri individuale.

Studiind materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contenciosului administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată competența Judecătoriei Bălți, sediul Central la judecarea în fond a prezentei cauze, din următoarele considerente. Conform art.200 alin.(1), (3) și (4) din Codul administrativ, instanța de judecată în fața căreia a apărut conflictul de competență de natura celui definit la art.58 alin.(2) suspendă din oficiu procesul și prezintă dosarul instanței competente să soluționeze conflictul de competență. Conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către Curtea Supremă de Justiție.

Conflictul de competență se soluționează fără citarea participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs. Totodată, se reține că conform art.189 alin.(1) din Codul administrativ, orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. Potrivit art.191 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în contencios administrativ. Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu se supun controlului de constituționalitate.

Reieșind din prevederile art.196 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea publică care a desfășurat activitatea administrativă contestată, daca legea nu prevede altfel. Dacă la o procedură de contencios administrativ participă mai multe autorități publice, acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea publică pîrîtă. Potrivit art.197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.

Din materialele cauzei rezultă că la 09 februarie 2021, Plăcintă Angela a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, la Judecătoria Bălți, sediul Central, împotriva Primăriei com.Chișcăreni, r-nul Sângerei, terț Inspectoratul de Stat al Muncii, Inspecția Teritorială de Muncă Bălți, 2 solicitând anularea deciziei nr.11/7 din 18 decembrie 2019 a Consiliului com.Chișcăreni, r-nul Sângerei „Cu privire la aprobarea organigramei și statelor primăriei, ale structurilor și serviciilor publice din subordinea primăriei, precum și schema de salarizare a personalului acestora”, cu readucerea ei la situația inițială, în care a activat în funcția de director al Casei de Cultură conform contractului individual de muncă din 18 aprilie 2011, cu un regim de muncă de 40 de ore pe săptămână.

Din sensul acțiunii rezultă că Plăcintă Angela contestă decizia nr.11/7 din 18 decembrie 2019 a Consiliului com.Chișcăreni, r-nul Sângerei, prin care s-a aprobat, începând cu 01 ianuarie 2020, organigrama și statele Primăriei com.Chișcăreni, r-nul Sângerei, ale structurilor și serviciilor publice din subordinea primăriei, precum și schema de salarizare a personalului acestora, în special unde s-au efectuat modificări referitor la denumirea funcției manageriale de director, pe care a deținut-o reclamanta, al Căminului Cultural Chișcăreni din director artistic în conducător artistic, cu trecerea unităților de salarizare de director de la 1,0 unitate la 0,75.

Reclamanta Plăcintă Angela pretinde că în prezentul litigiu a fost încălcat art.68 din Codul muncii, deoarece angajatorul Primăria com.Chișcăreni, r-nul Sângerei prin actul administrativ contestat, în mod unilateral, fără acordul său, a modificat contractul individual de muncă, reducând în așa mod regimul său de muncă și micșorându-i salariul de la 1,0 unitate – până la 0,75, prin ce a fost prejudiciată, în fiecare lună, la salariu, cu XXXXX de lei, astfel, pe parcursul anului 2020, adică pentru 12 luni, suma totală a prejudiciului constituind XXXXX de lei.

Colegiul reține că pentru soluționarea conflictului de competență jurisdicțională apărut între Judecătoria Bălți, sediul Central, (unde inițial s-a adresat cu acțiune reclamanta), și Curtea de Apel Bălți, urmează de stabilit dacă decizia nr.11/7 din 18 decembrie 2019 a Consiliului com.Chișcăreni, r-nul Sângerei „Cu privire la aprobarea organigramei și statelor primăriei, ale structurilor și serviciilor publice din subordinea primăriei, precum și schema de salarizare a personalului acestora”, constituie în sine act administrativ individual sau act administrativ normativ. Conform art.10 alin.(1) din Codul administrativ, actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Totodată, reieșind din prevederile art.11 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, actele administrative individuale pot fi: a) acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat; b) acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj de orice fel. Destinatarul unui act administrativ individual este doar persoana către care actul administrativ se îndreaptă. Terții, ale căror drepturi sunt afectate de actul administrativ individual, nu sunt destinatarii acestuia.

Potrivit art.12 din Codul administrativ, un act administrativ normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice. 3 Prevederi similare se conțin și în art.2 din Legea nr.100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, care definește actul normativ – ca fiind act juridic adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică, care are caracter public, obligatoriu, general și impersonal și care stabilește, modifică ori abrogă norme juridice care reglementează nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice și care sunt aplicabile unui număr nedeterminat de situații identice.

Din cele menționate supra rezultă că, diferențierea dintre actele administrative individuale și cele normative se realizează în funcție de obiectul lor de întindere în raport cu criteriul determinabilității persoanelor cărora li se aplică. Se reține că actele normative reprezintă o categorie de acte juridice subordonate legii, care stabilesc reguli obligatorii, cu aplicabilitate repetată în situații identice, asupra unor subiecți de drept nedeterminați, pe când actele individuale constituie o categorie de acte care urmăresc stabilizarea unei situații juridice prescrise în raport cu un număr relativ restrâns și determinat de subiecți de drept.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că decizia nr.11/7 din 18 decembrie 2019 a Consiliului com.Chișcăreni, r-nul Sângerei, constituie act administrativ individual, or, destinatarii actului administrativ contestat, printre care se află și reclamanta Angela Plăcintă, sunt angajații din cadrul Primăriei com.Chișcăreni, r-nul Sângerei, funcțiile cărora au fost modificate și reduse unitățile de salarizare ale acestora conform noilor modificări. Or, din conținutul însăși a actului administrativ contestat se denotă faptul că acesta este îndreptat nemijlocit față de subiecți determinați din cadrul Primăriei com.Chișcăreni, r-nul Sângerei, în privința cărora s-au produs efectele juridice a respectivului act.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Suprem de Justiție conchide că competența procesuală și materială de a examina cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Angela Plăcintă împotriva Primăriei com.Chișcăreni, r-nul Sângerei, terț Inspectoratul de Stat al Muncii, Inspecția Teritorială de Muncă Bălți cu privire la anularea deciziei nr.11/7 din 18 decembrie 2019 a Consiliului com.Chișcăreni, r-nul Sângerei „Cu privire la aprobarea organigramei și statelor primăriei, ale structurilor și serviciilor publice din subordinea primăriei, precum și schema de salarizare a personalului acestora”, repararea prejudiciului și compensarea cheltuielilor de judecată, aparține Judecătoriei Bălți, sediul Central, unde inițial s-a adresat reclamanta.

Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având competență clar stabilită de legea națională, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de competență, prin constatarea competenței Judecătoriei Bălți, sediul Central, la examinarea prezentei cauze de contencios administrativ. Or, prin prisma art.197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.

4 În conformitate cu art.191 alin.(1), art.193, art.200 alin. (3) și art. 230 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se constată competența Judecătoriei Bălți, sediul Central, la judecarea în fond a cauzei de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Plăcintă Angela împotriva Primăriei com.Chișcăreni, r-nul Sângerei, terț Inspectoratul de Stat al Muncii, Inspecția Teritorială de Muncă Bălți cu privire la anularea deciziei nr.11/7 din 18 decembrie 2019 a Consiliului com.Chișcăreni, r-nul Sângerei „Cu privire la aprobarea organigramei și statelor primăriei, ale structurilor și serviciilor publice din subordinea primăriei, precum și schema de salarizare a personalului acestora”, repararea prejudiciului și compensarea cheltuielilor de judecată.

Cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Plăcintă Angela împotriva Primăriei com.Chișcăreni, r-nul Sângerei, terț Inspectoratul de Stat al Muncii, Inspecția Teritorială de Muncă Bălți cu privire la anularea deciziei nr.11/7 din 18 decembrie 2019 a Consiliului com.Chișcăreni, r-nul Sângerei „Cu privire la aprobarea organigramei și statelor primăriei, ale structurilor și serviciilor publice din subordinea primăriei, precum și schema de salarizare a personalului acestora”, repararea prejudiciului și compensarea cheltuielilor de judecată, se remite spre examinare în fond conform competenței, Judecătoriei Bălți, sediul Central. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Aliona Miron 5