1ra-39/21 — art. 264 alin. 4 CP

1ra-39/21 — art. 264 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-39/21

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

28 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Svetlana Filincova

Judecători – Ala Cobăneanu, Galina Stratulat, Nicolae Craiu, Mariana Pitic

judecând, fără citarea părților la proces, recursul ordinar declarat de către

acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de Circumscripție Chișinău – Oleg Popov,

prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

19 februarie 2020, în cauza penală privindu-l pe

Condur Alexei XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit

C O N S T A T Ă :

fiind judecată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Condur

Alexei a fost condamnat în baza art. 264 alin. (4) Cod penal la 3 ani închisoare, cu

executare în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un termen de 4 ani.

Acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Meleca Anastasia, în

cadrul procesului penal, privind repararea prejudiciului moral a fost admisă parțial, cu

1

încasarea de la inculpatul Condur Alexei, în beneficul lui Meleca Anastasia a sumei de

200.000 lei.

Cererea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare din contul

inculpatului, a fost respinsă ca neîntemeiată.

aproximativ la ora 11:15, cunoscând cu certitudine că acționează cu încălcarea

prevederilor pct.14 lit. a) din Regulamentul circulației rutiere, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, deplasându-se pe traseul Dubăsari-Chișinău, cu automobilul „BMW 325”,

n/î XXXXX, în direcția or. Dubăsari, în apropiere de s. Coșnița, r-nul Dubăsari, în

preajma stației Peco de alimentare cu gaze, nu s-a isprăvit cu conducerea automobilului

și a pierdut controlul asupra mijlocului de transport, deplasându-se de pe banda de

deplasare spre acostamentul din stânga al traseului, unde a tamponat pietonul Meleca

Constantin, născut la XXXXX, care în urma impactului a decedat pe loc.

În aceste împrejurări, Condur Alexei a încălcat prevederile Regulamentului

circulației rutiere și anume, pct. 10.1 lit. b), pct.14 lit. a), pct.45.1, 46, care statuează că

persoana care conduce un vehicul trebuie să posede cunoștințe și să execute cerințele

Regulamentului, precum și să posede dexteritatea necesară de a conduce în siguranță

vehiculul pe drum; conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în

stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub

influența preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției, fiind bolnav,

traumatizat s-au într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de

conducere; conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de

viteză stabilită, ținând permanent seama de starea psihofiziologică ce influențează

atenția și reacția, de dexteritatea în conducere, care i-ar permite să prevadă situațiile

periculoase, starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii, situația rutieră;

conducătorul de vehicul trebuie să manifeste prudență sporită și, în caz de necesitate,

să reducă viteza până la limita care i-ar garanta siguranța traficului sau chiar să

oprească.

Potrivit rezultatului testării alcoolscopice, la Condur Alexei s-a stabilit

concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,86 mg/l.

apel, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă mai aspră, privativă de libertate, fiind

admisă integral acțiunea civilă înaintată.

Apelanta a invocat că termenul închisorii de doar 3 ani, cu executare în penitenciar

de tip deschis, este o pedeapsă nejustificat de blândă. Instanța neîntemeiat a admis doar

parțial pretențiile morale, dispunând încasarea sumei de 200.000 lei, pe când inculpatul

i-a cauzat un prejudiciu moral enorm, exprimat prin puternice suferințe psihice, stres și

retrăiri sufletești legate de pierderea soțului, astfel că suma solicitată în mărime de

300.000 lei, ar constitui o recompensă rezonabilă și echitabilă pentru suferințele psihice

pe care le-a suportat și le suportă în continuare.

2

3.1. La 15 mai 2018 a declarat apel și inculpatul Condur Alexei, prin care a solicitat

casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie suspendată

condiționat pedeapsa aplicată, pe un termen de probațiune.

Apelantul a indicat că instanța, neaplicând dispozițiile art. 90 Cod penal, nu a

respectat principiul proporționalității, ignorându-se circumstanțele atenuante, că nu are

antecedente penale, pentru prima dată este în conflict cu legea, regretă cele întâmplate,

că după producerea accidentului rutier, a acordat victimei primul ajutor, a recunoscut

vina, a colaborat cu organul de urmărire penală, nu a părăsit locul accidentului rutier și

este de acord să achite prejudiciul moral succesorului părții vătămate în mărime de

200.000 lei, că are loc permanent de trai și de lucru, de unde are mulțumiri și diplome

de onoare.

La fel, perioada în care s-a aflat în arest preventiv, fiind izolat de societate, a fost

suficientă pentru a-și da seama de gravitatea faptei comise.

3.2. La 23 iunie 2018, avocatul Eugenia Jelamschi în numele inculpatului, a

declarat apel suplimentar, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței și pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care inculpatului, în baza art. 264 alin. (4) Cod penal, cu aplicarea

prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, să-i fie redusă pedeapsa până

la 2 ani și 8 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip deschis, cu privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani. De asemenea, să fie

dispusă spre încasare de la inculpat în beneficiul succesorului părții vătămate

prejudiciul moral în mărime de 100.000 lei.

Apelantul a invocat că, deși instanța a stabilit inculpatului o pedeapsă în limitele

legii, nu a ținut cont de prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală și nu a

dispus reducerea pedepsei, pentru constatarea încălcării drepturilor privind condițiile

de detenție, garantate de art. 3 din CEDO.

La stabilirea pedepsei, s-a ignorat că inculpatul a fost reținut de către organul de

urmărire penală la 03.02.2018, ulterior a fost arestat și s-a aflat în arest până la

02.05.2018, când a fost pronunțată sentința. În perioada deținerii, inculpatul s-a aflat în

Penitenciarul nr.13, Chișinău, unde condițiile de detenție sunt inumane și degradante,

fiind contrare prevederilor art. 225 alin. (4) Cod de executare, deoarece el s-a deținut în

celula nr.143, cu suprafața de 21 m2, în care se dețineau 6 persoane, fiecărei persoane

revenindu-i câte 3,5 m2 de spațiu locativ, pe când acesta nu poate fi mai mic de 4 m2.

Din declarațiile inculpatului, cât și a persoanelor deținute Samson N., Apetrei A.,

Ghirișan V., Bulbocan G. și Ciudin A., se atestă faptul că celulele sunt suprapopulate,

saltelele uzate, lipsesc spații pentru fumat, din care motiv deținuții sunt nevoiți să

fumeze în interior, starea igienică este nesatisfăcătoare, blocul sanitar este situat lângă

paturile de dormit și masa folosită pentru a mânca, nefiind izolat de restul celulei,

lipsește sistemul de ventilare, pereții sunt acoperiți cu mucegai din cauza umedității

ridicate, lengeria se schimba prin intermediul rudelor, sunt nevoiți să usuce hainele în

celulă. În instituția dată nu se acordă asistență medicală corespunzătoare, deși există

personal medical, capacitatea acestuia este limitată din lipsa aparatelor medicale de

investigație și a medicamentelor.

3

2018, apelurile declarate de succesorul părții vătămate, Meleca Anastasia, și de

inculpatul Condur A. au fost respinse ca nefondate și menținută fără modificări sentința

atacată.

Instanța de apel a reținut că, la individualizarea pedepsei inculpatului, instanța de

fond a ținut cont de prevederile art. 75, 76, 77 Cod penal și art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală, de gradul de pericol social al faptei comise, care face parte din

categoria celor grave, ce reprezintă un pericol social sporit, că a fost comisă în stare de

ebrietate, de persoana acestuia, de circumstanțele atenuante și agravante, inclusiv de

limitele de pedeapsă redusă pentru infracțiunea dată de la 2 ani 8 luni la 5 ani 4 luni,

astfel că pedeapsa numită de 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 4 ani, este una conformă scopului pedepsei penale

îndreptate spre restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane.

Alegațiile apărării referitor la reducerea termenului de pedeapsă inculpatului prin

prisma prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, sunt neîntemeiate,

deoarece nu au fost prezentate probe în vederea constatării încălcării drepturilor privind

condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor

omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului. Certificatul cu nr.7/c-354/18 din 06.07.2018, eliberat de

Penitenciarul nr.13-Chișinău, nu reflectă prezența per persoană în celulele care s-a

deținut inculpatul și nici condițiile de detenție.

Sunt irelevante și declarațiile persoanelor, care s-au aflat în celulele în care s-a

deținut inculpatul, la care a făcut referire partea apărării, deoarece acestea nu au fost

autentificate după conținut și conțin declarații absolut identice, trezind dubii în privința

existenței obiective a faptelor descrise.

Criticele asupra cuantumului prejudiciului moral încasat de prima instanță de la

inculpat în beneficiul succesorului părții vătămate, instanța de apel a considerat că nu

sunt plauzibile. Or, în conformitate cu prevederile art. 219 alin. (4) Cod de procedură

penală, ținând cont de circumstanțele constatate în ședință, de gradul de vinovăție al

făptuitorului, prejudiciul cauzat prin infracțiune și de măsura în care compensarea poate

aduce satisfacerea efectivă, stabilind faptul că partea vătămată are dreptul la repararea

prejudiciului moral, urmărind scopul ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a

nu se ajunge la o îmbogățire fără just temei, având ca punct de reper practica Curții

Europene, se constată că prima instanță întemeiat a concluzionat că suma de 200.000

lei este o despăgubire echitabilă pentru daune morale cauzate succesorului părții

vătămate, Meleca Anastasia.

casarea parțială a hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatului, în baza art. 264 alin. (4) Cod penal, cu aplicarea art. 385 alin. (5) Cod

penal, să-i fie redusă pedeapsa până la 2 ani și 5 luni închisoare, cu executare în

penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe

4

un termen de 4 ani, fiind încasat de la inculpat în beneficiul succesorului părții vătămate

prejudiciul moral în mărime de 100.000 lei.

ianuarie 2019 a fost admis recursul declarat de avocatul Jelamschi Eugenia, casată

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 septembrie 2018 în partea

privind respingerea apelului declarat de inculpatul Condur Alexei și nepronunțarea

asupra apelului suplimentar declarat de avocatul Jelamschi Eugenia și a fost dispusă

rejudecarea cauzei, în partea vizată, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

În rest decizia instanței de apel a fost menținută.

6.1. În motivarea soluției sale instanța de recurs ordinar a menționat că instanța de

apel nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate la art. 414, 417 Cod de procedură

penală, deoarece conform descriptivului și dispozitivului deciziei atacate (pct. 4. din

decizie):

a) nu s-a pronunțat în niciun fel, în descriptiv, asupra apelul suplimentar declarat

la 23.06.2018 de către avocata Eugenia Jelamschi, lipsind cu desăvârșire în dispozitiv

soluția față de acest apel. Or, potrivit jurisprudenței naționale, dacă instanța de apel a

judecat apelurile declarate de mai multe părți, în dispozitiv trebuie să se expună

concluzia concretă asupra fiecăruia. Omiterea expunerii concluziei respective se

consideră nerezolvarea fondului apelului (Hotărîrea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005,

nr.22 - Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel, pct. 24.);

b) concluziile instanței că: „Alegațiile apărării referitor la reducerea termenului de

pedeapsă inculpatului prin prisma prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură

penală, sunt neîntemeiate, deoarece nu au fost prezentate probe în vederea constatării

încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția”,

contravin prevederilor art. 385 alin. (5), 10 alin. (31 ) și 29 alin. (4) Cod de procedură

penală, care prescriu expres că în cazul constatării încălcării drepturilor privind

condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor

omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se va calcula în felul următor: două zile de

închisoare pentru o zi de arest preventiv. Sarcina probațiunii neaplicării torturii și a altor

tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante îi revine autorității în a cărei

custodie se află persoana privată de libertate, plasată la dispoziția unui organ de stat sau

la indicația acestuia. În cazul în care părțile invocă încălcarea Convenției pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, încheiată la Roma la 4

noiembrie 1950 și ratificată de Republica Moldova prin Hotărîrea Parlamentului

nr.1298-XII din 24 iulie 1997, instanțele de judecată au obligația să se pronunțe

motivat, în hotărârile emise, dacă a avut loc sau nu încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului prin prisma jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor

Omului;

c) și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a instanței

de apel și neconsemnate în procesul-verbal, cum ar fi cele de la f.d. 78, 79, 87, v.1,

raportul de expertiză medico-legală nr.201816C0020 din 26.02.2018.

5

Instanța de recurs ordinar a menționat că circumstanțele expuse atestă în mod cert

că instanța apel nu a judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apelurile apărării, a adoptat o hotărâre care nu

cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, și că recursul de pe rol este

întemeiat.

au fost respinse ca nefondate cererile de apel declarate de către inculpatul Condur

Alexei și apelul suplimentar declarat de către avocatul Jelamschi Eugenia în numele

inculpatului Condur Alexei și cererea de apel declarată de către Meleca Anastasia –

succesorul victimei Meleca Constantin, și menținută sentința fără modificări.

7.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță a stabilit

corect că, inculpatul Condur Alexei este vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art.264 alin.(4) Cod penal, după semnele calificative „încălcarea regulilor de securitate

a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat

din imprudență decesul unei persoane, săvârșită în stare de ebrietate”.

Reieșind din materialele dosarului, Colegiul penal a constatat că, la pronunțarea

sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a

concluzionat că inculpatul Condur Alexei a săvârșit anume infracțiunea prevăzută de

art.264 alin.(4) Cod penal, împrejurări constatate din totalitatea probelor acumulate la

cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității, iar toate în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, motiv pentru

care, vinovăția inculpatului Condur Alexei nici nu a fost contestată, fiind contestată

doar individualizarea și mărimea pedepsei, considerente pentru care, Colegiul s-a expus

referitor la aceste aspecte.

În ceea ce privește cererea de apel inițială declarată de către inculpatul Condur

Alexei și apelul suplimentar declarat de către avocatul Jelamschi Eugenia în interesele

inculpatului Condur Alexei, Colegiul penal a considerat neîntemeiată cerința

inculpatului privind aplicarea prevederilor art.90 Cod penal în privința sa, iar pedeapsa

stabilită de către prima instanță inculpatului pentru comiterea infracțiunii prevăzute de

art.264 alin.(4) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu executare

în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport

pe un termen de 4 ani, este una rezonabilă și echitabilă.

Cu privire la cererea părții apărării cu privire la reducerea termenului de pedeapsă

inculpatului prin prisma prevederilor art. 385 alin.(5) Cod de procedură penală, până la

2 ani și 4 luni de închisoare, Colegiul penal a considerat că, aceasta este neîntemeiată.

Or, reieșind din materialele prezentate, se atestă lipsa dovezilor că, inculpatul ar fi

depus vreo plângere în fața administrației penitenciarului cu privire la remedierea

condițiilor de detenție și pretinsa lipsă a tratamentului medical.

Totodată, în această privință, inculpatul s-a folosit de mecanismul plângerii pe care

îl are la dispoziție - art.385 alin.(5) Cod de procedură penală.

6

După examinarea probelor din dosar, instanța de apel nu poate stabili cu

certitudine câte persoane erau în celulele în care s-a deținut inculpatul și nici condițiile

de detenție.

Colegiul a reținut că, inculpatul are dreptul să ceară o altă părere medicală în

spitale civile, ceea ce i-ar fi permis să aducă dovezi obiective pentru a-și susține

plângerea referitor la pretinsa lipsă a tratamentului medical. Nu există nicio precizare

în dosar cum că, o asemenea cerere a inculpatului ar fi fost refuzată de conducerea

penitenciarului.

Colegiul a considerat, în concluzie că, simplul fapt că, instanța respinge cererea

inculpatului, nu face ca soluția prevăzută de art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală

să fie ineficientă, nici nu justifică omisiunea inculpatului de a folosi o asemenea acțiune

pentru a aduce în atenția autorităților orice plângeri concrete și justificate privind

condițiile de detenție.

Inculpatul nu a dovedit în vreun fel existența condițiilor inumane de detenție și

nu a dat detalii concrete despre cum s-a deteriorat sănătatea sa din cauza condițiilor de

detenție. În afară de aceasta, nu există probe că inculpatul a depus plângeri concrete la

administrația penitenciarului în această privință. Inculpatul nu a dovedit alegația sa cu

privire la lipsa îngrijirilor medicale în detenție și nu a prezentat nicio probă care să

demonstreze că starea sa ar fi necesitat alte îngrijiri medicale specifice și pe care el nu

le-ar fi primit.

Jelamschi Eugenia în numele inculpatului Condur Alexei, prin care a solicitat casarea

deciziei atacate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri în partea stabilirii

pedepsei lui Condur Alexei și în partea mărimii acțiunii civile admise în procesul penal.

29 octombrie 2019 a fost admis recursul ordinar declarat de avocatul Jelamschi Eugenia

în numele inculpatului Condur Alexei, casată parțial decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 27 martie 2019, în latura penală, în partea judecării apelurilor

inculpatului Condur Alexei și avocatului Jelamschi Eugenia în numele inculpatului

privind soluționarea chestiunilor prevăzute de art. 385 alin. (5) Cod de procedură

penală, în cauza penală privindu-l pe Condur Alexei și dispusă rejudecarea cauzei în

această parte, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În rest decizia instanței de apel a fost menținută.

9.1. În motivarea soluției sale instanța de recurs ordinar a menționat că instanța de

apel în termeni generali și fără o motivare logică a respins solicitarea avocatului de a

aplica prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală. Au rămas fără răspuns

argumentele apărării, nu s-a dat apreciere conform art.101 Cod procedură penală

declarațiilor persoanelor care se aflau în celulă cu inculpatul Condur Alexei. Or, potrivit

prevederilor art. 4732 alin. (2) Cod de procedură penală, constatarea condițiilor de

detenție se efectuează inclusiv prin intermediul explicațiilor/declarațiilor altor

condamnați sau preveniți.

De asemenea instanța de apel a indicat că există dubii în privința faptelor descrise

în declarații precum că deținerea în detenție ar fi contrar prevederilor art. 3 din CEDO.

7

Însă, art.10 alin. (31) Cod de procedură penală, indică expres sarcina probațiunii

neaplicării torturii și a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante îi

revine autorității în a cărei custodie se află persoana privată de libertate, plasată la

dispoziția unui organ de stat sau la indicația acestuia, sau cu acordul ori consimțământul

său tacit.

Astfel, odată ce apărarea a invocat deținerea lui Condur Alexei în condiții contrare

prevederilor art. 3 din CEDO, instanța de judecată era obligată să analizeze minuțios

aceste afirmații, cu oferirea unor răspunsuri legale, pentru a îndeplini cerința unui

proces echitabil în sensul art. 6 §1 din Convenție, cu atât mai mult sarcina probațiunii

neaplicării tratamentelor inumane și degradante nici nu revenea apărării.

La caz, Colegiul penal lărgit a menționat că art. 385 Cod de procedură penală,

prevede chestiunile pe care trebuie să le soluționeze instanța de judecată la adoptarea

sentinței. Prin urmare, instanța de apel nu a ținut cont de aceste prevederi ale legii,

astfel, argumentele apărării în această parte sunt întemeiate și urmează a fi admise.

La fel, Colegiul penal lărgit a menționat că instanța de apel a ignorat indicațiile

stipulate de instanța ierarhic superioară către instanța de apel.

Referitor la argumentele recurentei în partea stabilirii pedepsei lui Condur Alexei

și în partea mărimii acțiunii civile admise în procesul penal, solicitînd micșorarea

cuantumului prejudiciului moral, instanța de recurs le-a considerat neîntemeiate,

deoarece instanța de apel corect a menționat prevederile art. 1423 alin. (1) Cod civil,

potrivit căruia mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de către

instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor fizice sau psihice

cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă

vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate

aduce satisfacție persoanei vătămate. Mai mult ca atât, succesoarei victimei cu

certitudine i-au fost provocate suferințe fizice și psihice, or aceasta și-a pierdut soțul

tânăr, iar o astfel de concluzie se impune în raport cu fapta ilicită comisă de către

inculpat, vinovăția acestuia și raportul cauzal între fapta comisă și prejudiciul provocat,

iar suma de 200000 de lei este una rezonabilă și proporțională dacă e să fie raportată la

suferințele care i-au fost cauzate succesoarei victimei, care este soția decedatului și

raportată la satisfacția echitabilă pe care aceasta o primește de la condamnarea

inculpatului.

2020 a fost respins ca nefondat apelul inculpatului Condur Alexei și a fost admis apelul

avocatului Jelamschi Eugenia în interesele inculpatului Condur Alexei, casată parțial

sentința Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari din 02 mai 2018 și pronunțată o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

În baza art.385 alin. (5) Cod de procedură penală al RM, lui Condur Alexei Vitalie,

recunoscut vinovat pe art. 264 alin.(4) Cod penal și condamnat la o pedeapsa de 3 ani

închisoare în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace

de transport pe un termen de 4 ani, s-a redus din pedeapsa stabilită termenul închisorii

cu 5 luni 29 zile, urmare a constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție,

contrare prevederilor de art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a

8

libertăților fundamentale, lăsându-i pentru executare pedeapsa închisorii de 2 ani 6 luni

1 zi, în penitenciar de tip deschis.

Termenul ispășirii pedepsei închisorii inculpatului Condur Alexei Vitalie, a-l

calcula de la data pronunțării decizii – 19.02.2020, cu includerea în acest termen a

duratei aflării în stare de reținere și arest a acestuia, de pe 03.02.2018 pînă la

19.02.2020.

În rest, sentința Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari din 02.05.2018 s-a

menținut.

7.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că potrivit informației

prezentate de Penitenciarul nr.13 Chișinău din 06.07.2018, Condur Alexei s-a deținut

de la 05.02.2018 pînă la 02.03.2018, în celula 123, 6 paturi, 13,9 m2, de la 14.03.2018

pînă la 18.05.2018, în celula 131, 4 paturi, 9,88 m2, de la 18.05.2018 pînă în prezent în

celula 143, 6 paturi, 21 m2.

Sub aspectul dat, instanța de apel a remarcat faptul că pe prezenta cauza penală,

inculpatul s-a deținut în Penitenciarul nr.13 Chișinău, în legătură cu examinarea cauzei

penale, de la 05.02.2018 – data reținerii, pînă la data de 02.05.2018, data cînd a fost

pronunțată sentința judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari din 02.05.2018, prin urmare,

rezultă că Condur Alexei XXXXX s-a deținut în Penitenciarul nr.13 Chișinău pe

dosarul respectiv – 88 zile.

Așadar, pe parcursul detenției preventive în Penitenciarul nr. 13, mun. Chișinău,

Condur Alexei a fost deținut în condiții absolut imposibil de suportat, cu atît mai mult

nefiind întreprinse acțiuni în vederea remedierii acestor condiții și readucerea lor la

condițiile umane de detenție, fapt în legătură cu care Condur Alexei XXXXX a fost

afectat grav drepturile și libertățile sale fundamentale, drepturi care reies din obligația

statului de a asigura condițiile de detenție, iar în consecință fiindu-i aduse și daune

sănătății, dar și daune morale iremediabile.

Conform rigorilor art. 225 alin. (4) Cod de executare, „norma de spațiu locativ

stabilit pentru un condamnat nu poate fi mai mică de 4 m2”, astfel contrar acestei norme,

din materialele prezentate de administrație, se constată că norma respectivă nu a fost

respectată, or, lui Condur Alexei XXXXX nu i-a fost asigurată norma spațiului locativ

de minim 4 m2 în cadrul deținerii sale în celule menționate mai sus din Penitenciarul

nr. 13, mun. Chișinău, cu atît mai mult că mai multe persoane fiind deținute în suprafața

vizată, care include mai multe paturi, masa, lavoarul și veceul.

Instanța de apel a reiterat că, conform art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală,

în cazul constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de

art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,

conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se va

calcula în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv.

În contextul acestor norme de drept, Colegiul penal a constatat deținerea lui

Condur Alexei în condiții inumane și degradante de detenție, contrare prevederilor art.

3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,

drepturi care reies din obligația statului de a asigura condițiile de detenție, motiv din

care a redus pedeapsa principală stabilită inculpatului în baza art. 264 alin.(4) Cod

9

penal, sub formă de 3 ani închisoare, pentru perioada aflării în stare de arest preventiv

de pe 05.02.2018 pînă la 02.05.2019, cu 5 luni 29 zile, urmând a fi stabilită pentru

executare pedeapsa de 2 ani, 6 luni și 1 zi închisoare, cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip deschis.

2020, de către acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de Circumscripție Chișinău

– Oleg Popov, invocând temeiul prevăzut la pct. 6 și 10 alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, prin care solicită admiterea recursului ordinar, casarea totală a

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 februarie 2020, cu

menținerea sentinței din 02 mai 2018 fără modificări, din motiv că apelul a fost admis

greșit.

8.1. În motivarea cerințelor sale procurorul a indicat că decizia instanței de apel

este neîntemeiată.

A remarcat că inculpatul Condur Alexei, pe toată perioada deținerii sale în

Penitenciarul nr. 13, nu a obiectat personal sau prin intermediul unui apărător asupra

condițiilor în care era deținut, nu a solicitat îmbunătățirea condițiilor respective și nici

măcar nu a contestat sentința din 02 mai 2018 sub aspectul încălcării dreptului litigios

privind condițiile de detenție.

A indicat că, după cum rezultă din conținutul deciziei recurate, instanța de apel a

constatat o singură încălcare a drepturilor inculpatului privind condițiile de detenție și

anume, deținerea acestuia cu încălcarea normei spațiului locativ de 4 m2 prevăzută de

Codul de executare. Într-adevăr, din informația eliberată de administrația

Penitenciarului nr. 13 mun. Chișinău rezultă că celulele în care a fost deținut Condur

Alexei în perioada 05 februarie 2018 – 02 mai 2018 dispun de un anumit număr de

paturi, dar și faptul că coraportul numărului de paturi și suprafața netă a încăperilor nu

asigură a câte cel puțin 4 m2 spațiu pentru fiecare locatar.

Consideră recurentul că în privința acestui aspect, instanța de apel urma să țină

cont de faptul că nu există date exacte din care ar rezulta că pentru anumite perioade de

timp, în celulele în care a fost deținut inculpatul, au fost populate toate paturile. Or, în

lipsa unor asemenea date, oricare observator independent poate considera pe temeiuri

rezonabile că un anumit număr de paturi nu au fost ocupate și respectiv, că norma

spațiului locativă a fost nu mai mică de 4 m2 pentru fiecare deținut.

În aceeași ordine de idei, acuzatorul de stat a reținut că este totalmente nefondată

concluzia instanței de apel potrivit căreia inculpatul ar fi fost deținut în Penitenciarul

nr. 13 în condiții absolut imposibil de suportat, deoarece este bazată doar pe

presupuneri.

Procurorul a mai invocat că instanța de apel a admis o altă eroare de drept care

afectează legalitatea hotărârii, manifestată prin reținerea pentru judecare a unui apel

care a primit o soluționare definitivă și irevocabilă după prima procedură de apel

desfășurată în prezenta cauză penală și anume, a apelului declarat de inculpatul Condur

Alexei. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 septembrie

2018, apelul declarat de inculpat a fost respins ca nefundat, cu menținerea sentinței fără

modificări, iar inculpatul nu a contestat această decizie cu recurs ordinar. Ulterior, în

10

cea de-a doua procedură de apel, sentința a fost menținută și de această dată inculpatul

nu a contestat decizia care se pare că îi era defavorabilă.

În condițiile precitate, consideră că instanța de apel a încălcat limitele rejudecării

cauzei penale conform art. 436 alin. (3) Cod de procedură penală, judecând în fond un

apel care a primit o soluție irevocabilă în cadrul unor proceduri anterioare.

Recurentul a susținut că instanța de apel greșit a reținut că inculpatul s-a aflat în

custodia statului timp de 88 de zile în perioada 05 februarie 2018 – 02 mai 2018,

deoarece începând cu 02 martie 2018 lui Condur Alexei i-a fost aplicată măsura

preventivă arestul la domiciliu pe un termen de 30 de zile. Astfel, inculpatul timp de 12

zile consecutive, în perioada 02 martie 2018 – 14 martie 2018 nu a fost deținut în

penitenciar, la 14 martie 2018 acesta revenind în custodia statului după casarea

încheierii primei instanțe din 02 martie 2018 și prelungirea măsurii preventive arestul

cu încă 30 de zile de către Curtea de Apel Chișinău.

Astfel, în opinia acuzării, instanța de apel greșit a admis apelul suplimentar

declarat de către avocatul Eugenia Jelamschi în interesele inculpatului Condur Alexei.

de procedură penală, în adresa lui Condur Alexei, a avocatului Ciobanu Vadim și a

succesorului părții vătămate Meleca Anastasia, a fost expediată copia de pe recurs, cu

solicitarea de a depune, în termen de 30 de zile, o referință privind opinia lor asupra

recursului declarat de procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău – Oleg

Popov (f.d. 91, volumul III).

Vadim a depus referință asupra recursului declarat de procuror, prin care a solicitat

pronunțarea unei decizii de inadmisibilitate a recursului (f.d. 94-95, volumul III).

Alte referințe nu au fost depuse.

ajunge la concluzia că acesta urmează a fi admis, pentru considerentele expuse în

contextul ce urmează.

Cu titlul preliminar, se relevă că obiectul cenzurii instanței de recurs este limitat

la analiza chestiunilor de drept, respectiv rațiunea și finalitatea exercitării acestei căi de

atac, se rezumă la înlăturarea erorilor de drept admise de instanța ierarhic inferioară, la

etapa precedentă de judecare a cauzei, regulă stipulată și în art. 434 Cod de procedură

penală.

În concordanță cu dispoziția art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt

asupra cărora trebuie să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit

instanței de apel, cuprind următoarele aspecte: dacă fapta reținută a fost săvârșită ori

nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă,

dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate

prin prisma art. 101 Cod de procedură penală. În ceea ce privește chestiunile de drept

pe care urmează să le soluționeze instanța de apel, acestea se referă la: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau

penal au fost corect aplicate.

11

Atunci când se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile

nominalizate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu dispunerea

rejudecării cauzei.

În acest sens, instanța se conduce de prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod

de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul, instanța este în drept să îl

admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și cu dispunerea rejudecării cauzei de către

instanța de apel, în alt complet de judecată, în cazul în care eroarea judiciară nu poate

fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Recurentul invocă în recursul său temeiurile prevăzute de pct. 6) și 10) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel

atunci când: instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit

reține că temeiurile de recurs invocate de recurent și-au găsit confirmare, având în

vedere următoarele considerente.

Analizând decizia instanței de apel, Colegiul penal lărgit reține că prin apel,

avocatul inculpatului Condur Alexei XXXXX a solicitat aplicarea prevederilor art. 385

alin. (5) Cod de procedură penală și constatarea condițiilor de detenție contrar art. 3 din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Conform art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, în cazul constatării încălcării

drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art.3 din Convenția pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții

Europene a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se va calcula în felul următor: două

zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv.

Din materialele cauzei, conform informației prezentate de Penitenciarul nr. 13

Chișinău din 06 iulie 2018 (f.d. 90, volumul II), Condur Alexei s-a deținut în acest

penitenciar în următoarele perioade și celule:

- de la 05.02.2018 pînă la 02.03.3018, în celula 123, 6 paturi, 13,9 m2;

- de la 14.03.2018 pînă la 18.05.2018, în celula 131, 4 paturi, 9,88 m2;

- de la 18.05.2018 până în prezent, în celula 143, 6 paturi, 21 m2.

Sub aspectul dat, instanța de apel a constatat că pe prezenta cauza penală de

învinuire a lui Condur Alexei în baza art. 264 alin. (4) Cod Penal, acesta s-a deținut în

Penitenciarul nr.13 Chișinău, în legătură cu examinarea cauzei penale, de la 05.02.2018

– data reținerii până la data de 02.05.2018, data când a fost pronunțată sentința

Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că, Condur Alexei s-a deținut în

Penitenciarul nr.13 Chișinău pe dosarul respectiv – 88 de zile și constatând deținerea

acestuia în condiții inumane și degradante de detenție, contrare prevederilor art. 3 din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, drepturi

12

care reies din obligația statului de a asigura condițiile de detenție, a redus din pedeapsa

principală stabilită inculpatului Condur Alexei XXXXX, în baza art. 264 alin.(4) Cod

penal, sub formă de 3 ani închisoare, pentru perioada aflării în stare de arest preventiv

de pe 05.02.2018 pînă la 02.05.2018, cu 5 luni 29 zile, stabilindu-i pentru executare

pedeapsa de 2 ani, 6 luni și 1 zi închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

deschis.

Potrivit materialelor cauzei, prin încheierea din 05 februarie 2018 a judecătorului

de instrucție din cadrul Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari, a fost aplicată în privința

învinuitului Condur Alexei măsura preventivă – arestul preventiv pe un termen de 30

de zile până la 05 martie 2018, ora 12:00 (f.d. 146-150, volumul I).

Prin încheierea din 02 martie 2018 a judecătorului de instrucție din cadrul

Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari, a fost aplicată în privința învinuitului Condur

Alexei măsura preventivă – arestul la domiciliu pe un termen de 30 de zile, până la

data de 04 aprilie 2018, ora 12:00, cu stabilirea următoarelor restricții: se interzice de

a ieși din locuință, se interzic comunicările cu alte persoane, cu excepția rudelor

apropiate și avocatului, prin intermediul telefonului, trimiterilor poștale, mijloacelor de

comunicate prin internet etc. (f.d. 159-164, volumul I).

La 14 martie 2018, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, a fost

admis recursul procurorului în Procuratura r-nului Dubăsari, Idriceanu Vladimir și a

fost casată încheierea din 02 martie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari, fiind

prelungită învinuitului Condur Alexei măsura preventivă arestarea preventivă, pe un

termen de 30 de zile, termenul urmând a fi calculat din momentul reținerii, cu includerea

în termenul arestării preventive durata deținerii în arest la domiciliu din 05 martie 2018,

ora 12.00 până la 14 martie 2018, ora 14.55 (f.d. 170, volumul I).

Reieșind din circumstanțele expuse, Colegiul penal lărgit remarcă că, instanța de

apel eronat a inclus în perioada aflării inculpatului în detenție în Penitenciarul nr. 13,

mun. Chișinău, inclusiv perioada aflării acestuia în arest la domiciliul de la 05 martie

2018 până la 14 martie 2018, or, art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală prevede

expres că, în cazul constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție,

garantate de art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, reducerea

pedepsei se va calcula în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest

preventiv.

Prin urmare, instanța de apel greșit a concluzionat că inculpatul Condur Alexei

s-a deținut în Penitenciarul nr.13 Chișinău, în legătură cu examinarea acestei cauze

penale, de la 05.02.2018 – data reținerii până la data de 02.05.2018, în condițiile în care

în această perioadă inculpatul s-a aflat și în arest la domiciliu.

Mai mult ca atât, în răspunsul din 06 iulie 2018 Penitenciarul nr. 13 Chișinău a

indicat cert că, Condur Alexei nu s-a deținut în penitenciar în perioada 02 martie 2018

– 14 martie 2018.

În aceste împrejurări, Colegiul penal lărgit statuează că, eroarea comisă nu poate

fi înlăturată de către instanța de recurs în prezenta procedură, iar, încălcările punctate

în prezenta decizie determină incontestabil Colegiul penal lărgit să concluzioneze

13

asupra necesității de a casa total decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării

cauzei în aceeași instanță în alt complet de judecată, în cadrul căreia urmează a fi

apreciate toate probele în cumul, la justa lor valoare, pentru adoptarea unei soluții

corecte și legale în cauza dată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii

procesual-penale asupra tuturor circumstanțelor de fapt ale cauzei și să țină seama de

cele invocate în prezenta decizie, să verifice și să aprecieze probele administrate și

examinate în instanța de fond, să le dea apreciere cuvenită, cu argumentarea

admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, ținând cont de motivele

casării deciziei atacate, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Se admite recursul ordinar declarat de către acuzatorul de stat, procuror în

Procuratura de Circumscripție Chișinău – Oleg Popov, se casează total decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 februarie 2020, în cauza penală în

privința lui Condur Alexei XXXXX și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 17 iunie 2021.

Președinte Svetlana Filincova

Judecători Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

14