Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 22.12.2021
inadmisibil

2ra-1845/21 — cu privire la anularea dreptului si permisului de conducere a mijlocului de transport

HOTĂRÂRE
22.12.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
cu privire la anularea dreptului si permisului de conducere a mijlocului de transport
Temei legal
Temeiurile inasmisibilitatii recursului
Citează această cauză
2ra-1845/21 — cu privire la anularea dreptului si permisului de conducere a mijlocului de transport (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1845/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. S. Vîșcu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, V. Sîrbu, V. Cotorobai) ÎNCHEIERE 22 decembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Alexandru Lungu, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” împotriva lui Alexandru Lungu cu privire la anularea dreptului și permisului de conducere a mijlocului de transport împotriva deciziei din 10 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, casată hotărârea din 29 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru și pronunțată o nouă hotărâre, prin care a fost admisă acțiunea constată: La 24 iunie 2019, IP „Agenția Servicii Publice” a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Lungu, intervenienți accesorii Centrul de Medicină Legală pe lângă Ministerul Sănătății al Republicii Moldova și IMSP Dispensarul Municipal Dermatovenerologic cu privire la anularea dreptului și permisului de conducere a mijlocului de transport.

În motivarea acțiunii a invocat că la 17 octombrie 2018, Procuratura Republicii Moldova a sesizat Agenția Servicii Publice privind faptul că la examinare s-a aflat cauza penală nr. XXXXX, pornită la 26 mai 2017 în privința lui Alexandru Lungu, existând o bănuială rezonabilă de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 2641 Cod penal (conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de alte substanțe). A menționat că în cadrul examinării cauzei penale, a fost efectuată expertiza judiciară privind stabilirea stării de responsabilitate a lui Alexandru Lungu. Astfel, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 17 august 2018, a fost stabilit că acesta XXXXX.

1 A precizat că potrivit datelor din sistemul informațional de stat Registrul de stat al conducătorilor de vehicule inițial, pârâtul Alexandru Lungu deține permisul de conducere nr. XXXXX cu categoria B din 17 iulie 2000. Totodată, a comunicat că la 27 noiembrie 2018, Alexandru Lungu a depus o cerere de restabilire a permisului de conducere, prin care a declarat că permisul de conducere deținut anterior a fost pierdut, prezentând adeverința medicală a conducătorului de vehicul și a candidatului pentru obținerea permisului de conducere nr. 31522 din 26 noiembrie 2018, de aptitudine de a conduce autovehicule din categoria B, eliberată de către Dispensarul Municipal Dermatovenerologic Chișinău.

Astfel, în baza acestei adeverințe pe numele lui Alexandru Lungu a fost perfectat un alt permis de conducere cu nr. XXXXX din 14 decembrie 2018, pentru categoria B de autovehicule. În privința lui Alexandru Lungu au fost emise două concluzii contradictorii, ce țin de aptitudinea de sănătate a acestuia de a conduce autovehicule și anume: de inaptitudine de a conduce unele autovehicule emisă de către Comisia de specialitate a MAMPS și de aptitudine de a conduce autovehicule din categoria B, emisă de către Dispensarul Municipal Dermatovenerologic Chișinău. Respectiv, Agenția Servicii Publice a solicitat Dispensarului Municipal Dermatovenerologic Chișinău să se expună repetat asupra aptitudinii din punct de vedere medical a lui Alexandru Lungu de a conduce autovehicule.

Prin răspunsul nr. 18 din 14 martie 2019, directorul Dispensarului Municipal Dermatovenerologic Chișinău a comunicat că decizia finală este de a considera nevalabilă adeverința medicală F-083/e cu nr. 31522 din 26 noiembrie 2018, eliberată lui Alexandru Lungu. Ca consecință, având în vedere că prin raportul de expertiză nr. 20180/E13.358 din 17 august 2018, a fost constatat că Alexandru Lungu XXXXX. Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 166, 167 CPC, art. 9, 18, 211, 131 din Legea privind siguranța traficului rutier. A solicitat admiterea acțiunii, anularea dreptului de a conduce autovehicule pe numele pârâtului Alexandru Lungu și anularea permisului de conducere pentru autovehicule categoria B nr. XXXXX din 14 decembrie 2018 eliberat pe numele pârâtului Alexandru Lungu.

Prin hotărârea din 29 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată. În susținerea soluției emise, prima instanță a reținut că temei pentru anularea dreptului de conducere a mijlocului de transport de către instanța de judecată poate servi doar concluzia comisiei medicale abilitate să testeze psihofiziologic și medical conducătorii mijloacelor de transport că titularul permisului de conducere a fost declarat „XXXXX”. Prima instanță a constatat că în speță însă, contrar prevederilor legale, care indică imperativ actul în temeiul căruia poate fi anulat dreptul de a conduce (concluzia generală „XXXXX” a comisiei medicale abilitate), reclamanta solicită admiterea acțiunii în baza raportului de expertiză nr. 20180/E13.358 din 17 august 2 2018 efectuat de Centrul de Medicină Legală privind starea psihică a pârâtului Alexandru Lungu.

Astfel, prima instanță a conchis că pentru admiterea solicitării reclamantei de a anula dreptul de a conduce autovehicule și anularea permisului de conducere, urma a fi întrunită unica condiție și anume titularul permisului de conducere trebuia să fie declarat „XXXXX” de către cadrele medicale abilitate să testeze psihofiziologic și medical conducătorii mijloacelor de transport, or, în speță, acest fapt nu a fost probat prin prezentarea actului stabilit de legislator în art. 211 alin. (1) lit. b) din Legea privind siguranța traficului rutier. Prin decizia din 10 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de IP „Agenția Servicii Publice”, casată hotărârea din 29 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru și pronunțată o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă.

A fost anulat dreptul de conducere a mijloacelor de transport și permisul de conducere pentru mijloacele de transport de categoria „B” nr. XXXXX din 14 decembrie 2018 eliberat pe numele lui Alexandru Lungu. A fost scutit Alexandru Lungu de plata taxei de stat aferentă cererii de chemare în judecată și cererii de apel depuse de IP „Agenția Servicii Publice”. În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că prima instanță a motivat soluția de respingere a acțiunii prin faptul că nu există concluzia comisiei medicale abilitate să testeze psihofiziologic și medical conducătorii mijloacelor de transport, prin care titularul permisului de conducere a fost declarat „XXXXX”, or prin scrisoarea nr. 18 din 14 martie 2019, Instituția Medico-Sanitară Publică Dispensarul Municipal Dermatovenerologic a decis de a considera nevalabilă adeverința medicală F-083/e cu nr. 31522 din 26 noiembrie 2018, eliberată intimatului Alexandru Lungu.

La fel, instanța de apel a notat că prima instanță în mod incorect a concluzionat că potrivit ordinului nr. 79 din 20 martie 2009 cu privire la ordinea examinării medicale a conducătorilor de vehicule și a candidaților pentru obținerea permisului de conducere, s-a ordonat lista instituțiilor medico-sanitare publice abilitate cu dreptul de a crea Comisii pentru examinarea medicală a conducătorilor de vehicule și a candidaților pentru obținerea permisului de conducere, însă nu indică de către cine este emis ordinul în cauză și care ar fi comisia respectivă din lista instituțiilor medico-sanitare ori că Centrul de Medicină Legală nu ar fi în drept să dea așa concluzii. Așadar, prin prisma pct. 6 alin. (1) din Regulamentul Centrului de Medicină Legală, aprobat prin Hotărârea Guvernului 58/04.02.2010, centrul exercită atribuții de efectuarea constatărilor/expertizelor medico-legale, conform actelor normative în vigoare.

La caz, Centrul de Medicină Legală a urmărit să efectueze raportul asupra XXXXX ale intimatului Alexandru Lungu necesare pentru conducerea vehiculului, or în cadrul urmăririi penale nr. XXXXX pornită la 26 mai 2017, a fost statuat că Alexandru Lungu a fost stopat de către colaboratorii Inspectoratul Național de Patrulare, fiind suspectat de conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate, iar ulterior în baza actului de examinare medicală nr. 5084 din 17 mai 2017 pe 3 numele ultimului, conform concluziei căruia, la 17 mai 2017, acesta era în stare de ebrietate produsă de stupefiante. Ca urmare, instanța de apel a menționat că circumstanțele statuate în cauză conturează cert faptul că intimatul Alexandru Lungu XXXXX, fapt ce pune în pericol pe toți participanții la traficul rutier, atât conducătorii auto, cât și pietonii.

La 15 iulie 2021, Alexandru Lungu, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța a declarat recurs împotriva deciziei din 10 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, deoarece instanța de apel a interpretat eronat normele de drept material și a apreciat nefondat circumstanțele de fapt ale cauzei deduse judecății. A obiectat că, contrar prevederilor legale, care indică în mod imperativ actul în temeiul căruia poate fi anulat dreptul de a conduce (concluzia generală „XXXXX” a comisiei medicale abilitate), IP „Agenția Servicii Publice” a solicitat admiterea apelului, respectiv a acțiunii în baza raportului de expertiză efectuat de Centrul de Medicină Legală privind XXXXX, or acest raport nu poate sta la baza anulării dreptului de conducere a mijlocului de transport.

Totodată, raportul de expertiză efectuat de Centrul de Medicină Legală, prin care a fost stabilit că dânsul XXXXX, poate constitui doar temei pentru reexaminarea medicală a conducătorului de vehicule de către Comisia medicală abilitată, dar nicidecum nu poate fi motiv de anulare a dreptului de a conduce mijloace de transport. La fel, a indicat că scrisoarea Instituției Medico-Sanitară Publică Dispensarul Municipal Dermatovenerologic nr. 18 din 14 martie 2019, privind revocarea adeverinței medicale eliberată pe numele lui, nu poate servi temei pentru admiterea acțiunii, deoarece legislația prevede în mod imperativ necesitatea prezentării concluziei Comisiei medicale abilitate, prin care dânsul XXXXX.

La 24 noiembrie 2021, IP „Agenția Servicii Publice” a depus referință la recursul declarat de Alexandru Lungu, prin care a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil. La 30 noiembrie 2021, IMSP Dispensarul Municipal Dermatovenerologic a depus referință la recursul declarat de Alexandru Lungu, prin care a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil. La 8 decembrie 2021, Centrul de Medicină Legală pe lângă Ministerul Sănătății al Republicii Moldova a depus referință la recursul declarat de Alexandru Lungu, menționând că Centrul de Medicină Legală, în calitate de instituție care a efectuat raportul de expertiză, la sesizarea OUP al IP Rîșcani, nu ține de competența sa a aprecia temeinicia acțiunii lui Alexandru Lungu.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 15 iulie 2021 împotriva deciziei din 10 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău în termenul legal. 4 Examinând temeiurile recursului declarat de Alexandru Lungu, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexandru Lungu, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a 5 probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de Alexandru Lungu, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Alexandru Lungu, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2023-06-21
0,93
3rh-21/23 — anularea actului administrativ
Dosarul nr.3rh-21/23 2-21037433-01-3rh-30032023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: L. Holevițcaia) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan) Instanța de recurs, Curtea Supre
CSJ 2022-07-01
0,93
2ra-504/22 — constatarea incalcarii dreptului de a nu fi supus la tratamente degradante si libera circulatie, compensarea prejudiciului moral
Dosarul nr. 2ra-504/2022 2-19201532-01-2ra-08042022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (N. Lupașcu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, V. Sîrbu, V. Buhnaci) Î N C H E I E R E 01 iulie 2022 mun. Chişinău Co
CSJ 2023-03-29
0,93
3ra-184/23 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-184/2023 2-21037433-01-3ra-09022023 prima instanţă: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. L. Holevițcaia) instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan) ÎNCHEIERE 29 martie 2023 mun
CSJ 2021-03-05
0,93
1ra-387/21 — art.art.217/1 alin.3 lit.b, f, 217/1 al.3 lit.b, f, CP
Dosarul nr. 1ra-387/2021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 03 februarie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Cobzac E
CSJ 2021-06-17
0,93
1ra-39/21 — art. 264 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-39/21 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 28 aprilie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Preşedinte – Svetlana Filincova Judecători – Ala Cobăneanu, Galina Stratulat, Ni
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă