2ac-221/21 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- solutionarea conflictelor de competenta; actul administrativ individual; categoriile actelor administrative individuale; actul administrativ normativ; competenta jurisdictionala pentru actiunea in contencios administrativ;
2ac-221/21 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ac-221/21
2-21026052-01-2cc-08122021
Î N C H E I E R E
29 decembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nicolae Craiu
Aliona Miron
examinând conflictul negativ de competență jurisdicțională apărută între
Judecătoria Bălți, sediul Central și Curtea de Apel Bălți,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Angela Plăcintă împotriva Primăriei com.Chișcăreni, r-nul Sângerei, terț
Inspectoratul de Stat al Muncii, Inspecția Teritorială de Muncă Bălți cu privire la
anularea deciziei nr.11/7 din 18 decembrie 2019 a Consiliului com.Chișcăreni, r-nul
Sângerei „Cu privire la aprobarea organigramei și statelor primăriei, ale structurilor
și serviciilor publice din subordinea primăriei, precum și schema de salarizare a
personalului acestora”, repararea prejudiciului și compensarea cheltuielilor de
judecată,
c o n s t a t ă:
La 09 februarie 2021, Angela Plăcintă a depus cerere de chemare în judecată, în
procedura contenciosului administrativ, împotriva Primăriei com.Chișcăreni, r-nul
Sângerei, terț Inspectoratul de Stat al Muncii, Inspecția Teritorială de Muncă Bălți,
solicitând anularea deciziei nr.11/7 din 18 decembrie 2019 a Consiliului
com.Chișcăreni, r-nul Sângerei „Cu privire la aprobarea organigramei și statelor
primăriei, ale structurilor și serviciilor publice din subordinea primăriei, precum și
schema de salarizare a personalului acestora”, repararea prejudiciului și
compensarea cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea din 15 februarie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, în
temeiul art.191 alin.(2) din Codul administrativ, prezenta cauză de contencios
administrativ a fost transmisă spre examinare în fond, conform competenței
jurisdicționale, la Curtea de Apel Bălți.
Judecătoria Bălți, sediul Central a motivat soluția prin faptul că reieșind din
obiectul acțiunii și anume, la caz, se contestă decizia nr.11/7 din 18 decembrie 2019
a Consiliului com.Chișcăreni, r-nul Sângerei „Cu privire la aprobarea organigramei
și statelor primăriei, ale structurilor și serviciilor publice din subordinea primăriei,
precum și schema de salarizare a personalului acestora”, se atestă că controlului
judecătoresc este supus un act administrativ cu caracter normativ emis de autoritatea
publică Consiliul com.Chișcăreni, r-nul Sângerei.
Mai mult, actul administrativ contestat nu privește soluționarea unui caz
individual, dar conține prevederi care se vor aplica unui număr nedeterminat de
1
persoane și anume, persoanelor care vor ocupa funcțiile publice indicate în decizia
contestată.
Prin încheierea din 29 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost suspendat
din oficiu procesul și prezentat dosarul Curții Supreme de Justiție pentru
soluționarea conflictului negativ de competență apărut la examinarea prezentei cauze
de contencios administrativ.
Curtea de Apel Bălți și-a consolidat soluția prin faptul că decizia nr.11/7 din 18
decembrie 2019 a Consiliului com.Chișcăreni, r-nul Sângerei „Cu privire la
aprobarea organigramei și statelor primăriei, ale structurilor și serviciilor publice din
subordinea primăriei, precum și schema de salarizare a personalului acestora”, în
sensul art.10 alin.(1) și art.12 din Codul administrativ, nu constituie act administrativ
normativ, dar individual, deoarece reglementează situația unui segment prestabilit de
personal din cadrul Primăriei com.Chișcăreni, r-nul Sângerei, adică cazuri
individuale.
Studiind materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contenciosului administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție constată competența Judecătoriei Bălți,
sediul Central la judecarea în fond a prezentei cauze, din următoarele considerente.
Conform art.200 alin.(1), (3) și (4) din Codul administrativ, instanța de judecată
în fața căreia a apărut conflictul de competență de natura celui definit la art.58
alin.(2) suspendă din oficiu procesul și prezintă dosarul instanței competente să
soluționeze conflictul de competență. Conflictul de competență dintre judecătoriile
din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre
două curți de apel se soluționează de către Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de
competență se soluționează fără citarea participanților la proces, printr-o încheiere
nesusceptibilă de recurs.
Totodată, se reține că conform art.189 alin.(1) din Codul administrativ, orice
persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a
unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.
Potrivit art.191 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, cu excepția cazurilor
prevăzute la alin.(2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în
contencios administrativ. Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în
contencios administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu se
supun controlului de constituționalitate.
Reieșind din prevederile art.196 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, acțiunea
în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază
teritorială își are sediul autoritatea publică care a desfășurat activitatea
administrativă contestată, daca legea nu prevede altfel. Dacă la o procedură de
contencios administrativ participă mai multe autorități publice, acțiunea în
contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază teritorială
își are sediul autoritatea publică pîrîtă.
Potrivit art.197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul
judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza,
cu excepțiile expres stabilite de lege.
Din materialele cauzei rezultă că la 09 februarie 2021, Plăcintă Angela a depus
cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, la
Judecătoria Bălți, sediul Central, împotriva Primăriei com.Chișcăreni, r-nul
Sângerei, terț Inspectoratul de Stat al Muncii, Inspecția Teritorială de Muncă Bălți,
2
solicitând anularea deciziei nr.11/7 din 18 decembrie 2019 a Consiliului
com.Chișcăreni, r-nul Sângerei „Cu privire la aprobarea organigramei și statelor
primăriei, ale structurilor și serviciilor publice din subordinea primăriei, precum și
schema de salarizare a personalului acestora”, cu readucerea ei la situația inițială, în
care a activat în funcția de director al Casei de Cultură conform contractului
individual de muncă din 18 aprilie 2011, cu un regim de muncă de 40 de ore pe
săptămână.
Din sensul acțiunii rezultă că Plăcintă Angela contestă decizia nr.11/7 din 18
decembrie 2019 a Consiliului com.Chișcăreni, r-nul Sângerei, prin care s-a aprobat,
începând cu 01 ianuarie 2020, organigrama și statele Primăriei com.Chișcăreni, r-nul
Sângerei, ale structurilor și serviciilor publice din subordinea primăriei, precum și
schema de salarizare a personalului acestora, în special unde s-au efectuat modificări
referitor la denumirea funcției manageriale de director, pe care a deținut-o
reclamanta, al Căminului Cultural Chișcăreni din director artistic în conducător
artistic, cu trecerea unităților de salarizare de director de la 1,0 unitate la 0,75.
Reclamanta Plăcintă Angela pretinde că în prezentul litigiu a fost încălcat art.68
din Codul muncii, deoarece angajatorul Primăria com.Chișcăreni, r-nul Sângerei prin
actul administrativ contestat, în mod unilateral, fără acordul său, a modificat
contractul individual de muncă, reducând în așa mod regimul său de muncă și
micșorându-i salariul de la 1,0 unitate – până la 0,75, prin ce a fost prejudiciată, în
fiecare lună, la salariu, cu XXXXX de lei, astfel, pe parcursul anului 2020, adică
pentru 12 luni, suma totală a prejudiciului constituind XXXXX de lei.
Colegiul reține că pentru soluționarea conflictului de competență jurisdicțională
apărut între Judecătoria Bălți, sediul Central, (unde inițial s-a adresat cu acțiune
reclamanta), și Curtea de Apel Bălți, urmează de stabilit dacă decizia nr.11/7 din 18
decembrie 2019 a Consiliului com.Chișcăreni, r-nul Sângerei „Cu privire la
aprobarea organigramei și statelor primăriei, ale structurilor și serviciilor publice din
subordinea primăriei, precum și schema de salarizare a personalului acestora”,
constituie în sine act administrativ individual sau act administrativ normativ.
Conform art.10 alin.(1) din Codul administrativ, actul administrativ individual
este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea
publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu
scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau
stingerea raporturilor juridice de drept public.
Totodată, reieșind din prevederile art.11 alin.(1) și (2) din Codul administrativ,
actele administrative individuale pot fi: a) acte defavorabile – actele care impun
destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele
legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului
solicitat; b) acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau
un avantaj de orice fel. Destinatarul unui act administrativ individual este doar
persoana către care actul administrativ se îndreaptă. Terții, ale căror drepturi sunt
afectate de actul administrativ individual, nu sunt destinatarii acestuia.
Potrivit art.12 din Codul administrativ, un act administrativ normativ este actul
juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza
prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului
constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr
nedeterminat de situații identice.
3
Prevederi similare se conțin și în art.2 din Legea nr.100 din 22 decembrie 2017
cu privire la actele normative, care definește actul normativ – ca fiind act juridic
adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică, care are caracter public,
obligatoriu, general și impersonal și care stabilește, modifică ori abrogă norme
juridice care reglementează nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice
și care sunt aplicabile unui număr nedeterminat de situații identice.
Din cele menționate supra rezultă că, diferențierea dintre actele administrative
individuale și cele normative se realizează în funcție de obiectul lor de întindere în
raport cu criteriul determinabilității persoanelor cărora li se aplică.
Se reține că actele normative reprezintă o categorie de acte juridice subordonate
legii, care stabilesc reguli obligatorii, cu aplicabilitate repetată în situații identice,
asupra unor subiecți de drept nedeterminați, pe când actele individuale constituie o
categorie de acte care urmăresc stabilizarea unei situații juridice prescrise în raport
cu un număr relativ restrâns și determinat de subiecți de drept.
La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție constată că decizia nr.11/7 din 18 decembrie 2019 a Consiliului
com.Chișcăreni, r-nul Sângerei, constituie act administrativ individual, or,
destinatarii actului administrativ contestat, printre care se află și reclamanta Angela
Plăcintă, sunt angajații din cadrul Primăriei com.Chișcăreni, r-nul Sângerei, funcțiile
cărora au fost modificate și reduse unitățile de salarizare ale acestora conform noilor
modificări.
Or, din conținutul însăși a actului administrativ contestat se denotă faptul că
acesta este îndreptat nemijlocit față de subiecți determinați din cadrul Primăriei
com.Chișcăreni, r-nul Sângerei, în privința cărora s-au produs efectele juridice a
respectivului act.
Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Suprem de Justiție conchide că competența procesuală și materială de a
examina cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Angela Plăcintă împotriva Primăriei com.Chișcăreni, r-nul Sângerei, terț
Inspectoratul de Stat al Muncii, Inspecția Teritorială de Muncă Bălți cu privire la
anularea deciziei nr.11/7 din 18 decembrie 2019 a Consiliului com.Chișcăreni, r-nul
Sângerei „Cu privire la aprobarea organigramei și statelor primăriei, ale structurilor
și serviciilor publice din subordinea primăriei, precum și schema de salarizare a
personalului acestora”, repararea prejudiciului și compensarea cheltuielilor de
judecată, aparține Judecătoriei Bălți, sediul Central, unde inițial s-a adresat
reclamanta.
Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea
justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având
competență clar stabilită de legea națională, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va soluționa
conflictul negativ de competență, prin constatarea competenței Judecătoriei Bălți,
sediul Central, la examinarea prezentei cauze de contencios administrativ.
Or, prin prisma art.197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de
dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege
cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.
4
În conformitate cu art.191 alin.(1), art.193, art.200 alin. (3) și art. 230 din
Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se constată competența Judecătoriei Bălți, sediul Central, la judecarea în fond a
cauzei de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
Plăcintă Angela împotriva Primăriei com.Chișcăreni, r-nul Sângerei, terț
Inspectoratul de Stat al Muncii, Inspecția Teritorială de Muncă Bălți cu privire la
anularea deciziei nr.11/7 din 18 decembrie 2019 a Consiliului com.Chișcăreni, r-nul
Sângerei „Cu privire la aprobarea organigramei și statelor primăriei, ale structurilor
și serviciilor publice din subordinea primăriei, precum și schema de salarizare a
personalului acestora”, repararea prejudiciului și compensarea cheltuielilor de
judecată.
Cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
Plăcintă Angela împotriva Primăriei com.Chișcăreni, r-nul Sângerei, terț
Inspectoratul de Stat al Muncii, Inspecția Teritorială de Muncă Bălți cu privire la
anularea deciziei nr.11/7 din 18 decembrie 2019 a Consiliului com.Chișcăreni, r-nul
Sângerei „Cu privire la aprobarea organigramei și statelor primăriei, ale structurilor
și serviciilor publice din subordinea primăriei, precum și schema de salarizare a
personalului acestora”, repararea prejudiciului și compensarea cheltuielilor de
judecată, se remite spre examinare în fond conform competenței, Judecătoriei Bălți,
sediul Central.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nicolae Craiu
Aliona Miron
5