3r-270/22 — contestarea actului administrativ

3r-270/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3r-270/22

2-15001161-01-3r-05082022

Prima instanță: Judecătoria Comrat (jud: V.Hrapacov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: V. Movilă, I. Dănăilă, N. Veleva)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: T.Vieru, V.Burduh, M.Ghervas)

Instanța de revizuire:Curtea de Apel Cahul (jud: I.Dănăilă, S.Pilipenco, V.Movilă)

DECIZIE

21 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Aliona Miron

examinând recursurile depuse de reprezentantul Procuraturii Unității

Teritoriale Autonome Găgăuzia și al Procuraturii Generale – Dumitru Calendari

și de Serviciul Fiscal de Stat,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Procuratura

Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia, în interesele Ministerului Finanțelor al

RM împotriva Adunării Populare a Găgăuziei, Serviciului Fiscal de Stat

Direcția generală administrare fiscală Sud și Societății cu Răspundere Limitată

,,Inter – Tabac”, terț Comitetul Executiv al Găgăuziei cu privire la anularea

actelor administrative,

împotriva încheierilor din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Cahul, prin care

s-a respins ca neîntemeiată cererea cu privire la strămutarea cauzei și prin care

s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Serviciul Fiscal de

Stat,

c o n s t a t ă:

La 3 aprilie 2015 Procuratura Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia (în

continuare Procuratura UTA Găgăuzia), în interesele Ministerului Finanțelor al

RM, a depus cerere de chemare în judecată, ulterior concretizată, împotriva

Adunării Populare a Găgăuziei, Inspectoratului Fiscal de Stat pe Unitatea

Teritorială Autonomă Găgăuzia (actualmente Serviciul Fiscal de Stat Direcția

generală administrare fiscală Sud) și Societății cu Răspundere Limitată ,,Inter –

Tabac” (în continuare SRL ,,Inter-Tabac”), intervenient accesoriu Comitetul

Executiv al Găgăuziei cu privire la anularea Hotărârii Adunării Populare a

Găgăuziei nr. 396 din 13 aprilie 2012 privind acordul la oferirea regimului

preferențial de impozitare al SRL ,,Inter-Tabac” și efectelor juridice din ziua

adoptării acestuia, anularea Acordului nr. 01 din 08 iunie 2012 privind

1

acordarea regimului preferențial de impozitare SRL ,,Inter-Tabac” și efectelor

juridice din ziua încheierii acestuia.

Prin hotărârea din 6 iulie 2016 a Judecătoriei Comrat acțiunea înaintată de

Procuratura UTA Găgăuzia, în interesele Ministerului Finanțelor al RM, în

partea anulării hotărârii Adunării Populare a Găgăuziei nr. 396 din 13 aprilie

2012 privind acordul la oferirea regimului preferențial de impozitare al SRL

,,Inter-Tabac” și efectelor juridice din ziua adoptării acestuia a fost respinsă, ca

fiind depusă cu încălcarea termenului de prescripție, iar acțiunea în partea

anularii Acordului nr. 01 din 08 iunie 2012 privind acordarea regimului

preferențial de impozitare SRL ,,Inter-Tabac” și efectelor juridice din ziua

încheierii acestuia, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 24 noiembrie 2016 a Curții de Apel Comrat s-au respins

apelurile declarate de către Ministerul Finanțelor, Procurorul UTA Găgăuzia și

IFS pe UTA Găgăuzia și s-a menținut hotărârea din 06 iulie 2016 a Judecătoriei

Comrat.

Prin decizia din 7 iunie 2017 a Curții Supreme de Justiție s-au admis

recursurile declarate de către IFS pe UTA Găgăuzia, Procuratura UTA Găgăuzia

și Ministerul Finanțelor, s-a casat integral decizia din 24 noiembrie 2016 a

Curții de Apel Comrat, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel

Cahul.

Prin decizia din 17 aprilie 2018 a Curții de Apel Cahul au fost admise

apelurile declarate de către Procuratura UTA Găgăuzia, Ministerul Finanțelor al

RM și Inspectoratul Fiscal de Stat pe UTA Găgăuzia, s-a casat parțial hotărârea

din 6 iulie 2016 a Judecătoriei Comrat, în partea anulării hotărârii Adunării

Populare a Găgăuziei nr. 396 din 13 aprilie 2012, cu emiterea în această parte a

unei noi hotărâri, de respingere a acțiunii ca neîntemeiată. În rest, hotărârea

instanței de fond s-a menținut.

Prin încheierea din 22 august 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursurile

declarate de către Procuratura Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia în

interesele Ministerului Finanțelor al RM, Serviciul Fiscal de Stat Direcția

generală administrare fiscală Sud și Ministerul Finanțelor al RM, au fost

considerate inadmisibile.

La 10 martie 2022 Serviciul Fiscal de Stat a depus în adresa Curții de Apel

Cahul cerere de revizuire împotriva deciziei din 17 aprilie 2018 a Curții de Apel

Cahul, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea actului judecătoresc

contestat, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi decizii, de admitere a

acțiunii.

La 20 mai 2022, reprezentantul Procuraturii Unității Teritoriale Autonome

Găgăuzia și al Procuraturii Generale – Dumitru Calendari a depus în adresa

Curții de Apel Cahul demers, prin care a solicitat strămutarea cauzei către

Curtea Supremă de Justiție.

Prin încheierile din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Cahul, s-a respins ca

neîntemeiată cererea cu privire la strămutarea cauzei depusă de reprezentantul

Procuraturii Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia și al Procuraturii Generale

2

– Dumitru Calendari și s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă

de Serviciul Fiscal de Stat.

Invocând ilegalitatea acestor încheieri, la data de 7 iulie 2022,

reprezentantul Procuraturii Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia și al

Procuraturii Generale – Dumitru Calendari a depus recurs, solicitând admiterea

acestuia, anularea încheierilor din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Cahul, prin

care s-a respins ca neîntemeiată cererea cu privire la strămutarea cauzei și prin

care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Serviciul Fiscal

de Stat, cu restituirea cauzei la rejudecare.

În motivarea cererii de recurs s-a invocat dezacordul cu încheierile

contestate, considerîndu-le ilegale și neîntemeiate pe motiv că, au fost emise cu

încălcarea normelor de drept procedural, or, competentă de a examina cererea

de revizuire depusă de Serviciul Fiscal de Stat este Curtea Supremă de Justiție,

care a menținut decizia din 17 aprilie 2018 a Curții de Apel Cahul care se

solicită a fi revizuită.

Respectiv, demersul cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel

Cahul la Curtea Supremă de Justiție urma a fi admis în sensul declarat.

La data de 28 iulie 2022, Serviciul Fiscal de Stat a declarat cerere de

revizuire împotriva încheierii din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Cahul, prin

care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Serviciul Fiscal

de Stat, solicitând admiterea cererii de revizuire, anularea încheierii

judecătorești enunțate cu dispunerea rejudecării cauzei și pronunțării unei noi

decizii, de admitere a cererii de revizuire.

În motivarea cererii de recurs s-a invocat dezacordul cu încheierea

contestată, considerînd-o ilegală și neîntemeiată pe motiv că, a fost emisă cu

încălcarea normelor de drept procedural, iar în condițiile respective în prezenta

speță, s-ar putea înfrânge principiul echității procedurii contenciosului

administrativ și îngrădi în mod inacceptabil dreptul subiecților la un proces

echitabil, ceea ce este inadmisibil.

A susținut reprezentantul recurentului că Serviciul Fiscal de Stat la data de

29 decembrie 2021 a recepționat decizia Colegiului Civil Comercial și de

Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție nr.3ra-58/2021 din

24 decembrie 2021, prin care s-au admis recursurile depuse de Procuratura UTA

Găgăuzia și de Serviciul Fiscal de Stat. A fost casată integral decizia din 2

martie 2021 a Curții de Apel Comrat și hotărârea din 4 decembrie 2018 a

Judecătoriei Comrat, sediul Central și a fost emisă o decizie nouă, conform

căreia s-a admis acțiunea depusă de Procuratura Unității Teritoriale Autonome

Găgăuzia împotriva Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, Serviciului

Fiscal de Stat, Adunării Populare a Găgăuziei. Comitetului Executiv al Unității

Teritoriale Autonome Găgăuzia și Societății cu Răspundere Limitată

,,Marigold” cu privire la contestarea actelor administrative. A fost anulată

Hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei nr.290-XXXII/IV din 1 octombrie

2010 cu privire la acceptul de acordare a regimului preferențial de impozitare

„Marigold” SRL. A fost anulat Acordul Inspectoratului Fiscal de Stat pe UTA

Găgăuzia nr. 2 din 11 octombrie 2010 cu privire la acordarea regimului

3

preferențial de impozitare SRL „Marigold”. Au fost anulate consecințele

juridice care au survenit în urma adoptării Hotărârii Adunării Populare a

Găgăuziei nr.290-XXXII/IV din 1 octombrie 2010 cu privire la acceptul de

acordare a regimului preferențial de impozitare „Marigold” SRL și a Acordului

nr.2 din 11 octombrie 2010 încheiat între Inspectoratul Fiscal de Stat pe UTA

Găgăuzia și SRL „Marigold” privind acordarea regimului preferențial de

impozitare.

Deci, concluziile Curții de Apel Cahul, expuse în decizia din 17 aprilie

2018, revizuirea căreia a fost solicitată sunt în contradicție cu circumstanțele

cauzei și cu practică constantă a Curții Supreme de Justiție.

Conform art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni

de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în

vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului

alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de

contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiu aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva

încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis

încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii

judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Cahul a pronunțat încheierile contestate în data de 23 iunie

2022 (vol.III,f.d.197,199), fiind recepționate de reprezentantul Procuraturii

Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia și al Procuraturii Generale – Dumitru

Calendari în data de 12 iulie 2022 (vol.III,f.d.220) și de reprezentantul

Serviciului Fiscal de Stat în data de 13 iulie 2022 (vol.III,f.d.224).

Astfel, recursurile depuse la data de 7 iulie 2022 de reprezentantul

Procuraturii Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia și al Procuraturii Generale

– Dumitru Calendari și în data de 28 iulie 2022, de Serviciul Fiscal de Stat sunt

în termen.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile neîntemeiate și

care urmează a fi respinse.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ,

examinînd recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre

următoarele decizii: respinge recursul.

Cu referire la recursul depus de reprezentantul Procuraturii Unității

Teritoriale Autonome Găgăuzia și al Procuraturii Generale – Dumitru

Calendari, Colegiul reține că acesta nu este de acord cu încheierile din 23 iunie

2022 a Curții de Apel Cahul, prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea cu

4

privire la strămutarea cauzei și prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de

revizuire depusă de Serviciul Fiscal de Stat.

În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu

excepția art. 169-171.

În conformitate cu art. 3 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanțele

judecătorești aplică legile procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei

civile, efectuării actelor de procedură sau executării actelor instanței

judecătorești (hotărâri, încheieri, decizii, ordonanțe), precum și a actelor unor

alte autorități în cazurile prevăzute de lege.

În temeiul art. 446 din Codul de procedură civilă, pot fi supuse revizuirii

hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor

judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Încheierile de încetare a

procesului conform art.265 lit.c) și d), precum și cele prin care se respinge

acțiunea ca fiind tardivă conform art.1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile

judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în

privința acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de

inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac.

La rândul său, art. 448 din Codul de procedură civilă prevede expres că

cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă

prin neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului.

Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a

fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se

soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o

nouă hotărâre.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ menționează că Curtea de Apel Cahul corect prin

încheierea din 23 iunie 2022 a respins ca neîntemeiată cererea reprezentantului

Procuraturii Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia și al Procuraturii Generale

– Dumitru Calendari cu privire la strămutarea cauzei, or, la caz Curtea Supremă

de Justiție nu este învestită cu competență jurisdicțională materială de a examina

cererea de revizuire depusă de Serviciul Fiscal împotriva deciziei din 17 aprilie

2018 a Curții de Apel Cahul.

Aceasta deoarece prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte

legislative nr. 17 din 5 aprilie 2018, în vigoare de la 1 iunie 2018, prevederile

articolului 446, 448 din Codul de procedură civilă au fost modificate, astfel

încât încheierile de inadmisibilitate nu se mai supun revizuirii, iar instanța

competentă să examineze cererile de revizuire, este cea care s-a expus asupra

fondului.

Respectiv, încheierea din 22 august 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin

care recursurile declarate de către Procuratura Unității Teritoriale Autonome

Găgăuzia în interesele Ministerului Finanțelor al RM, Serviciul Fiscal de Stat

Direcția generală administrare fiscală Sud și Ministerul Finanțelor al RM, au

fost considerate inadmisibile, nu se supune revizuirii, or, instanța de recurs prin

5

încheierea adoptată nu s-a expus asupra fondului cauzei, ci a verificat doar

existența temeiurilor de admisibilitate a recursurilor.

Aici se va menționa că hotărârea din 6 iulie 2016 a Judecătoriei Comrat

fiind contestată cu apel a fost casată parțial prin decizia din 17 aprilie 2018 a

Curții de Apel Cahul, în partea anulării hotărârii Adunării Populare a Găgăuziei

nr. 396 din 13 aprilie 2012, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri, de

respingere a acțiunii ca neîntemeiată. În rest, hotărârea instanței de fond s-a

menținut.

Reieșind din considerentele menționate, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ ajunge la concluzia de a

respinge recursul depus de reprezentantului Procuraturii Unității Teritoriale

Autonome Găgăuzia și al Procuraturii Generale – Dumitru Calendari împotriva

încheierii din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Cahul, prin care s-a respins ca

neîntemeiată cererea cu privire la strămutarea cauzei.

Referitor la celelalte argumente invocate de reprezentantul Procuraturii

Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia și al Procuraturii Generale – Dumitru

Calendari în susținerea cererii de recurs împotriva încheierii din 23 iunie 2022 a

Curții de Apel Cahul, prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire

depusă de Serviciul Fiscal de Stat, Colegiul reține că acestea nu se încadrează în

temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, or,

dezacordul acestuia cu decizia din 17 aprilie 2018 a Curții de Apel Cahul,

revizuirea căreia a fost solicitată de Serviciul Fiscal de Stat nu poate constitui

temei de revizuire în baza art. 449 lit. b) din Codul de procedură, motiv pentru

care instanța de recurs va respinge recursul depus împotriva încheierii din 23

iunie 2022 a Curții de Apel Cahul, prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea

de revizuire depusă de Serviciul Fiscal de Stat.

Cu referire la recursul depus de Serviciul Fiscal de Stat împotriva

încheierii din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Cahul, prin care s-a respins ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Serviciul Fiscal de Stat, Colegiul

reține că pentru a se pronunța astfel, instanța de revizuire a reținut că

argumentele invocate de către revizuientul Serviciul Fiscal de Stat nu se

încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) din Codul de procedură

civilă, deoarece revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și

sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege ca temeiuri,

care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția

adoptată, condiție însă ce nu s-a confirmat la caz.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră concluzia instanței de revizuire despre

necesitatea respingerii ca inadmisibilă a cererii de revizuire, justă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ analizând situația de fapt din prezenta speță, consideră oportun de

a reitera prevederile art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă care indică

expres că cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.

6

447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449

CPC și anexîndu-se probele ce le confirmă.

Instanța de recurs menționează că, revizuirea este posibilă doar în cazurile

în care sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente

prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de

natură să influențeze soluția adoptată. Temeiurile declarării revizuirii sunt

expres prevăzute în art. 449 Cod de procedură civilă care poartă un caracter

exhaustiv.

Pornind de la aceste cerințe, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ reține că revizuirea unei hotărâri date de

către instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea

irevocabilă a hotărârii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449

CPC. În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost

obiectul examinării în instanța de fond, dat fiind că instanța de recurs verifică

corectitudinea aplicării și interpretării de către instanța inferioară a normelor de

drept material și procesual în limitele materialelor din dosar și în limitele

recursului declarat, or, nu poate fi revizuită o hotărâre care elucidează o anumită

situație de fapt, asupra căreia s-a pronunțat instanța de fond, prin prisma unui

temei care caracterizează o altă situație.

Colegiul reține că, pentru a redeschide procesul trebuie să fie invocate

temeiurile prevăzute de către art. 449 din Codul de procedură civilă și

prezentate circumstanțele sau faptele existente obiectiv pentru declararea

revizuirii confirmate în fața instanței prin prezentarea unor probe concludente.

Din conținutul cererii de recurs în coroborare cu cererea de revizuire

depusă de Serviciul Fiscal de Stat rezultă că, revizuentul – recurent a invocat

drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură

civilă.

În acest sens, revizuientul a indicat că la data de 29 decembrie 2021 a

recepționat decizia Colegiului Civil Comercial și de Contencios Administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție nr.3ra-58/2021 din 24 decembrie 2021, prin

care s-au admis recursurile depuse de Procuratura UTA Găgăuzia și de Serviciul

Fiscal de Stat. A fost casată integral decizia din 2 martie 2021 a Curții de Apel

Comrat și hotărârea din 4 decembrie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Central

și a fost emisă o decizie nouă, conform căreia s-a admis acțiunea depusă de

Procuratura Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia împotriva Ministerului

Finanțelor al Republicii Moldova, Serviciului Fiscal de Stat, Adunării Populare

a Găgăuziei. Comitetului Executiv al Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia și

Societății cu Răspundere Limitată ,,Marigold” cu privire la contestarea actelor

administrative. A fost anulată Hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei nr.290-

XXXII/IV din 1 octombrie 2010 cu privire la acceptul de acordare a regimului

preferențial de impozitare „Marigold” SRL. A fost anulat Acordul

Inspectoratului Fiscal de Stat pe UTA Găgăuzia nr. 2 din 11 octombrie 2010 cu

privire la acordarea regimului preferențial de impozitare SRL „Marigold”. Au

fost anulate consecințele juridice care au survenit în urma adoptării Hotărârii

Adunării Populare a Găgăuziei nr.290-XXXII/IV din 1 octombrie 2010 cu

7

privire la acceptul de acordare a regimului preferențial de impozitare

„Marigold” SRL și a Acordului nr.2 din 11 octombrie 2010 încheiat între

Inspectoratul Fiscal de Stat pe UTA Găgăuzia și SRL „Marigold” privind

acordarea regimului preferențial de impozitare.

Deci, concluziile Curții de Apel Cahul, expuse în decizia din 17 aprilie

2018, revizuirea căreia a fost solicitată sunt în contradicție cu circumstanțele

cauzei și cu practică constantă a Curții Supreme de Justiție.

În acest context, instanța de recurs reiterează că conform art. 449 lit. b) din

Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit

cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu

au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a cauzei.

În interpretarea corectă a prevederii enunțate, instanța de recurs relevă că,

circumstanțele sau faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv pînă la

pronunțarea hotărîrii, iar revizuentul nu putea ști despre aceste circumstanțe

anterior pronunțării hotărîrii, revizuirea căreia se atacă.

Cu referire la prevederile enunțate, instanța de recurs menționează că,

instanța de revizuire corect și întemeiat a respins cererea de revizuire înaintată

de Serviciul Fiscal de Stat împotriva deciziei din 17 aprilie 2018 a Curții de

Apel Cahul, deoarece temeiul invocat de Serviciul Fiscal de Stat în susținerea

cererii de revizuire nu se încadrează în dispozițiile art. 449 lit. b) CPC și nu

poate fi interpretat ca circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu i-au

fost și nu au putut fi cunoscute anterior.

Or, argumentele revizuirii vizează pretinsele concluzii neîntemeiate și

eronate formulate de către Curtea de Apel Cahul și în mod direct sunt raportate

la fondul cauzei, examinarea căreia a fost deja finalizată cu emiterea unei

hotărâri irevocabile.

Drept consecință, aceste motive nu pot fi reținute ca temeiuri acceptabile și

concludente în vederea admiterii prezentei cereri de revizuire.

Drept urmare, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în

asemenea împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice

și ar constitui o violare a art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Referitor la celelalte argumente invocate de către recurent în susținerea

cererii de recurs, Colegiul remarcă că acestea nu se încadrează în temeiurile

prevăzute de art. 449 din Codul de procedură civilă, or, dezacordul

revizuentului – recurent Serviciul Fiscal de Stat cu decizia a cărei revizuire a

fost solicitată, nu poate constitui temei de revizuire în baza art. 449 CPC, motiv

pentru care cererea de revizuire corect a fost respinsă ca inadmisibilă prin

încheierea din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Cahul.

Cu alte cuvinte, argumentele invocate de către Serviciul Fiscal de Stat în

susținerea cererii de revizuire se referă îm mare parte la dezacordul acestuia cu

soluția pronunțată pe parcursul examinării cauzei pe cale ordinară și nu relevă

8

prin prisma art. 449 din Codul de procedură civilă careva temeiuri legale ce ar

justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile.

Or, revizuirea este o cale de retractare a hotărârii și nu de reformare, adică

în cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii adoptate, ci

în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului și

aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale, ce s-ar încadra în

prevederile art. 449 CPC, de asemenea, aceste temeiuri urmează a fi aplicate așa

cum le-a determinat norma juridică respectivă. Iar o cerere care nu conține

aceste temeiuri, nu poate fi examinată ca cerere de revizuire, fiind inadmisibilă

încercarea de rediscutare a unei hotărîri irevocabile.

Ține de notat că procedura de revizuire prevăzută la art. 449 – 453 din

Codul de procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor

justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art.

6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și

Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor

juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului că, o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi

rediscutată. Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea

este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de

referință Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor

Omului din 28 octombrie 1999).

Aceeași regulă a fost reiterată și de către Curtea Europeană a Drepturilor

Omului în speța Roșca vs. Moldova, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă

din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în

fața unei instanțe de judecată independentă și imparțială, garantat de art. 6§1 din

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunța

preeminență principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului

comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentele a

preeminenței este principiul securității raporturilor juridice, care înseamnă că o

soluții definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul

securității raporturilor juridice presupune respectul față de regula lucrului

judecat.

Astfel, securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului

res judicata, adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, care cere

ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile

și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a

cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată

pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o

nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel sau recurs camuflat,

iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este

un temei de reexaminare. O abatere de la acest principiu este justificată doar

atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare

(Josan vs. Moldova, nr. 37431/02, §25; Brumărescu vs. România, nr. 28342/95,

9

În această ordine de idei, și având în vedere normele legale naționale și

raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de

recurs reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de către

Serviciul Fiscal de Stat în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar

însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor

celeilalte părți la un proces echitabil garantate de art. 6§1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție mai invocă și hotărârea Curții

Europene a Drepturilor Omului speța Popov (2) c. Moldovei din 6 decembrie

2005, definitivă din 6 martie 2006.

Luând în considerație cele expuse, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ concluzionează că argumentele invocate

în recurs sunt neîntemeiate, fapt pentru care recursul declarat împotriva

încheierii din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Cahul urmează a fi respins cu

menținerea încheierii enunțate.

În conformitate cu art. 195, 243 alin. (1) lit. b), art. 258 alin. (3) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se resping recursurile depuse de reprezentantul Procuraturii Unității

Teritoriale Autonome Găgăuzia și al Procuraturii Generale – Dumitru Calendari

și de Serviciul Fiscal de Stat.

Se mențin încheierile din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Cahul, prin care s-

a respins ca neîntemeiată cererea cu privire la strămutarea cauzei și prin care s-a

respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Serviciul Fiscal de Stat,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Procuratura Unității

Teritoriale Autonome Găgăuzia, în interesele Ministerului Finanțelor al RM

împotriva Adunării Populare a Găgăuziei, Serviciului Fiscal de Stat Direcția

generală administrare fiscală Sud și Societății cu Răspundere Limitată ,,Inter –

Tabac”, terț Comitetul Executiv al Găgăuziei cu privire la anularea actelor

administrative.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Aliona Miron

10