3r-270/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3r-270/22 2-15001161-01-3r-05082022 Prima instanță: Judecătoria Comrat (jud: V.Hrapacov) Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: V. Movilă, I. Dănăilă, N. Veleva) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: T.Vieru, V.Burduh, M.Ghervas) Instanța de revizuire:Curtea de Apel Cahul (jud: I.Dănăilă, S.Pilipenco, V.Movilă) DECIZIE 21 septembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Aliona Miron examinând recursurile depuse de reprezentantul Procuraturii Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia și al Procuraturii Generale – Dumitru Calendari și de Serviciul Fiscal de Stat, în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Procuratura Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia, în interesele Ministerului Finanțelor al RM împotriva Adunării Populare a Găgăuziei, Serviciului Fiscal de Stat Direcția generală administrare fiscală Sud și Societății cu Răspundere Limitată ,,Inter – Tabac”, terț Comitetul Executiv al Găgăuziei cu privire la anularea actelor administrative, împotriva încheierilor din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Cahul, prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea cu privire la strămutarea cauzei și prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Serviciul Fiscal de Stat, c o n s t a t ă: La 3 aprilie 2015 Procuratura Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia (în continuare Procuratura UTA Găgăuzia), în interesele Ministerului Finanțelor al RM, a depus cerere de chemare în judecată, ulterior concretizată, împotriva Adunării Populare a Găgăuziei,

Inspectoratului Fiscal de Stat pe Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (actualmente Serviciul Fiscal de Stat Direcția generală administrare fiscală Sud) și Societății cu Răspundere Limitată ,,Inter – Tabac” (în continuare SRL ,,Inter-Tabac”), intervenient accesoriu Comitetul Executiv al Găgăuziei cu privire la anularea Hotărârii Adunării Populare a Găgăuziei nr. 396 din 13 aprilie 2012 privind acordul la oferirea regimului preferențial de impozitare al SRL ,,Inter-Tabac” și efectelor juridice din ziua adoptării acestuia, anularea Acordului nr. 01 din 08 iunie 2012 privind 1 acordarea regimului preferențial de impozitare SRL ,,Inter-Tabac” și efectelor juridice din ziua încheierii acestuia.

Prin hotărârea din 6 iulie 2016 a Judecătoriei Comrat acțiunea înaintată de Procuratura UTA Găgăuzia, în interesele Ministerului Finanțelor al RM, în partea anulării hotărârii Adunării Populare a Găgăuziei nr. 396 din 13 aprilie 2012 privind acordul la oferirea regimului preferențial de impozitare al SRL ,,Inter-Tabac” și efectelor juridice din ziua adoptării acestuia a fost respinsă, ca fiind depusă cu încălcarea termenului de prescripție, iar acțiunea în partea anularii Acordului nr. 01 din 08 iunie 2012 privind acordarea regimului preferențial de impozitare SRL ,,Inter-Tabac” și efectelor juridice din ziua încheierii acestuia, a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia din 24 noiembrie 2016 a Curții de Apel Comrat s-au respins apelurile declarate de către Ministerul Finanțelor, Procurorul UTA Găgăuzia și IFS pe UTA Găgăuzia și s-a menținut hotărârea din 06 iulie 2016 a Judecătoriei Comrat.

Prin decizia din 7 iunie 2017 a Curții Supreme de Justiție s-au admis recursurile declarate de către IFS pe UTA Găgăuzia, Procuratura UTA Găgăuzia și Ministerul Finanțelor, s-a casat integral decizia din 24 noiembrie 2016 a Curții de Apel Comrat, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Cahul. Prin decizia din 17 aprilie 2018 a Curții de Apel Cahul au fost admise apelurile declarate de către Procuratura UTA Găgăuzia, Ministerul Finanțelor al RM și Inspectoratul Fiscal de Stat pe UTA Găgăuzia, s-a casat parțial hotărârea din 6 iulie 2016 a Judecătoriei Comrat, în partea anulării hotărârii Adunării Populare a Găgăuziei nr. 396 din 13 aprilie 2012, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri, de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.

În rest, hotărârea instanței de fond s-a menținut. Prin încheierea din 22 august 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursurile declarate de către Procuratura Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia în interesele Ministerului Finanțelor al RM, Serviciul Fiscal de Stat Direcția generală administrare fiscală Sud și Ministerul Finanțelor al RM, au fost considerate inadmisibile. La 10 martie 2022 Serviciul Fiscal de Stat a depus în adresa Curții de Apel Cahul cerere de revizuire împotriva deciziei din 17 aprilie 2018 a Curții de Apel Cahul, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea actului judecătoresc contestat, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi decizii, de admitere a acțiunii.

La 20 mai 2022, reprezentantul Procuraturii Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia și al Procuraturii Generale – Dumitru Calendari a depus în adresa Curții de Apel Cahul demers, prin care a solicitat strămutarea cauzei către Curtea Supremă de Justiție. Prin încheierile din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Cahul, s-a respins ca neîntemeiată cererea cu privire la strămutarea cauzei depusă de reprezentantul Procuraturii Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia și al Procuraturii Generale 2 – Dumitru Calendari și s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Serviciul Fiscal de Stat.

Invocând ilegalitatea acestor încheieri, la data de 7 iulie 2022, reprezentantul Procuraturii Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia și al Procuraturii Generale – Dumitru Calendari a depus recurs, solicitând admiterea acestuia, anularea încheierilor din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Cahul, prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea cu privire la strămutarea cauzei și prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Serviciul Fiscal de Stat, cu restituirea cauzei la rejudecare. În motivarea cererii de recurs s-a invocat dezacordul cu încheierile contestate, considerîndu-le ilegale și neîntemeiate pe motiv că, au fost emise cu încălcarea normelor de drept procedural, or, competentă de a examina cererea de revizuire depusă de Serviciul Fiscal de Stat este Curtea Supremă de Justiție, care a menținut decizia din 17 aprilie 2018 a Curții de Apel Cahul care se solicită a fi revizuită.

Respectiv, demersul cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Cahul la Curtea Supremă de Justiție urma a fi admis în sensul declarat. La data de 28 iulie 2022, Serviciul Fiscal de Stat a declarat cerere de revizuire împotriva încheierii din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Cahul, prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Serviciul Fiscal de Stat, solicitând admiterea cererii de revizuire, anularea încheierii judecătorești enunțate cu dispunerea rejudecării cauzei și pronunțării unei noi decizii, de admitere a cererii de revizuire.

În motivarea cererii de recurs s-a invocat dezacordul cu încheierea contestată, considerînd-o ilegală și neîntemeiată pe motiv că, a fost emisă cu încălcarea normelor de drept procedural, iar în condițiile respective în prezenta speță, s-ar putea înfrânge principiul echității procedurii contenciosului administrativ și îngrădi în mod inacceptabil dreptul subiecților la un proces echitabil, ceea ce este inadmisibil. A susținut reprezentantul recurentului că Serviciul Fiscal de Stat la data de 29 decembrie 2021 a recepționat decizia Colegiului Civil Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție nr.3ra-58/2021 din 24 decembrie 2021, prin care s-au admis recursurile depuse de Procuratura UTA Găgăuzia și de Serviciul Fiscal de Stat.

A fost casată integral decizia din 2 martie 2021 a Curții de Apel Comrat și hotărârea din 4 decembrie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Central și a fost emisă o decizie nouă, conform căreia s-a admis acțiunea depusă de Procuratura Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia împotriva Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, Serviciului Fiscal de Stat, Adunării Populare a Găgăuziei. Comitetului Executiv al Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia și Societății cu Răspundere Limitată ,,Marigold” cu privire la contestarea actelor administrative. A fost anulată Hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei nr.290-XXXII/IV din 1 octombrie 2010 cu privire la acceptul de acordare a regimului preferențial de impozitare „Marigold” SRL.

A fost anulat Acordul Inspectoratului Fiscal de Stat pe UTA Găgăuzia nr. 2 din 11 octombrie 2010 cu privire la acordarea regimului 3 preferențial de impozitare SRL „Marigold”. Au fost anulate consecințele juridice care au survenit în urma adoptării Hotărârii Adunării Populare a Găgăuziei nr.290-XXXII/IV din 1 octombrie 2010 cu privire la acceptul de acordare a regimului preferențial de impozitare „Marigold” SRL și a Acordului nr.2 din 11 octombrie 2010 încheiat între Inspectoratul Fiscal de Stat pe UTA Găgăuzia și SRL „Marigold” privind acordarea regimului preferențial de impozitare. Deci, concluziile Curții de Apel Cahul, expuse în decizia din 17 aprilie 2018, revizuirea căreia a fost solicitată sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei și cu practică constantă a Curții Supreme de Justiție.

Conform art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiu aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Curtea de Apel Cahul a pronunțat încheierile contestate în data de 23 iunie 2022 (vol.III,f.d.197,199), fiind recepționate de reprezentantul Procuraturii Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia și al Procuraturii Generale – Dumitru Calendari în data de 12 iulie 2022 (vol.III,f.d.220) și de reprezentantul Serviciului Fiscal de Stat în data de 13 iulie 2022 (vol.III,f.d.224). Astfel, recursurile depuse la data de 7 iulie 2022 de reprezentantul Procuraturii Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia și al Procuraturii Generale – Dumitru Calendari și în data de 28 iulie 2022, de Serviciul Fiscal de Stat sunt în termen.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile neîntemeiate și care urmează a fi respinse. În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinînd recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Cu referire la recursul depus de reprezentantul Procuraturii Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia și al Procuraturii Generale – Dumitru Calendari, Colegiul reține că acesta nu este de acord cu încheierile din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Cahul, prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea cu 4 privire la strămutarea cauzei și prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Serviciul Fiscal de Stat.

În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art. 169-171. În conformitate cu art. 3 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanțele judecătorești aplică legile procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei civile, efectuării actelor de procedură sau executării actelor instanței judecătorești (hotărâri, încheieri, decizii, ordonanțe), precum și a actelor unor alte autorități în cazurile prevăzute de lege. În temeiul art. 446 din Codul de procedură civilă, pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Încheierile de încetare a procesului conform art.265 lit.c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art.1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac. La rândul său, art. 448 din Codul de procedură civilă prevede expres că cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului. Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că Curtea de Apel Cahul corect prin încheierea din 23 iunie 2022 a respins ca neîntemeiată cererea reprezentantului Procuraturii Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia și al Procuraturii Generale – Dumitru Calendari cu privire la strămutarea cauzei, or, la caz Curtea Supremă de Justiție nu este învestită cu competență jurisdicțională materială de a examina cererea de revizuire depusă de Serviciul Fiscal împotriva deciziei din 17 aprilie 2018 a Curții de Apel Cahul. Aceasta deoarece prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 17 din 5 aprilie 2018, în vigoare de la 1 iunie 2018, prevederile articolului 446, 448 din Codul de procedură civilă au fost modificate, astfel încât încheierile de inadmisibilitate nu se mai supun revizuirii, iar instanța competentă să examineze cererile de revizuire, este cea care s-a expus asupra fondului.

Respectiv, încheierea din 22 august 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care recursurile declarate de către Procuratura Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia în interesele Ministerului Finanțelor al RM, Serviciul Fiscal de Stat Direcția generală administrare fiscală Sud și Ministerul Finanțelor al RM, au fost considerate inadmisibile, nu se supune revizuirii, or, instanța de recurs prin 5 încheierea adoptată nu s-a expus asupra fondului cauzei, ci a verificat doar existența temeiurilor de admisibilitate a recursurilor. Aici se va menționa că hotărârea din 6 iulie 2016 a Judecătoriei Comrat fiind contestată cu apel a fost casată parțial prin decizia din 17 aprilie 2018 a Curții de Apel Cahul, în partea anulării hotărârii Adunării Populare a Găgăuziei nr. 396 din 13 aprilie 2012, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri, de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.

În rest, hotărârea instanței de fond s-a menținut. Reieșind din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ ajunge la concluzia de a respinge recursul depus de reprezentantului Procuraturii Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia și al Procuraturii Generale – Dumitru Calendari împotriva încheierii din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Cahul, prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea cu privire la strămutarea cauzei.

Referitor la celelalte argumente invocate de reprezentantul Procuraturii Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia și al Procuraturii Generale – Dumitru Calendari în susținerea cererii de recurs împotriva încheierii din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Cahul, prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Serviciul Fiscal de Stat, Colegiul reține că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, or, dezacordul acestuia cu decizia din 17 aprilie 2018 a Curții de Apel Cahul, revizuirea căreia a fost solicitată de Serviciul Fiscal de Stat nu poate constitui temei de revizuire în baza art. 449 lit. b) din Codul de procedură, motiv pentru care instanța de recurs va respinge recursul depus împotriva încheierii din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Cahul, prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Serviciul Fiscal de Stat.

Cu referire la recursul depus de Serviciul Fiscal de Stat împotriva încheierii din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Cahul, prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Serviciul Fiscal de Stat, Colegiul reține că pentru a se pronunța astfel, instanța de revizuire a reținut că argumentele invocate de către revizuientul Serviciul Fiscal de Stat nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, deoarece revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția adoptată, condiție însă ce nu s-a confirmat la caz.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră concluzia instanței de revizuire despre necesitatea respingerii ca inadmisibilă a cererii de revizuire, justă. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ analizând situația de fapt din prezenta speță, consideră oportun de a reitera prevederile art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă care indică expres că cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 6 447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC și anexîndu-se probele ce le confirmă.

Instanța de recurs menționează că, revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția adoptată. Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 Cod de procedură civilă care poartă un caracter exhaustiv. Pornind de la aceste cerințe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că revizuirea unei hotărâri date de către instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărârii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC.

În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost obiectul examinării în instanța de fond, dat fiind că instanța de recurs verifică corectitudinea aplicării și interpretării de către instanța inferioară a normelor de drept material și procesual în limitele materialelor din dosar și în limitele recursului declarat, or, nu poate fi revizuită o hotărâre care elucidează o anumită situație de fapt, asupra căreia s-a pronunțat instanța de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situație. Colegiul reține că, pentru a redeschide procesul trebuie să fie invocate temeiurile prevăzute de către art. 449 din Codul de procedură civilă și prezentate circumstanțele sau faptele existente obiectiv pentru declararea revizuirii confirmate în fața instanței prin prezentarea unor probe concludente.

Din conținutul cererii de recurs în coroborare cu cererea de revizuire depusă de Serviciul Fiscal de Stat rezultă că, revizuentul – recurent a invocat drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă. În acest sens, revizuientul a indicat că la data de 29 decembrie 2021 a recepționat decizia Colegiului Civil Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție nr.3ra-58/2021 din 24 decembrie 2021, prin care s-au admis recursurile depuse de Procuratura UTA Găgăuzia și de Serviciul Fiscal de Stat. A fost casată integral decizia din 2 martie 2021 a Curții de Apel Comrat și hotărârea din 4 decembrie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Central și a fost emisă o decizie nouă, conform căreia s-a admis acțiunea depusă de Procuratura Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia împotriva Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, Serviciului Fiscal de Stat, Adunării Populare a Găgăuziei.

Comitetului Executiv al Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia și Societății cu Răspundere Limitată ,,Marigold” cu privire la contestarea actelor administrative. A fost anulată Hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei nr.290- XXXII/IV din 1 octombrie 2010 cu privire la acceptul de acordare a regimului preferențial de impozitare „Marigold” SRL. A fost anulat Acordul Inspectoratului Fiscal de Stat pe UTA Găgăuzia nr. 2 din 11 octombrie 2010 cu privire la acordarea regimului preferențial de impozitare SRL „Marigold”. Au fost anulate consecințele juridice care au survenit în urma adoptării Hotărârii Adunării Populare a Găgăuziei nr.290-XXXII/IV din 1 octombrie 2010 cu 7 privire la acceptul de acordare a regimului preferențial de impozitare „Marigold” SRL și a Acordului nr.2 din 11 octombrie 2010 încheiat între Inspectoratul Fiscal de Stat pe UTA Găgăuzia și SRL „Marigold” privind acordarea regimului preferențial de impozitare.

Deci, concluziile Curții de Apel Cahul, expuse în decizia din 17 aprilie 2018, revizuirea căreia a fost solicitată sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei și cu practică constantă a Curții Supreme de Justiție. În acest context, instanța de recurs reiterează că conform art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei. În interpretarea corectă a prevederii enunțate, instanța de recurs relevă că, circumstanțele sau faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv pînă la pronunțarea hotărîrii, iar revizuentul nu putea ști despre aceste circumstanțe anterior pronunțării hotărîrii, revizuirea căreia se atacă.

Cu referire la prevederile enunțate, instanța de recurs menționează că, instanța de revizuire corect și întemeiat a respins cererea de revizuire înaintată de Serviciul Fiscal de Stat împotriva deciziei din 17 aprilie 2018 a Curții de Apel Cahul, deoarece temeiul invocat de Serviciul Fiscal de Stat în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în dispozițiile art. 449 lit. b) CPC și nu poate fi interpretat ca circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute anterior. Or, argumentele revizuirii vizează pretinsele concluzii neîntemeiate și eronate formulate de către Curtea de Apel Cahul și în mod direct sunt raportate la fondul cauzei, examinarea căreia a fost deja finalizată cu emiterea unei hotărâri irevocabile.

Drept consecință, aceste motive nu pot fi reținute ca temeiuri acceptabile și concludente în vederea admiterii prezentei cereri de revizuire. Drept urmare, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Referitor la celelalte argumente invocate de către recurent în susținerea cererii de recurs, Colegiul remarcă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 din Codul de procedură civilă, or, dezacordul revizuentului – recurent Serviciul Fiscal de Stat cu decizia a cărei revizuire a fost solicitată, nu poate constitui temei de revizuire în baza art. 449 CPC, motiv pentru care cererea de revizuire corect a fost respinsă ca inadmisibilă prin încheierea din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Cahul.

Cu alte cuvinte, argumentele invocate de către Serviciul Fiscal de Stat în susținerea cererii de revizuire se referă îm mare parte la dezacordul acestuia cu soluția pronunțată pe parcursul examinării cauzei pe cale ordinară și nu relevă 8 prin prisma art. 449 din Codul de procedură civilă careva temeiuri legale ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile. Or, revizuirea este o cale de retractare a hotărârii și nu de reformare, adică în cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului și aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale, ce s-ar încadra în prevederile art. 449 CPC, de asemenea, aceste temeiuri urmează a fi aplicate așa cum le-a determinat norma juridică respectivă.

Iar o cerere care nu conține aceste temeiuri, nu poate fi examinată ca cerere de revizuire, fiind inadmisibilă încercarea de rediscutare a unei hotărîri irevocabile. Ține de notat că procedura de revizuire prevăzută la art. 449 – 453 din Codul de procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului că, o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.

Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de referință Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999). Aceeași regulă a fost reiterată și de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în speța Roșca vs. Moldova, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și imparțială, garantat de art. 6§1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunța preeminență principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante.

Unul dintre elementele fundamentele a preeminenței este principiul securității raporturilor juridice, care înseamnă că o soluții definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de regula lucrului judecat. Astfel, securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, care cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel sau recurs camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Josan vs. Moldova, nr. 37431/02, §25; Brumărescu vs. România, nr. 28342/95, §6; Ryabykh vs. Rusia, nr. 52854/99, §52). 9 În această ordine de idei, și având în vedere normele legale naționale și raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de recurs reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de către Serviciul Fiscal de Stat în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celeilalte părți la un proces echitabil garantate de art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție mai invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului speța Popov (2) c. Moldovei din 6 decembrie 2005, definitivă din 6 martie 2006. Luând în considerație cele expuse, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ concluzionează că argumentele invocate în recurs sunt neîntemeiate, fapt pentru care recursul declarat împotriva încheierii din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Cahul urmează a fi respins cu menținerea încheierii enunțate.

În conformitate cu art. 195, 243 alin. (1) lit. b), art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se resping recursurile depuse de reprezentantul Procuraturii Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia și al Procuraturii Generale – Dumitru Calendari și de Serviciul Fiscal de Stat.

Se mențin încheierile din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Cahul, prin care s- a respins ca neîntemeiată cererea cu privire la strămutarea cauzei și prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Serviciul Fiscal de Stat, în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Procuratura Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia, în interesele Ministerului Finanțelor al RM împotriva Adunării Populare a Găgăuziei, Serviciului Fiscal de Stat Direcția generală administrare fiscală Sud și Societății cu Răspundere Limitată ,,Inter – Tabac”, terț Comitetul Executiv al Găgăuziei cu privire la anularea actelor administrative. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Aliona Miron 10