3ra-658/21 — contestarea actelor administrative

3ra-658/21 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-658/2021

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Central (V. Hudoba)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat(G. Colev, A. Mironov, A. Curdov)

D E C I Z I E

24 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil Comercial și de Contencios Administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecători Ala Cobăneanu

Dumitru Mardari

Aliona Miron

Victor Burduh

examinând recursurile depuse de Procuratura Unității Teritoriale Autonome

Găgăuzia și de Serviciul Fiscal de Stat,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Procuratura Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia împotriva Ministerului

Finanțelor al Republicii Moldova, Serviciului Fiscal de Stat, Adunării Populare a

Găgăuziei, Comitetului Executiv al Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia și

Societății cu Răspundere Limitată „Marigold” cu privire la contestarea actelor

administrative,

împotriva deciziei din 02 martie 2021 a Curții de Apel Comrat,

c o n s t a t ă :

La 03 aprilie 2015, Procuratura Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia (în

continuare UTA Găgăuzia) a depus cerere de chemare în judecată, împotriva

Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, Serviciului Fiscal de Stat, Adunării

Populare a Găgăuziei, Comitetului Executiv al Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia

și SRL „Marigold” cu privire la contestarea actelor administrative, solicitând anularea

hotărârii Adunării Populare a Găgăuziei nr. 290-XXXII/IV din 01 octombrie 2010 „Cu

privire la acceptul de acordare a regimului preferențial de impozitare „Marigold” SRL”,

din momentul adoptării, și anularea consecințelor juridice care au survenit în urma

emiterii acestei hotărâri, cît și anularea Acordului nr. 2 din 11 octombrie 2010 încheiat

între Inspectoratul Fiscal de Stat pe UTA Găgăuzia și SRL „Marigold” „Privind

1

acordarea regimului preferențial de impozitare” și a consecințelor juridice care au

survenit urmare a încheierii acordului.

În motivarea acțiunii Procuratura UTA Găgăuzia a indicat că, Adunarea Populară

a Găgăuziei la 01 octombrie 2010 a adoptat „Cu privire la acceptul de acordare a

regimului preferențial de impozitare „Marigold” SRL”.

În vederea executării hotărârii nr. 290-XXXII/IV din 01 octombrie 2010,

Inspectoratul Fiscal de Stat pe UTA Găgăuzia, în persoana conducătorului organului

fiscal teritorial, Frolov I., la data de 11 octombrie 2010 a încheiat cu SRL „Marigold”

Acordul nr. 2 „Privind acordarea regimului preferențial de impozitare”.

Procuratura UTA Găgăuzia a menționat că, în corespundere cu actele

administrative nominalizate supra, Adunarea Populară a Găgăuziei și Inspectoratul

Fiscal de Stat al UTA Găgăuzia, conducându-se de prevederile art. 13 alin. (2), (8) din

Legea nr. 24-XV/II din 26 decembrie 2000 cu privire la investiții și activitatea de

investiții a UTA Găgăuzia, au decis scutirea întreprinderii comerciale SRL „Marigold”

de plata impozitelor și taxelor locale, precum și de plățile obligatorii de stat – taxa pe

valoare adăugată (TVA) și impozitul pe venit de la persoanele juridice (pe activitatea

de întreprinzător) pe termen de 5 ani – de la 11 octombrie 2010 până la 11 octombrie

2015.

Procuratura UTA Găgăuzia susține că, hotărârea nr. 290-XXXII/IV din

01 octombrie 2010 și acordul nr. 2 din 11 octombrie 2010 sunt nevalabile (nule),

deoarece contravin normelor imperative, sunt ilegale în fond, deoarece au fost emise cu

încălcarea legii și a competenței.

Astfel, conform art. 12 alin. (1), (2) lit. d) din Legea privind statutul juridic special

al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), de competența Adunării Populare ține adoptarea actelor

normative a căror executare este obligatorie pe teritoriul Găgăuziei și adoptarea

Regulamentului Găgăuziei.

Adunarea Populară adoptă legi locale în domeniul de activitate bugetar-financiară

și fiscală locală.

Conform art. 6 alin. (5) lit. a) și b), art. 7 alin. (1), (2) din Codul fiscal, sistemul

impozitelor și taxelor de stat include impozitul pe venit și taxa pe valoarea adăugată.

Impozitele și taxele de stat și locale se stabilesc, se modifică sau se anulează

exclusiv prin modificarea și completarea prezentului cod. Pe parcursul anului fiscal

(calendaristic), stabilirea de noi impozite și taxe de stat și locale, în afară de cele

prevăzute de prezentul cod, sau anularea ori modificarea impozitelor și taxelor în

vigoare privind determinarea subiecților impunerii și a bazei impozabile, modificarea

cotelor și aplicarea facilităților fiscale se permit numai concomitent cu modificarea

corespunzătoare a bugetului de stat și a bugetelor locale.

Respectiv, din motivul că dreptul de emitere a legilor cu privire la modificarea și

completarea Codului fiscal, conform art. 60 alin. (1) și art. 66 din Constituție, îl deține

doar organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova, unica instituție

competentă în adoptarea hotărârilor în domeniul aplicării facilităților fiscale sub formă

de scutire de plata impozitelor de stat, este exclusiv Parlamentul Republicii Moldova și

nu Adunarea Populară a Găgăuziei.

Prevederi similare sunt consolidate și în art. 7 alin. (4) din Codul fiscal, care

stabilesc că deciziile autorităților administrației publice – ale municipiilor, orașelor,

2

satelor (comunelor), precum și ale altor unități administrativ-teritoriale instituite în

condițiile legislației, – cu privire la punerea în aplicare, modificarea, în limitele

competenței lor, a cotelor, a modului și termenelor de achitare și la aplicarea facilităților

se adoptă pe parcursul anului fiscal concomitent cu modificările corespunzătoare ale

bugetelor locale.

Procuratura UTA Găgăuzia a invocat că, hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei

nr. 290-XXXII/IV din 01 octombrie 2010 și Acordul nr. 2 din 11 octombrie 2010, au

fost emise în afara limitelor competenței acordate de legislație acestor autorități, iar

actul administrativ al Adunării Populare a Găgăuziei, pe lângă toate, nu conține

hotărârea concomitentă privind introducerea modificărilor corespunzătoare în bugetul

central al UTA Găgăuzia pentru anul 2010 (așa hotărâri nu au fost adoptate nici în anii

următori, scrisoarea nr. 25-03/1-04/13 din 10 februarie 2015).

Procuratura UTA Găgăuzia consideră că, în urma emiterii (încheierii) actelor

administrative nominalizate, Adunarea Populară a Găgăuziei și Inspectoratul Fiscal de

Stat pe UTA Găgăuzia au încălcat normele imperative prevăzute la art. 1 alin. (1), (2),

(3), art. 3 alin. (2), (3) din Codul fiscal, care stabilesc principiile generale ale impozitării

în Republica Moldova și care prescriu statutul juridic al contribuabililor, al Serviciului

Fiscal de Stat și altor participanți la relațiile reglementate de legislația fiscală,

principiile de determinare a obiectului impunerii, principiile evidenței veniturilor și

cheltuielilor deduse, modul și condițiile de tragere la răspundere pentru încălcarea

legislației fiscale, precum și modul de contestare a acțiunilor Serviciului Fiscal de Stat

și ale persoanelor cu funcții de răspundere ale acestora.

Prezentul cod reglementează relațiile ce țin de executarea obligațiilor fiscale în ce

privește impozitele și taxele de stat, stabilind, de asemenea, principiile generale de

determinare și percepere a impozitelor și taxelor locale.

Noțiunile și prevederile prezentului cod se aplică în exclusivitate în limitele

relațiilor fiscale și ale altor relații legate de acestea.

Actele normative adoptate de către Guvern, Ministerul Finanțelor, Serviciul Fiscal

de Stat și Serviciul Vamal de pe lîngă Ministerul Finanțelor, de alte autorități de

specialitate ale administrației publice centrale, precum și de către autoritățile

administrației publice locale, în temeiul și pentru executarea prezentului cod, nu trebuie

să contravină prevederilor lui sau să depășească limitele acestuia. În cazul apariției unor

discrepanțe între actele normative indicate la alin. (2) și prevederile prezentului cod, se

aplică prevederile codului.

Procuratura UTA Găgăuzia a menționat că încălcările comise au produs

consecințe juridice negative, anume, în bugetul central al Unității Teritoriale Autonome

a Găgăuziei nu au fost încasate defalcările de la impozitele de stat efectuate de către

Ministerul Finanțelor stabilite prin art. 5 alin. (3), pct. 2), art. 27 alin. (3) din Legea

privind finanțele publice locale.

Astfel, potrivit informației organelor fiscale, la situația din 31 decembrie 2014

(fără evidența impozitelor pe profit pentru anul 2014) defalcările de la impozitele de

stat (TVA) în mărime de 1 613 500 de lei nu au fost încasate. Mai mult, în cadrul

controlului fiscal s-a stabilit că SRL „Marigold”, fiind scutită de plata TVA, cu toate

acestea includea TVA în valoarea livrărilor sale, o recepționa și o lăsa în calitate de

venit de întreprinzător, iar beneficiarii acestor livrări luau în calcul sumele impozitului,

3

în așa fel, majorând prejudiciul cauzat bugetului public național, ceea ce este

inadmisibil.

La 12 iulie 2016, ulterior la 31 martie 2017, Procuratura UTA Găgăuzia a depus

cerere de concretizare a acțiunii, solicitând anularea Acordului nr. 2 din 11 octombrie

2010 încheiat între Inspectoratul Fiscal de Stat pe UTA Găgăuzia și SRL „Marigold”

„Privind acordarea regimului preferențial de impozitare” și a consecințelor juridice

survenite urmare a încheierii respectivului acord, deoarece contravine normelor

imperative, fiind încheiat cu încălcarea competenței (f.d.134-135, 187 vol. I).

Prin hotărârea din 04 decembrie 2018 a Judecătoriei Comrat, acțiunea a fost

respinsă (f.d.52-56, vol. II).

Prin decizia din 23 mai 2019 a Curții de Apel Comrat, a fost respins apelul declarat

de Procuratura UTA Găgăuzia (f.d.119-133, vol. II).

Prin decizia suplimentară din 24 iunie 2019 a Curții de Apel Comrat, a fost respins

apelul declarat de Serviciului Fiscal de Stat (f.d.149-151, vol. II).

Prin decizia din 18 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, au fost admise

recursurile depuse de Procuratura UTA Găgăuzia și de Direcția Generală Administrare

Fiscală Sud a Serviciului Fiscal de Stat, casată integral decizia din 23 mai 2019 și

decizia suplimentară din 24 iunie 2019 ale Curții de Apel Comrat, cu restituirea cauzei

Curții de Apel Comrat (f.d.17-26, vol. III).

Prin decizia din 02 martie 2021 a Curții de Apel Comrat, a fost respinse apelurile

declarate de Procuratura UTA Găgăuzia și de Serviciul Fiscal de Stat

(f.d.154,162-176, vol. III).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că la 01 octombrie 2010, Adunarea

Populară a Găgăuziei a adoptat hotărârea nr. 290-XXXII/IV „Cu privire la acceptul de

acordare a regimului preferențial de impozitare „Marigold” SRL”, prin care Adunarea

Populară a Găgăuziei examinând hotărârea Comitetului Executiv Găgăuziei nr. 9/19

din 29 iulie 2010 cu privire la acordarea regimului preferențial de impozitare SRL

„Marigold” a decis de a da acceptul de acordare a regimului preferențial de impozitare

a SRL „Marigold” pe un termen de 5 ani.

Ulterior, la 11 octombrie 2010, în baza art. 13 alin. (2) din Legea UTA Găgăuzia

nr. 24-XV/II din 26 decembrie 2000 „Cu privire la investiții și activitatea

investițională”, precum și în baza hotărârii Adunării Populare a Găgăuziei

nr. 290-XXXII/IV din 01 octombrie 2009 „Cu privire la acceptul de acordare a

regimului preferențial de impozitare „Marigold” SRL”, între Inspectoratul Fiscal de

Stat pe UTA Găgăuzia și SRL „Marigold” a fost încheiat Acordul nr. 2 „Cu privire la

acordarea regimului preferențial de impozitare”, potrivit căruia „Marigold” SRL a fost

scutită de la plata impozitelor și taxelor locale, precum și a plăților obligatorii de stat -

taxa pe valoare adăugată (TVA) și impozitul pe venit de la persoane juridice (de la

antreprenoriat) pentru o perioadă de 5 ani, de la 11 octombrie 2010 până la 11 octombrie

2015.

Instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiat argumentul apelanților precum că

hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei nr. 290-XXXII/IV din 01 octombrie 2010 a

fost adoptată în afara competenței prevăzute de legislație a acestei autorități și, totodată,

nu conține o decizie simultană privind introducerea modificărilor în bugetul central al

UTA Găgăuzia în anul 2010, deoarece prin hotărârea din 16 aprilie 2015 a Judecătoriei

4

Comrat, sediul Central menținută prin decizia din 30 iunie 2015 a Curții de Apel Comrat

și încheierea din 02 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă cererea

de chemare în judecată înaintată de Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat

împotriva Adunării Populare a Găgăuziei, intervenienți accesorii Bașcanul UTA

Găgăuzia și Inspectoratul Fiscal de Stat a UTA Găgăuzia privind anularea art. 13 și

art. 14 din Capitolul I al Legii UTA Găgăuzia nr. 24-XV/II din 26 decembrie 2000 cu

privire la investiții și activitatea de investiții a UTA Găgăuzia.

Instanța de apel a reținut că instanțele de judecată referindu-se la legalitatea

articolelor 13 și 14 din Legea nr. 24-XV/II din 26 decembrie 2000 cu privire la investiții

și activitatea de investiții a UTA Găgăuzia, au recunoscut dreptul Adunării Populare a

Găgăuziei de acordare agenților economici pe teritoriul Găgăuziei (Gagauz-Yeri) a

regimului preferențial de impozitare pe un anumit termen, cu scutirea de la plata tuturor

formelor de impozite și taxe locale, impozitului pe venit de la persoane juridice, TVA,

precum și a dreptului Inspectoratului Fiscal de Stat pe UTA Găgăuzia de a încheia

acordul privind acordarea regimului preferențial de impozitare, în baza hotărârii

Adunării Populare a Găgăuziei cu agentul economic (investitor).

La acest capitol a subliniat că, autoritățile publice locale ale UTA Găgăuzia în

baza Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei nr. 344-XIII din 23 decembrie

1994, se folosesc de autonomie în chestiunile bugetar-financiare și fiscale, ceea ce și a

realizat Adunarea Populară a Găgăuziei, parțial prin Legea UTA Găgăuzia cu privire la

investițiile și activitatea investițională a UTA Găgăuzia nr. 24-XV/II din 26 decembrie

2000, în baza căruia a fost adoptată hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei

nr. 290-XXXII/IV din 01 octombrie 2010 „Cu privire la acordarea regimului

preferențial de impozitare a SRL „Marigold”.

De asemenea, instanța de apel a stabilit că Acordul nr. 2 din 11 octombrie 2010

încheiat între Inspectoratul Fiscal de Stat pe UTA Găgăuzia și SRL „Marigold”

„Privind acordarea regimului preferențial de impozitare”, nu este un act juridic de sine

stătător, dar este o consecință a actului administrativ - hotărârea Adunării Populare a

Găgăuziei nr. 290-XXXII/IV din 01 octombrie 2010 „Cu privire la acordarea regimului

preferențial de impozitare” a SRL „Marigold”.

Astfel, temei pentru apariția acordului enunțat a servit art. 13 din Legea

nr. 24-XV/II din 26 decembrie 2000 cu privire la investiții și activitatea de investiții a

UTA Găgăuzia și hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei nr. 290-XXXII/IV din

01 octombrie 2010 „Cu privire la acordarea regimului preferențial de impozitare” a

SRL „Marigold”. Prin urmare, acordul nominalizat mai sus nu poate fi anulat până când

au forță juridică temeiurile apariției lor.

De asemenea, instanța de apel a respins argumentul apelanților precum că, în urma

încheierii Acordului nr. 2 din 11 octombrie 2010 între Inspectoratul Fiscal de Stat pe

UTA Găgăuzia și SRL „Marigold” „Privind acordarea regimului preferențial de

impozitare”, au fost încălcate normele imperative ale legii, care reglementează

activitatea organelor Serviciului Fiscal de Stat din Republica Moldova, drepturile și

obligațiile șefilor inspectoratelor fiscale teritoriale, deoarece a fost semnat în persoana

șefului inspectoratului, care a acționat fără împuterniciri corespunzătoare pentru a

încheia acest acord, întrucât Inspectoratul Fiscal de Stat pe UTA Găgăuzia a avut

5

dreptul să încheie acest acord, respectiv nu a încălcat competența la încheierea acestui

acord.

Corespunzător, instanța de apel a respins și argumentul apelanților precum că, în

cadrul controlului fiscal s-a constatat că „Marigold” SRL, fiind scutită de la achitarea

TVA, a inclus-o totuși în costul livrărilor sale, a primit-o și a lăsat-o ca venit

antreprenorial, iar consumatorii acestor livrări au menționat sumele impozitelor pentru

a le compensa, prin urmare a crescut prejudiciul cauzat Bugetului Public Național, fapt

care este inacceptabil și necesită să înceteze imediat, deoarece obiectul acțiunii

constituie anularea hotărârii Adunării Populare a Găgăuziei nr. 290-XXXII/IV din

01 octombrie 2010 „Cu privire la acceptul de acordare a regimului preferențial de

impozitare „Marigold” SRL” și Acordului nr. 2 din 11 octombrie 2010 încheiat între

Inspectoratul Fiscal de Stat pe UTA Găgăuzia și SRL „Marigold” „Privind acordarea

regimului preferențial de impozitare”.

Mai mult, potrivit Regulamentului privind organizarea și funcționarea organelor

Serviciului Fiscal de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1736 din 31 decembrie

2002 „Cu privire la reglementarea activității organelor Serviciului Fiscal de Stat”

(abrogată la 09 iunie 2017), nu conține restricții pentru inspectoratele fiscale

teritoriale/specializate de stat să încheie acorduri relevante, de aceea nu există niciun

motiv de a presupune că Acordul nr. 02 din 11 octombrie 2010 a fost încheiat de

reprezentantul Inspectoratului Fiscal de Stat, cu depășirea împuternicirilor.

La 09 martie 2021, Procuratura UTA Găgăuzia a depus recurs nemotivat, iar la

16 aprilie 2021, a depus motivarea recursului împotriva deciziei din 02 martie 2021 a

Curții de Apel Comrat, solicitând anularea deciziei și adoptarea unei decizii noi privind

admiterea acțiunii (f.d. 191-192, 198-201, vol. III).

În motivarea recursului Procuratura UTA Găgăuzia și-a exprimat dezacordul cu

decizia instanței de apel, invocând că legislația fiscală a Republicii Moldova nu prevede

facilități fiscale ca scutirea agenților economici de la achitarea tuturor tipurilor de

impozite și taxe, la fel nu prevede posibilitatea încheierii de către autoritățile fiscale

locale a unor acorduri privind regimul preferențial de impozitare.

Recurentul a menționat că, instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au luat în

considerare argumentele sale cu referire la nulitatea actelor administrative contestate,

deoarece acestea au fost emise în afara competenței acordate de lege. Or, dreptul de a

emite legi cu privire la modificările sau completările Codului fiscal, conform

art. 60 alin. (1) și art. 66 din Constituție, are doar organul reprezentativ suprem al

poporului Republicii Moldova. Prin urmare, unica instituție competentă să adopte

decizii în aplicarea facilităților fiscale sub forma scutirii de impozitele de stat, este

exclusiv Parlamentul Republicii Moldova și nu Adunarea Populară a Găgăuziei.

În opinia recurentului, urmare a emiterii actelor contestate, Adunarea Populară a

Găgăuziei și Serviciul Fiscal de Stat al UTA Găgăuzia au încălcat normele legale

imperative prevăzute la art. 1 alin. (1), (2), și art. 3 alin. (2), (3) din Codul fiscal.

Respectiv, aceste încălcări au avut consecințe juridice negative, care s-au manifestat

prin faptul că la bugetul central al UTA Găgăuzia nu s-au transferat defalcări din taxele

de stat efectuate de Ministerul Finanțelor, stabilite prin art. 5 alin. (4), art. 27 din Legea

privind finanțele publice locale. Astfel, conform informației organelor fiscale, la

6

situația din 07 septembrie 2017 suma totală a obligației fiscale a SRL „Marigold”

constituie 4 926 941,10 de lei.

Mai mult, în cadrul controlului fiscal s-a constatat că SRL „Marigold”, fiind scutită

de TVA, totuși a inclus TVA în costul livrărilor sale, a primit și a lăsat TVA ca venit

din activitatea de întreprinzător, iar consumatorii acestor livrări au atribuit sumele

impozitului trecerii în cont, prin ce au majorat prejudiciul adus Bugetului Public

Național, fapt care este inacceptabil și necesită să înceteze imediat.

La 17 martie 2021, Serviciul Fiscal de Stat a depus recurs nemotivat, iar la

26 aprilie 2021, prin intermediul oficiului poștal, a depus motivarea recursului

împotriva deciziei din 02 martie 2021 a Curții de Apel Comrat, solicitând anularea

deciziei contestate și adoptarea unei decizii noi privind admiterea acțiunii

(f.d.193, 209-209 verso, vol. III).

În motivarea recursului, Serviciul Fiscal de Stat și-a exprimat dezacordul cu

decizia instanței de apel, susținând că la examinarea cauzei au fost ignorate prevederile

art. 1 alin. (2), (3), art. 3 alin. (2), (3) din Codul fiscal, fapt ce a influențat negativ asupra

bugetului UTA Găgăuzia.

Suplimentar, recurentul a menționat că instanța de apel nu a răspuns la toate

obiecțiile formulate de recurent în procesul examinării cererii de apel. Astfel, instanța

de apel nu supus examinării faptul că în conformitate cu hotărârea Adunării Populare a

Găgăuziei nr. 94 din 08 septembrie 2017 și Legea UTA Găgăuzia nr. 11-VI/VI din

08 septembrie 2017, din bugetul UTA Găgăuzia au fost alocate mijloace bănești în

sumă de 11 326 339,57 de lei, pentru stingerea obligațiilor fiscale ale SRL „Vitapharm-

com”, CP „Enija”, inclusiv SRL „Marigold”, în sumă de 4 926 941,10 de lei.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

reține că prezentul litigiu a fost inițiat în baza Legii contenciosului administrativ

nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ

a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000

a fost abrogată.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Respectiv, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta

cauză în partea procedurală urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului

administrativ, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, iar în partea materială

urmează a fi aplicate prevederile legale în vigoare la momentul inițierii procedurii

prealabile și a procedurii administrative, și anume a Legii contenciosului administrativ

nr. 793 din 10 februarie 2000 (abrogată la 01 aprilie 2019).

7

Conform art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curții de

apel.

La etapa examinării procedurii de admisibilitate a recursului, prin prisma

articolului 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție a verificat dacă actul judecătoresc de

dispoziție contestat poate constitui obiectul recursului, dacă cererea dedusă judecății

este formulată de persoana îndreptățită, dacă aceasta nu a fost depusă în mod repetat și

dacă a fost depusă în termen.

La caz, obiectul prezentului recurs se referă la decizia din 02 martie 2021 a Curții

de Apel Comrat, care intră în categoria de acte specificate în articolul 244 alin. (1) din

Codul administrativ. Totodată, cererile de recurs nu sunt depuse în mod repetat, fiind

depuse de către o persoană împuternicită.

Succesiv, cu referire la termenul de depunere a recursurilor, instanța de recurs

reține prevederile art. 245 din Codul administrativ, potrivit cărora recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție constată că decizia instanței de apel a fost adoptată la 02 martie 2021, însă

dovada notificării deciziei recurenților, Procuratura UTA Găgăuzia și Serviciul Fiscal

de Stat, la materialele cauzei lipsește.

În asemenea circumstanțe, Colegiul lărgit, conchide că Procuratura UTA Găgăuzia

și Serviciul Fiscal de Stat au depus cererile de recurs, cu respectarea termenului

prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Prin încheierea din 22 septembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție recursurile

depuse de Procuratura UTA Găgăuzia și de Serviciul Fiscal de Stat, au fost declarate

admisibile, motiv pentru care au fost numite pentru examinare în complet

de cinci judecători.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează

și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea

Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

La 24 noiembrie 2021, administratorul SRL „Marigold” a depus cerere prin care

a solicitat examinarea cauzei cu participarea părților în ședință publică pentru a se

expune privitor la problemele invocate în cererile de recurs.

Colegiul lărgit a decis respingerea cererii înaintate de intimat și examinarea

cererilor de recurs fără participarea părților la proces, fiind inoportună invitarea părților,

întrucât argumentele expuse în cererile de recurs și poziția intimatului SRL „Marigold”

expusă în referință au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței

examinarea acestora.

8

Colegiul lărgit notează că în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de

recurs într-un termen rezonabil, a remis în adresa Adunării Populare a Găgăuziei,

Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, SRL „Marigold” și Comitetului

Executiv al UTA Găgăuzia copia cererilor de recurs declarate de Procuratura UTA

Găgăuzia și de Serviciul Fiscal de Stat, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului

(f.d.213, vol. III).

Prin referința depusă la 31 mai 2021, Comitetul Executiv al Găgăuziei a solicitat

respingerea recursurilor ca fiind inadmisibile. Totodată, a menționat că hotărârea

Adunării Populare a Găgăuziei nr. 290-XXXII/IV din 01 octombrie 2010 „Cu privire

la acceptul de acordare a regimului preferențial de impozitare „Marigold” SRL” a fost

emisă conform competențelor și cu respectarea legislației în vigoare. Referitor la

Acordul Inspectoratului Fiscal de Stat pe UTA Găgăuzia nr. 2 din 11 octombrie 2010

privind acordarea regimului preferențial de impozitare SRL „Marigold”, Comitetul

Executiv al Găgăuziei a relatat că acesta a fost emis în vederea executării hotărârii

Adunării Populare a Găgăuziei nr. 290-XXXII/IV din 01 octombrie 2010. Susține că

toate impozitele, de la care a fost scutit SRL „Marigold” sunt transferate la bugetul

public al UTA Găgăuzia. Respectiv, controlul asupra executării și clarificării bugetului

UTA Găgăuziei potrivit art. 51 alin. (18) din Codul Găgăuziei (Gagauz-Yeri), este de

competența Adunării Populare a Găgăuziei (f.d. 221-225, vol. III).

Prin referințele depuse la 14 iunie 2021 și 19 octombrie 2021, SRL „Marigold”, a

solicitat respingerea recursurilor ca fiind inadmisibile, deoarece Procuratura UTA

Găgăuzia repetat invocă argumente cărora instanțele de fond le-a dat apreciere.

Respectiv, criticile recurenților precum că, actele administrative contestate au fost

emise cu încălcarea competenței, le consideră neîntemeiate deoarece Adunarea

Populară a Găgăuziei a adoptat hotărârea privind acordarea regimului preferențial de

impozitare în baza art. 13 din Legea nr. 24-XV/II din 26 decembrie 2000 „Cu privire la

investiții și activitatea de investiții UTA Găgăuzia”.

SRL „Marigold” a menționat că Legea nr. 24-XV/II din 26 decembrie 2000 „Cu

privire la investiții și activitatea de investiții a UTA Găgăuzia” a fost abrogată, în

legătură cu aprobarea de către Adunarea Populară a Găgăuziei a Legii nr. 73-XXXIV/V

din 09 august 2016 cu privire la investiții.

Mai mult, susține că prin hotărârea din 16 aprilie 2015 a Judecătoriei Comrat,

sediul Central, menținută prin încheierea din 02 decembrie 2015 a Curții Supreme de

Justiție (3ra-1510/15), a fost respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de către

Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Adunării Populare a

Găgăuziei, intervenienți accesorii Bașcanul UTA Găgăuzia și Inspectoratul Fiscal de

Stat a UTA Găgăuzia privind anularea art. 13 și art. 14 din Capitolul I al Legii UTA

Găgăuzia nr. 24-XV/II din 26 decembrie 2000 cu privire la investiții și activități de

investiții a UTA Găgăuzia. Prin urmare, apreciază ca fiind neîntemeiată și pretenția

privind anularea Acordului nr. 2 din 11 octombrie 2010 încheiat între Inspectoratul

Fiscal de Stat pe UTA Găgăuzia și SRL „Marigold” „Privind acordarea regimului

preferențial de impozitare”, având în vedere că acordul a fost emis în vederea executării

hotărârii Adunării Populare a Găgăuziei nr. 290-XXXII/IV din 01 octombrie 2010

privind acordarea regimului preferențial de impozitare SRL „Marigold”, emise în

9

temeiul prevederilor art. 13 și art. 14 din Capitolul I al Legii UTA Găgăuzia

nr. 24-XV/II din 26 decembrie 2000 cu privire la investiții și activități de investiții a

UTA Găgăuzia, legalitatea prevederilor a fost verificată de instanțele de judecată.

SRL „Marigold” a invocat practica judiciară, pe dosare similare intentate la

cererile de chemare în judecată depuse de Procuratura UTA Găgăuzia în privința SRL

„Inter-Tabac” și SRL „Vitapharm Com”, care au fost respinse de instanțele de judecată

(f.d. 227-228, vol. III, f.d. 13, vol. IV).

Adunarea Populară a Găgăuziei și Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova,

până la data examinării recursului, nu au făcut uz de dreptul de a depune referință.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa decizia din 02 martie

2021 a Curții de Apel Comrat și hotărârea din 04 decembrie 2018 a Judecătoriei

Comrat, cu emiterea unei decizii noi.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

Conform art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă

decizie.

Totodată, conform art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc

felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile participanților, nici de

cererile lor de reclamare a probelor.

Iar potrivit art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de examinare a

cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința

existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III

din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru

procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din

prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său art. 219 alin. (1)-(2) din Codul administrativ prevede că instanța de

judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal

admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a

probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată depune eforturi pentru

înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a

cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor

necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra

aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la

proces.

Din materialele cauzei rezultă că, Adunarea Populară a Găgăuziei la 01 octombrie

2010 a adoptat hotărârea nr. 290-XXXII/IV „Cu privire la acceptul de acordare a

regimului preferențial de impozitare „Marigold” SRL”, prin care cu referire la

art. 13 alin. (2) din Legea nr. 24-XV/II din 26 decembrie 2000 „Cu privire la investiții

și activitatea de investiții a UTA Găgăuzia”, s-a decis scutirea întreprinderii comerciale

SRL „Marigold” de plata impozitelor și taxelor locale, precum și de plățile obligatorii

10

de stat – taxa pe valoare adăugată (TVA) și impozitul pe venit de la persoanele juridice

(pe activitatea de întreprinzător) pe termen de 5 ani – de la 11 octombrie 2010 până la

11 octombrie 2015 (f.d. 3, vol. I).

Tot din actele cauzei se constată că în vederea executării hotărârii

nr. 290-XXXII/IV „Cu privire la acceptul de acordare a regimului preferențial de

impozitare „Marigold” SRL”, la 11 octombrie 2010, Inspectoratului Fiscal de Stat pe

UTA Găgăuzia a încheiat cu SRL „Marigold” Acordul nr. 2 „Cu privire la acordarea

regimului preferențial de impozitare SRL „Marigold” (f.d.4, vol. I).

La 19 februarie 2015, Procuratura UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) în corespundere

cu art. 17, art. 19 din Legea cu privire la Procuratură, a înaintat Adunării Populare a

Găgăuziei și Inspectoratului Fiscal de Stat pe UTA Găgăuzia, demers privind anularea

hotărârii Adunării Populare a Găgăuziei nr. 290-XXXII/IV din 01 octombrie 2010 „Cu

privire la acceptul de acordare a regimului preferențial de impozitare „Marigold” SRL”

și, Acordului nr. 2 din 11 octombrie 2010 încheiat între Inspectoratul Fiscal de Stat pe

UTA Găgăuzia și SRL „Marigold” „Privind acordarea regimului preferențial de

impozitare” (f.d.5,6, vol. I).

Drept răspuns, la demersul Procuraturii UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri), Adunarea

Populară a Găgăuziei a comunicat că respectivul demers a fost transmis Comitetului

Executiv al Adunării Generale a Găgăuziei pentru executare, concomitent a informat

că nu au fost efectuate modificări la legea bugetului referitor la acordarea regimului

preferențial de impozitare întreprinderii vizate.

Înaintând prezenta acțiune împotriva Ministerului Finanțelor al Republicii

Moldova, Serviciului Fiscal de Stat, Adunării Populare a Găgăuziei, Comitetului

Executiv al Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia și SRL „Marigold”, concretizată

pe parcurs, Procuratura UTA Găgăuzia a solicitat anularea hotărârii Adunării Populare

a Găgăuziei nr. 290-XXXII/IV din 01 octombrie 2010 „Cu privire la acceptul de

acordare a regimului preferențial de impozitare „Marigold” SRL”, din momentul

adoptării acesteia, anularea Acordului nr. 2 din 11 octombrie 2010 încheiat între

Inspectoratul Fiscal de Stat pe UTA Găgăuzia și SRL „Marigold” „Privind acordarea

regimului preferențial de impozitare” și a consecințelor juridice ce au survenit urmare

adoptării actelor respective.

Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, Judecătoria Comrat, sediul Central prin

hotărârea din 04 decembrie 2018 a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Comrat prin decizia din

02 martie 2021, a respins apelurile declarate de Procuratura UTA Găgăuzia și de

Serviciul Fiscal de Stat, menținând hotărârea din 04 decembrie 2018 a Judecătoriei

Comrat, fără modificări.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 02 martie 2021 a Curții de Apel Comrat

și al hotărârii din 04 decembrie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, consideră

că soluția dată de către instanțele ierarhic inferioare este greșită, rezultă din aprecierea

incorectă a materialului probator și interpretarea eronată a normelor de drept material.

Conform art. 111 alin. (1) – (3) din Constituția Republicii Moldova, Găgăuzia este

o unitate teritorială autonomă cu un statut special care, fiind o formă de autodeterminare

11

a găgăuzilor, este parte integrantă și inalienabilă a Republicii Moldova și soluționează

de sine stătător, în limitele competenței sale, potrivit prevederilor Constituției

Republicii Moldova, în interesul întregii populații, problemele cu caracter politic,

economic și cultural.

Pe teritoriul unității teritoriale autonome Găgăuzia sînt garantate toate drepturile

și libertățile prevăzute de Constituția și legislația Republicii Moldova.

În unitatea teritorială autonomă Găgăuzia activează organe reprezentative și

executive potrivit legii.

Cu scopul de a reglementa activitatea acestora, la data de 23 decembrie 1994

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la statutul juridic al

Găgăuziei.

Conform art. 7 din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz -

Yeri) nr. 344 din 23 decembrie 1994, autoritatea reprezentativă a Găgăuziei este

Adunarea Populară, învestită cu dreptul de a adopta acte normative, în limitele

competenței sale.

Potrivit art. 42 din Regulamentul Găgăuziei (Gagauz-Yeri), adoptat prin Legea

locală a UTA Găgăuzia nr. 28-XXXI/I din 05 iunie 1998, autoritatea reprezentativă și

legislativă a Găgăuziei este Adunarea Populară a Găgăuziei (Gagauzianin Halk

Toplușu).

Potrivit art. 11 alin. (1) din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei

(Gagauz-Yeri) nr. 344 din 23 decembrie 1994, Adunarea Populară a Găgăuziei adoptă

legi locale, în limitele competenței sale, cu votul majorității deputaților aleși.

În corespundere cu art. 17 alin. (1) din Legea cu privire la actele normative nr. 100

din 22 decembrie 2017, autoritățile unităților teritoriale autonome cu statut juridic

special, în limitele competenței stabilite de Constituția Republicii Moldova, de Legea

cu privire la Guvern nr. 136/2017, de Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei

(Gagauz-Yeri) nr. 344/1994, de Legea cu privire la prevederile de bază ale statutului

juridic special al localităților din stânga Nistrului (Transnistria) nr. 173/2005, precum

și de alte acte normative, adoptă legi locale și alte acte normative care se aplică doar în

raza teritoriului administrat de către acestea.

Articolul 12 alin. (2) lit. d) din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei

(Gagauz-Yeri) nr. 344 din 23 decembrie 1994, prevede că Adunarea Populară adoptă

legi locale în domeniul activității bugetar-financiare și fiscale locale.

Iar alineatul 6 al art. 12 din Legea nominalizată, prevede că actele normative ale

Găgăuziei care contravin Constituției Republicii Moldova și prezentei legi se declară

nule.

În conformitate cu art. 51 pct. 2) lit. d) din Regulamentul Găgăuziei (Gagauz Yeri),

de competența Adunării Populare a Găgăuziei ține adoptarea legilor locale în domeniul

activității bugetar-financiare și fiscale locale.

În același timp, art. 60 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, stipulează

expres că Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii

Moldova și unica autoritate legislativă a statului.

Potrivit art. 66 din Constituția Republicii Moldova, Parlamentul are următoarele

atribuții de bază: a) adoptă legi, hotărâri și moțiuni; b) declară referendumuri; c)

interpretează legile și asigură unitatea reglementărilor legislative pe întreg teritoriul

12

țării; d) aprobă direcțiile principale ale politicii interne și externe a statului; e) aprobă

doctrina militară a statului; f) exercită controlul parlamentar asupra puterii executive,

sub formele și în limitele prevăzute de Constituție; g) ratifică, denunță, suspendă și

anulează acțiunea tratatelor internaționale încheiate de Republica Moldova; h) aprobă

bugetul statului și exercită controlul asupra lui; i) exercită controlul asupra acordării

împrumuturilor de stat, asupra ajutorului economic și de altă natură acordat unor state

străine, asupra încheierii acordurilor privind împrumuturile și creditele de stat din surse

străine; j) alege și numește persoane oficiale de stat, în cazurile prevăzute de lege; k)

aprobă ordinele și medaliile Republicii Moldova; l) declară mobilizarea parțială sau

generală; m) declară starea de urgență, de asediu și de război; n) inițiază cercetarea și

audierea oricăror chestiuni ce se referă la interesele societății; o) suspendă activitatea

organelor administrației publice locale, în cazurile prevăzute de lege; p) adoptă acte

privind amnistia; r) îndeplinește alte atribuții, stabilite prin Constituție și legi.

Este important de menționat că principiile generale ale impozitării în Republica

Moldova, statutul juridic al contribuabililor, al organelor fiscale și altor participanți la

relațiile reglementate de legislația fiscală, principiile de determinare a obiectului

impunerii, principiile evidenței veniturilor și cheltuielilor deduse, modul și condițiile

de tragere la răspundere pentru încălcarea legislației fiscale, sunt stabilite în Codul

fiscal al Republicii Moldova nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997, cu modificările și

completările ulterioare.

Colegiul lărgit citează ca fiind pertinente și prevederile art. 3 alin. (1), (2), (3) din

Codul fiscal, care stipulează că legislația fiscală se compune din prezentul cod și din

alte acte normative adoptate în conformitate cu acesta.

Actele normative adoptate de către Guvern, Ministerul Finanțelor, Serviciul Fiscal

de Stat și Serviciul Vamal de pe lângă Ministerul Finanțelor, de alte autorități de

specialitate ale administrației publice centrale, precum și de către autoritățile

administrației publice locale, în temeiul și pentru executarea prezentului cod, nu trebuie

să contravină prevederilor lui sau să depășească limitele acestuia.

În cazul apariției unor discrepanțe între actele normative indicate la alin. (2) și

prevederile prezentului cod, se aplică prevederile codului.

Astfel, conform art. 6 alin. (4) și alin. (5) lit. a), b) din Codul fiscal, în Republica

Moldova se percep impozite și taxe de stat și locale, iar impozitul pe venit și taxa pe

valoarea adăugată fac parte din sistemul impozitelor și taxelor de stat.

Acordarea facilităților fiscale privind impozitele și taxele generale de stat ține de

competența exclusivă a Parlamentului Republicii Moldova.

În același timp, potrivit art. 7 alin. (1), (2), (4) din Codul fiscal, impozitele și taxele

de stat și locale se stabilesc, se modifică sau se anulează exclusiv prin modificarea și

completarea prezentului cod.

Pe parcursul anului fiscal (calendaristic), stabilirea de noi impozite și taxe de stat

și locale, în afară de cele prevăzute de prezentul cod, sau anularea ori modificarea

impozitelor și taxelor în vigoare privind determinarea subiecților impunerii și a bazei

impozabile, modificarea cotelor și aplicarea facilităților fiscale, se permit numai

concomitent cu modificarea corespunzătoare a bugetului de stat și a bugetelor locale.

Deciziile autorităților administrației publice – ale municipiilor, orașelor, satelor

(comunelor), precum și ale altor unități administrativ-teritoriale instituite în condițiile

13

legislației, – cu privire la punerea în aplicare, la modificarea, în limitele competenței

lor, a cotelor, a modului și termenelor de achitare și la aplicarea facilităților se adoptă

pe parcursul anului fiscal concomitent cu modificările corespunzătoare ale bugetelor

locale.

Sub acest aspect și prin aplicarea regulilor de interpretare corectă a normelor de

drept material sus-indicate este evident că Codul fiscal prevede imperativ că impozitele

și taxele de stat și locale se stabilesc, se modifică sau se anulează exclusiv prin

modificarea și completarea prezentului cod.

Mai mult, Parlamentul este organul reprezentativ suprem și unica autoritate

legislativă a statului, care conform art. 60 alin. (1) și art. 66 din Constituție, are dreptul

de a modifica și completa legile organice, la caz, Codul fiscal, competențe care nu

puteau fi însușite de Adunarea Populară a Găgăuziei. Or, Adunarea Populară a

Găgăuziei este organul reprezentativ care, în temeiul legii, poate acorda careva

preferențe aferente doar impozitelor și taxelor care fac parte din sistemul impozitelor și

taxelor locale, însă nicidecum celor care fac parte din sistemul impozitelor și taxelor de

stat, precum este taxa pe valoare adăugată.

La acest capitol, instanța de recurs reține că la judecarea prezentei cauze instanțele

ierarhic inferioare greșit au concluzionat că Adunarea Populară a Găgăuziei și

Inspectoratul Fiscal de Stat pe Unitatea Teritorială Autonomă a Găgăuziei nu au

încălcat competența la emiterea actelor contestate or, acordarea facilităților fiscale

privind impozitele și taxele generale de stat ține de competența exclusivă a

Parlamentului Republicii Moldova.

Drept urmare, Colegiul lărgit constată că hotărârea nr. 290-XXXII/IV din

01 octombrie 2010 „Cu privire la acceptul de acordare a regimului preferențial de

impozitare „Marigold” SRL”, și Acordul nr. 2 din 11 octombrie 2010 „Cu privire la

acordarea regimului preferențial de impozitare SRL „Marigold”, urmează a fi anulate

deoarece contravin normelor imperative, fiind adoptate cu încălcarea legii și a

competenței.

De asemenea, instanța de recurs subliniază că Adunarea Populară a Găgăuziei nu

a fost în drept să adopte careva acte privind scutirea de la plata impozitelor de stat a

unor contribuabili în condițiile în care, manifestarea expresă de voință a legiuitorului în

legea organică, la caz, Codul fiscal, nu stabilește posibilitatea administrației publice

locale de a acorda asemenea facilități or, în lipsa unei reglementări în legislația

națională, Adunarea Populară a Găgăuziei nu a avut competența de a adopta acte

privind scutirea agentului economic SRL „Marigold” de la achitarea impozitelor.

Tot în acest context, Colegiul lărgit reține că potrivit pct. 1 din Regulamentul

privind organizarea și funcționarea organelor Serviciului Fiscal de Stat, aprobat prin

Hotărârea Guvernului cu privire la reglementarea activității organelor Serviciului Fiscal

de Stat nr. 1736 din 31 decembrie 2002 (în vigoare la data apariției litigiului), organele

fiscale, având ca sarcină organizarea și efectuarea administrării fiscale, își exercită

atribuțiile, obligațiile, drepturile, colaborează cu autoritățile publice și poartă

răspundere pentru exercitarea neconformă a funcțiilor și drepturilor abilitate în temeiul,

în limitele și în conformitate cu prevederile Codului fiscal, Legii nr. 158-XVI din

04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public și ale altor

legi corespunzătoare.

14

Punctul 3 din același Regulament prevede că, exercitarea de către organele fiscale

a unor altor funcții decât cele prevăzute de legislația fiscală se califică ca depășire de

împuterniciri.

Inspectoratul Fiscal de Stat pe Unitatea Teritorială Autonomă a Găgăuziei este

organul fiscal de stat teritorial subordonat Inspectoratului Fiscal Principal de Stat pe

lîngă Ministerului Finanțelor, finanțat din bugetul de stat în cuantumul stabilit anual de

Legea bugetului de stat, sarcina principală fiind monitorizarea respectării legislației

fiscale, corectitudinea calculării, plenitudinea și vărsarea la timp a sumelor obligațiilor

fiscale la buget, nu poate încheia din numele său Acorduri privind acordarea regimului

preferențial de impozitare și să fie parte la astfel de tipuri de contract.

Așadar, se constată că la încheierea Acordului nr. 2 din 11 octombrie 2010 între

Inspectoratul Fiscal de Stat pe UTA Găgăuzia și SRL „Marigold” „Privind acordarea

regimului preferențial de impozitare”, Inspectoratul Fiscal de Stat pe UTA a Găgăuziei,

aflându-se în subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat, în persoana conducătorului

Inspectoratului Fiscal de Stat pe Unitatea Teritorială Autonomă a Găgăuziei, a acționat

fără împuternicirile corespunzătoare pentru încheierea acestui acord, au fost încălcate

normele imperative ale legii care reglementează activitatea organelor Serviciului Fiscal

de Stat al Republicii Moldova, drepturile și obligațiile șefilor Inspectoratelor fiscale

teritoriale.

Articolul 220 alin. (1) din Codul civil (în redacția în vigoare până la 01.03.2019)

prevede că, actul juridic sau clauza care contravin normelor imperative sunt nule dacă

legea nu prevede altfel.

La constatarea nulității actului juridic ce contravine legii, urmează de reținut că

prin act juridic ce contravine legii se va înțelege nu numai actul încheiat cu

nerespectarea prevederilor legii, dar și cel încheiat cu nerespectarea prevederilor fixate

în actele normative subordonate legii (instrucțiuni, regulamente, alte acte ministeriale

sau departamentale). În acest caz, se prezumă că actele normative subordonate legii

sunt emise în temeiul legii și nu contravin ei.

În asemenea circumstanțe, Colegiul lărgit conchide că Adunarea Populară a

Găgăuziei și Inspectoratul Fiscal de Stat pe Unitatea Teritorială Autonomă a Găgăuziei

au încălcat normele imperative prevăzute la art. 1 alin. (1), (2), (3), art. 3 alin. (2), (3)

din Codul fiscal.

Colegiul lărgit constată că, instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiat

argumentul apelanților precum că hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei

nr. 290-XXXII/IV din 01 octombrie 2010 a fost adoptată în afara competenței prevăzute

de legislație, deoarece prin hotărârea din 16 aprilie 2015 a Judecătoriei Comrat, sediul

Central, menținută prin decizia din 30 iunie 2015 a Curții de Apel Comrat și încheierea

din 02 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă cererea de chemare

în judecată înaintată de Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva

Adunării Populare a Găgăuziei, intervenienți accesorii Bașcanul UTA Găgăuzia și

Inspectoratul Fiscal de Stat a UTA Găgăuzia privind anularea art. 13 și art. 14 din

Capitolul I al Legii UTA Găgăuzia nr. 24-XV/II din 26 decembrie 2000 cu privire la

investiții și activități de învestiții a UTA Găgăuzia.

Așadar, în ceea ce privește concluzia instanțelor de judecată, susținută de intimații

Adunarea Populară a Găgăuziei, Comitetul Executiv al UTA Găgăuzia și SRL

15

„Marigold”, precum că instanțele de judecată prin actele judecătorești irevocabile

adoptate pe cauze similare, referindu-se la legalitatea articolelor 13 și 14 din Legea

nr. 24-XV/II din 26 decembrie 2000 cu privire la investiții și activitatea de investiții a

UTA Găgăuzia, au recunoscut dreptul Adunării Populare a Găgăuziei de acordare

agenților economici pe teritoriul Găgăuziei (Gagauz-Yeri) a regimului preferențial de

impozitare pe un anumit termen, cu scutirea de la plata tuturor formelor de impozite și

taxe locale, impozitului pe venit de la persoane juridice, TVA, precum și a dreptului

Inspectoratului Fiscal de Stat pe UTA Găgăuzia de a încheia acordul privind acordarea

regimului preferențial de impozitare, în baza hotărârii Adunării Populare a Găgăuziei

cu agentul economic (investitor), Colegiul lărgit menționează că, articolele 13 și 14 din

Legea nr. 24-XV/II din 26 decembrie 2000 cu privire la investiții și activitatea de

investiții a UTA Găgăuzia, sunt norme cu caracter general, care urmează a fi aplicate

ținând cont de legislația fiscală a Republicii Moldova, inclusiv Codul fiscal ce conține

norme cu caracter special și se aplică direct indiferent de alte norme cu caracter general.

Prin urmare, Colegiului lărgit consideră întemeiat argumentul recurenților că atât

instanța de apel, cât și prima instanță au emis hotărârile judecătorești contestate cu

aplicarea eronată a normelor de drept material.

Referitor la argumentul intimatului SRL „Marigold” privind practica judiciară pe

dosare similare examinate de către Curtea Supremă de Justiție în ordine de recurs,

Colegiul lărgit menționează următoarele.

Prin hotărârea din 22 noiembrie 2016 a Judecătoriei Comrat, acțiunea înaintată de

Procuratura Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia (Gagauz Yeri) în interesele

Ministerului Finanțelor cu privire la anularea hotărârii Adunării Populare a Găgăuziei

nr. 407-XLVIII/IV din 16 mai 2012 ,,Cu privire la acordarea regimului facilitar de

impozitare SRL ,,VitaPharm-Com”, anularea hotărârii nr. 423-L/IV din 10 august 2012

,,Cu privire la introducerea modificărilor în hotărârea nr. 407-XLVIII/IV ,,Cu privire la

acordarea regimului facilitar de impozitare SRL ,,VitaPharm-Com” și anularea

efectelor juridice survenite în rezultatul emiterii actelor administrative menționate, a

fost respinsă ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție, iar acțiunea înaintată

de Procuratura Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia (Gagauz Yeri) în interesele

Ministerului Finanțelor cu privire la anularea Acordului nr.2 din 01 februarie 2013

încheiat între Inspectoratul Fiscal de Stat pe Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia

(Gagauz Yeri) și SRL ,,VitaPharm-Com” cu privire la acordarea regimului facilitar de

impozitare cu recunoașterea nulității absolute din momentul încheierii, a fost respinsă

ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 17 aprilie 2018 a Curții de Apel Cahul, menținută prin încheierea

din 03 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, au fost admise apelurile declarate

de Procuratura Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia, Ministerul Finanțelor al

Republicii Moldova și Inspectoratul Fiscal de Stat pe Unitatea Teritorială Autonomă

Găgăuzia, a fost casată parțial hotărârea din 22 noiembrie 2016 a Judecătoriei Comrat

în partea respingerii acțiunii ca depusă cu omiterea termenului de prescripție și în

această parte a fost emisă o hotărâre nouă prin care cerințele înaintate de Procuratura

Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia (Gagauz Yeri) în interesele Ministerului

Finanțelor cu privire la anularea hotărârii Adunării Populare a Găgăuziei

nr. 407-XLVIII/IV din 16 mai 2012 ,,Cu privire la acordarea regimului facilitar de

16

impozitare SRL ,,VitaPharm-Com” și anularea hotărârii nr. 423-L/IV din 10 august

2012 ,,Cu privire la introducerea modificărilor în hotărârea nr. 407-XLVIII/IV ,,Cu

privire la acordarea regimului facilitar de impozitare SRL ,,VitaPharm-Com”, au fost

respinse ca neîntemeiate. În rest, hotărârea a fost menținută.

Referitor la litigiul intentat împotriva SRL „Inter-Tabac”, Colegiul lărgit constată

că prin hotărârea din 06 iulie 2016 a Judecătoriei Comrat acțiunea înaintată de

Procuratura UTA Găgăuzia, în interesele Ministerului Finanțelor al R. Moldova, în

partea anulării hotărârii Adunării Populare a Găgăuziei nr. 396 din 13 aprilie 2012

privind acordul la oferirea regimului preferențial de impozitare al SRL ,,Inter-Tabac”

și efectelor juridice din ziua adoptării acestuia a fost respinsă, ca fiind depusă cu

încălcarea termenului de prescripție, iar acțiunea în partea anularii Acordului nr. 01 din

08 iunie 2012 privind acordarea regimului preferențial de impozitare SRL ,,Inter-

Tabac” și efectelor juridice din ziua încheierii acestuia, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 17 aprilie 2018 a Curții de Apel Cahul, menținută prin încheierea

din 22 august 2018 a Curții Supreme de Justiție, au fost admise apelurile declarate de

către Procuratura UTA Găgăuzia, Ministerul Finanțelor al RM și Inspectoratul Fiscal

de Stat pe UTA Găgăuzia, s-a casat parțial hotărârea din 06 iulie 2016 a Judecătoriei

Comrat, în partea anulării hotărârii Adunării Populare a Găgăuziei nr. 396 din 13 aprilie

2012, cu emiterea în această parte a unei hotărâri noi de respingere a acțiunii ca

neîntemeiate. În rest, hotărârea instanței de fond s-a menținut.

Corespunzător, Colegiul lărgit remarcă că, prin hotărârea din 21 iunie 2017 a

Judecătoriei Comrat, sediul Central a fost respinsă ca depusă cu încălcarea termenului

de prescripție solicitarea procurorului UTA Găgăuzia în partea ce ține de anularea

hotărârii Adunării Populare a Găgăuziei nr. 55-VII/V din 12 martie 2013 privind

oferirea regimului preferențial de impozitare CAP „Eniija”, s. Congaz, ca fiind contrar

legii (ilegal în fond) și emis cu încălcarea competenței, din momentul adoptării acesteia,

iar solicitarea cu privire la anularea Acordului nr. 3 din 12 martie 2013 încheiat între

Inspectoratul Fiscal de Stat pe UTA Găgăuzia și C.P. „Eniija” „Privind acordarea

regimului preferențial de impozitare”, recunoscându-l ca ilegal, adică ca nul, ce

contravine normelor imperative și ca fiind încheiat cu încălcarea competenței, din

momentul încheierii acestuia, anularea efectelor juridice survenite în urma încheierii

Acordului nr. 3 din 12 martie 2013 între Inspectoratul Fiscal de Stat pe UTA Găgăuzia

și C.P. „Eniija” „Privind acordarea regimului preferențial de impozitare”, de la data

încheierii acestuia, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 11 decembrie 2017 a Curții de Apel Comrat, menținută prin

încheierea din 18 aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție, s-au admis apelurile

declarate de către procurorul UTA Găgăuzia, Serviciul Fiscal de Stat și Ministerul

Finanțelor al Republicii Moldova, s-a casat hotărârea Judecătoriei Comrat din 21 iulie

2017 și s-a emis o hotărâre nouă prin care s-a admis acțiunea înaintată Procurorul UTA

Găgăuzia.

S-a anulat hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei nr. 55/VII/V din 12 martie

2013 „Cu privire la acceptul de acordare a regimului preferențial de impozitare a

C.P. „Eniija” s. Congaz” ca fiind ilegală în fond, din momentul adoptării acesteia.

S-a anulat Acordul nr. 3 din 12 martie 2013 „Cu privire la acordarea regimului

preferențial de impozitare a C.P. „Eniija”, ca fiind nul și care contravine normelor

17

imperative, din momentul încheierii acordului.

S-au anulat consecințele juridice care au survenit în urma adoptării hotărârii

Adunării Populare a Găgăuziei nr. 55/VII/V din 12 martie 2013 „Cu privire la acceptul

de acordare a regimului preferențial de impozitare a C.P. „Eniija” s. Congaz” din data

adoptării actului administrativ, și a Acordului nr. 3 din 12 martie 2013 „Cu privire la

acordarea regimului preferențial de impozitare a C.P. „Eniija”, din data încheierii

acordului.

Așadar, urmare a celor constatate Colegiul lărgit menționează că dosarele la care

face referire SRL „Marigold”, intentate împotriva SRL „Vitapharm Com”

(3ra-1043/18) și SRL „Inter-Tabac” (3ra-1044/18) nu formează o practică judiciară

unitară, în condițiile în care în privința C.P. „Eniija”, acțiunea Procurorului UTA

Găgăuzia a fost admisă integral.

Mai mult, rolul jurisprudenței este de a interpreta și aplica la cazuri concrete legea.

Respectiv, nu orice hotărâre care diferă de o altă hotărâre constituie o divergență de

jurisprudență.

Astfel, la acest capitol există soluții ale Curții de la Strasbourg cum este și în cazul

Iordan Iordanov c. Bulgariei din 02 octombrie 2009, par. 47, unde Curtea a reiterat că

divergențele jurisprudențiale sunt inerente oricărui sistem judiciar care se bazează pe

un ansamblu de instanțe de fond din cadrul unei jurisdicții teritoriale.

De asemenea, Curtea a recunoscut că este inerentă adoptarea de soluții diferite

într-un sistem alcătuit dintr-un ansamblu de instanțe competente să soluționeze în fond

într-o anumită jurisdicție teritorială (CtEDO, Sansos Pinto c. Portugaliei, 2008), ba

chiar în cadrul aceleiași jurisdicții (CtEDO, Unedic c. Franței, 2008). Mai mult, s-a

decis că dacă instanța a motivat în mod corespunzător hotărârea la finalul unei proceduri

contradictorii în care părțile au avut ocazia de a-și prezenta punctele de vedere, simplul

fapt că ea este diametral opusă față de soluțiile pronunțate de alte instanțe sesizate cu

cereri similare nu conduce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice

(CtEDO, Marea Cameră, Nejdet Șahin și Perihan Șahin c. Turciei, 2011, para. 67).

Principiul res judicata în sine nu impune instanțelor judecătorești naționale să

urmeze precedentele în cazuri similare, realizarea coerenței dreptului necesită timp iar

perioadele de conflict în jurisprudență pot fi, prin urmare, tolerate fără a submina

securitatea juridică. Acest fapt denotă că două instanțe, fiecare, cu domeniul său de

competență, pot decide cazuri similare (în baza faptelor și dreptului) ajungând la

concluzii divergente, dar cu toate acestea raționale și motivate (Nejdet Șahin și Perihan

Șahin, §§61-96).

În principiu, jurisprudența trebuie să fie stabilă, dar totuși acest caracter nu trebuie

să împiedice evoluția dreptului. Tocmai de aceea, Curtea de la Strasbourg arată că nu

există un drept la o jurisprudență constantă, astfel că schimbarea jurisprudenței impusă

de o abordare dinamică și progresivă este admisibilă și nu încalcă principiul securității

juridice (CtEDO, Unedic c. Franței, 2008, para. 74; Legrand c. Franței, 2011), dar

trebuie întrunite două condiții: noua abordare să fie consecventă la nivelul acelei

jurisdicții și instanța care a decis schimbarea interpretării să motiveze detaliat

considerentele pentru care a decis astfel (CtEDO, Atanasovski c. Macedoniei, 2010,

para. 38). Nu este un reviriment de jurisprudență în situația în care hotărârea instanței

supreme prin care se derogă de la jurisprudența constantă este singulară și atât timp cât

18

nu se explică detaliat motivele schimbării poziției acestei instanțe (CtEDO, Ilie Șerban

c. României, 2011, para. 30).

Mai mult, instanța de la Strasbourg consideră că pentru unificarea jurisprudenței

nu este suficientă pronunțarea unei hotărâri de speță de către instanța supremă, ci

trebuie căutată o soluție căreia legea națională să îi confere o autoritate interpretativă

obligatorie față de toate instanțele inferioare, cum este recursul în interesul legii

(CtEDO, Ștefănică c. României, 2010, para. 37).

Pe cale de consecință, nu poate fi reținut argumentul expus de SRL „Marigold”

potrivit căruia la emiterea soluției pe caz instanța de recurs urmează să își fundamenteze

opinia și să emită soluția bazându-se pe considerentele și exemplele de practică

judiciară enunțate, întrucât divergențele de abordare apărute la nivelul instanțelor ca

parte a procesului interpretării dispozițiilor legale concomitent cu adaptarea lor la

situația concretă, impun în prezentul caz pronunțarea unei decizii de admitere integrală

a acțiunii Procuraturii UTA Găgăuzia.

Din această perspectivă, Colegiul lărgit notează că un judecător, potrivit regulilor

de organizare judecătorească, nu este, în general, legat de hotărârea pronunțată de un

alt judecător (și nici chiar de propriile sale hotărâri anterioare), deoarece dînsul se

pronunță pe cazul particular care se prezintă în fața sa.

Nu poate fi reținut ca relevant nici argumentul SRL „Marigold” precum că Legea

nr. 24-XV/II din 26 decembrie 2000 „Cu privire la investiții și activitatea de investiții

a UTA Găgăuzia” în temeiul căruia a fost adoptată hotărârea privind acordarea

regimului preferențial de impozitare, a fost abrogată în legătură cu aprobarea de către

Adunarea Populară a Găgăuziei a Legii nr. 73-XXXIV/V din 09 august 2016 cu privire

la investiții. La acest aspect, Colegiul lărgit precizează că, abrogarea legii la adoptarea

cărei s-a făcut referire la actele administrative contestate nu a avut ca efect inclusiv

anularea regimului preferențial de impozitare și a facilităților de care a beneficiat SRL

„Marigold” în perioada a.2010 - 2015, nefiind remediate consecințele juridice negative

aduse bugetului public național și a Unității Teritoriale Autonome, urmare a adoptării

actelor respective care în mod incontestabil necesită a fi desființate.

Reieșind din cele menționate, instanță de recurs apreciază ca nefondate criticile și

argumentele intimaților Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia și SRL „Marigold”

invocate în referință și care urmează a fi respinse deoarece în esență sunt declarative și

neîntemeiate, fiind evident că nu pot influența soluția pe caz.

Totodată, Colegiul lărgit atestă că Procuratura UTA Găgăuzia prin acțiunea

înaintată, susține că încălcările comise de intimați au provocat consecințe juridice

negative pentru bugetul public și al Unității Teritoriale Autonome a Găgăuziei ținând

cont de prevederile Legii privind finanțele publice locale nr. 397-XV din 16.10.2003.

Potrivit informației organelor fiscale, la situația din 31 decembrie 2014 (fără evidența

impozitelor pe profit pentru anul 2014) defalcările de la impozitele de stat (TVA) în

mărime de 1 613 500 de lei nu au fost încasate, iar la situația din 07 septembrie 2017,

suma totală a obligației fiscale a SRL „Marigold” constituia 4 926 941,10 de lei. Astfel,

se menționează că în cadrul controlului fiscal s-a stabilit că SRL „Marigold”, fiind

scutită de plata TVA, cu toate acestea includea TVA în valoarea livrărilor sale, o

recepționa și o lăsa în calitate de venit de întreprinzător, iar beneficiarii acestor livrări

19

treceau în cont sumele impozitului, în așa fel majorând prejudiciul cauzat bugetului

public național.

Conform art. 5 alin. (3), pct. 2) din Legea nr. 397-XV din 16 octombrie 2003

privind finanțele publice locale (în vigoare la data apariție litigiului), veniturile

bugetului central al unității teritoriale autonome cu statut juridic special se formează

din defalcări de la următoarele tipuri de venituri generale de stat: a) impozitul pe venitul

persoanelor juridice din teritoriul unității teritoriale autonome cu statut juridic special

– cel puțin 50%; b) taxa pe valoarea adăugată la mărfurile produse și la serviciile

prestate pe teritoriul unității teritoriale autonome cu statut juridic special – cel puțin

10%; c) taxa pentru folosirea drumurilor, percepută de la posesorii mijloacelor de

transport înmatriculate în Republica Moldova – cel puțin 50%; d) accizele la mărfurile

(producția) supuse accizelor, fabricate pe teritoriul unității teritoriale autonome cu

statut juridic special – cel puțin 50%.

Art. 27 alin. (2), (3) din Legea nr. 397-XV din 16 octombrie 2003 privind finanțele

publice locale (în vigoare la data apariție litigiului), stipulează că, rectificarea bugetelor

se aprobă de către autoritățile reprezentative și deliberative ale unităților administrativ-

teritoriale în cazul în care: a) s-a modificat baza fiscală în temeiul prevederilor legale;

b) a diminuat necesitatea de cheltuieli aprobate în buget; c) a apărut necesitatea unor

cheltuieli neaprobate în buget.

Rectificarea bugetelor în cazurile specificate la alin. (2) din prezentul articol se

admite numai cu condiția menținerii echilibrului bugetar.

Așadar, referitor la pretenția privind anularea consecințelor juridice urmare a

adoptării actelor administrative contestate, Colegiul lărgit consideră că și această

pretenție urmează a fi admisă, în condițiile în care Acordul Inspectoratului Fiscal de

Stat pe Unitatea Teritorială Autonomă a Găgăuziei nr. 2 din 11 octombrie 2010 „Cu

privire la acordarea regimului preferențial de impozitare SRL „Marigold”, reprezintă

actul emis în vederea executării hotărârii Adunării Populare a Găgăuziei

nr. 290-XXXII/IV din 01 octombrie 2010 „Cu privire la acceptul de acordare a

regimului preferențial de impozitare”.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție analizând actele cauzei în coraport cu normele legale ce guvernează

raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că soluția primei instanțe, menținută de

instanța de apel este greșită și contravine circumstanțelor de fapt ale cauzei și

prevederilor legale imperative aplicabile.

Din considerentele menționate și având în vedere că atât instanța de apel, cât și

prima instanță au emis soluții greșite în prezenta cauză, Colegiul lărgit ajunge la

concluzia de a admite recursurile depuse de Procuratura Unității Teritoriale Autonome

Găgăuzia și de Serviciul Fiscal de Stat, de a casa integral hotărârea din 04 decembrie

2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Central și decizia din 02 martie 2021 a Curții de

Apel Comrat, și de a emite o decizie nouă de admitere integrală a acțiunii.

În conformitate cu art. 258 alin. (3), art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

20

d e c i d e :

Se admit recursurile depuse de Procuratura Unității Teritoriale Autonome

Găgăuzia și de Serviciul Fiscal de Stat.

Se casează integral decizia din 02 martie 2021 a Curții de Apel Comrat și

hotărârea din 04 decembrie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Central și se emite o

decizie nouă, prin care:

Se admite acțiunea depusă de Procuratura Unității Teritoriale Autonome

Găgăuzia împotriva Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, Serviciului Fiscal

de Stat, Adunării Populare a Găgăuziei, Comitetului Executiv al Unității Teritoriale

Autonome Găgăuzia și Societății cu Răspundere Limitată „Marigold” cu privire la

contestarea actelor administrative.

Se anulează hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei nr. 290-XXXII/IV din 01

octombrie 2010 „Cu privire la acceptul de acordare a regimului preferențial de

impozitare „Marigold” SRL”.

Se anulează acordul Inspectoratului Fiscal de Stat pe Unitatea Teritorială

Autonomă a Găgăuziei nr. 2 din 11 octombrie 2010 „Cu privire la acordarea regimului

preferențial de impozitare SRL „Marigold”.

Se anulează consecințele juridice care au survenit în urma adoptării hotărârii

Adunării Populare a Găgăuziei nr. 290-XXXII/IV din 01 octombrie 2010 „Cu privire

la acceptul de acordare a regimului preferențial de impozitare „Marigold” SRL”, și a

Acordului nr. 2 din 11 octombrie 2010 încheiat între Inspectoratul Fiscal de Stat pe

UTA Găgăuzia și SRL „Marigold” „Privind acordarea regimului preferențial de

impozitare”.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecători Ala Cobăneanu

Dumitru Mardari

Aliona Miron

Victor Burduh

21