3ra-1194/21 — anularea actelor administrative individuale, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-1194/21 — anularea actelor administrative individuale, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-1194/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (O. Melniciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, I. Muruinau, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

15 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Sava Chirică, reprezentat de

avocatul Eugeniu Musteață,

în cauza de contencios administrativ, la acțiunea înaintată de către Sava Chirică,

reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață împotriva Inspectoratului General al Poliției

și Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” cu privire la anularea actelor

administrative individuale, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 17 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 27 martie 2020, Sava Chirică, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață, a

depus acțiune împotriva Inspectoratului General al Poliției și Brigăzii de poliție cu

destinație specială „Fulger” cu privire la anularea ordinilor Brigăzii de poliție cu

destinație specială „Fulger” în partea stabilirii parțiale a indemnizației pentru activități

speciale de combatere a terorismului lui Sava Chirică în perioada anilor 2018-2019 și

a răspunsului Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” nr. 34/15-M-42/20 din

18 martie 2020, prin care a fost respinsă cererea prealabilă ca fiind inadmisibilă,

obligarea emiterii actului cu privire la achitarea sumei de 27 000 de lei cu titlu de

indemnizație pentru activități speciale de combatere a terorismului și compensarea

cheltuielilor de judecată.

1

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 21 ianuarie 2020, s-a adresat

Inspectoratului General al Poliției cu cerere în vederea achitării indemnizației pentru

activități speciale de combatere a terorismului, care nu a fost achitată pentru perioada

august 2018 – 29 decembrie 2019.

Prin răspunsul nr. 34/5-M-7/20 din 24 ianuarie 2020 a fost informat că cererea sa

a fost expediată pentru examinare conform competenței, Brigăzii de poliție cu destinație

specială „Fulger”, însă care a fost respinsă, invocând că nu au fost depistate abateri de

la procedură.

Reclamantul a specificat că, la 06 martie 2020, a depus cerere prealabilă prin care

a solicitat reexaminarea cererii și admiterea cererii inițiale.

Prin răspunsul din 18 martie 2020 s-a comunicat că în temeiul art. 167 alin. (2) din

Codul administrativ, cererea prealabilă a fost respinsă ca fiind inadmisibilă, fiind

anexate și ordinele pentru lunile în care nu s-a stabilit indemnizația solicitată.

Reclamantul a considerat că, actele emise sunt ilegale și urmează a fi anulate. În

susținerea poziției sale a indicat că, potrivit pct. 17-18 din Regulamentul privind

acordarea indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului, aprobat

prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 271 din 17 august 2018 (în continuare

Regulament), indemnizația poartă un caracter stimulator de compensare a riscurilor

asumate și se acordă lunar în dependență de aportul angajaților în procesul de prevenire

și combatere a terorismului, în baza indicatorilor realizați, care nu poate depăși suma

de 6 500 de lei. Astfel, trebuia să fie instituită о comisie specială care, lunar, trebuia să

stabilească mărimea indemnizației prin emiterea unei deciziei privind

acordarea/neacordarea indemnizației pentru activități speciale de combatere a

terorismului, în temeiul căreia să întocmească un proces-verbal și ca urmare ordinul de

stabilire a indemnizației.

Reclamantul a relatat că, pentru stabilirea indemnizației, la pct. 21 din

Regulamentului privind acordarea indemnizației pentru activități speciale de combatere

a terorismului s-a indicat că, indemnizația se acordă, având la bază rapoartele motivate,

ținîndu-se cont de indicatorii de performanță realizați, după cum urmează: planificarea,

desfășurarea, coordonarea unui ansamblu de măsuri organizatorice, tehnice și de

instruire, în scopul asigurării protecției antiteroriste și ordinii de drept, cu implicarea în

activități speciale - 2 000 de lei (indicator nr. 1); combaterea criminalității, prin prisma

acțiunilor specifice de combatere a terorismului - 1 500 de lei (indicator nr. 2);

întreprinderea măsurilor întru respectarea legalității, prevenirea și curmarea unor

acțiuni care vizează tulburări sociale sau manifestări de violență pe timpul adunărilor

publice, activităților culturale, sportive și religioase, precum și altor manifestații

similare cu participare de public numeros - 2 000 de lei (indicator nr. 3); planificarea,

organizarea și desfășurarea măsurilor și antrenamentelor întru menținerea nivelului

înalt al capacității operaționale de intervenții speciale în cazul situațiilor cu grad sporit

2

de risc, de urgență, cu caracter tehnogen și cultural, cît și întreprinderea măsurilor

urgente de lichidare a consecințelor activităților teroriste - 500 de lei (indicator nr. 4);

obținerea pregătirii profesionale și perfecționarea continuă orientată spre îndeplinirea

măsurilor de dirijare, coordonarea și realizarea măsurilor de combatere a terorismului -

500 de lei (indicator nr. 5).

Reclamantul a menționat că angajații pot fi lipsiți total de indemnizație doar în

circumstanțele indicate în pct. 23 al Regulamentului privind acordarea indemnizației

pentru activități speciale de combatere a terorismului, în care Sava Chirică nu s-a

încadrat, iar un alt motiv nu poate fi reținut deoarece acestea sunt indicate în mod

exhaustiv. Pentru a nu stabili sau a stabili parțial indemnizația pentru anumiți indicatori

trebuie să existe un raport motivat al conducătorului din care să rezulte acest fapt, să se

emită о decizie de acordare/neacordare a indemnizației, să fie întocmit procesul-verbal

al ședinței Comisiei și ordinul de acordare a indemnizației, iar acordarea sau

neacordarea indemnizației nu este о prerogativă a liberului arbitru a conducătorilor sau

a membrilor comisiei, ci se acordă în baza unor indicatori de performanță.

Prin prisma pct. 23 din Regulamentul privind acordarea indemnizației pentru

activități speciale de combatere a terorismului, indemnizația urmează a fi stabilită și

achitată salariatului și doar în anumite circumstanțe poate fi lipsită de aceasta, iar

refuzul de a achita indemnizația, în partea neachitată este neîntemeiat, deoarece nu s-a

făcut trimitere nici la о circumstanță ce duce la nestabilirea indemnizației sau stabilirea

parțială a acesteia. Astfel, ordinele de stabilire a indemnizației sunt neîntemeiate,

deoarece nu s-a indicat niciun temei din cele reflectate în Regulamentul privind

acordarea indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului.

De asemenea, reclamantul a evidențiat, că deși cererea prealabilă a fost respinsă

ca fiind inadmisibilă, pârâții nu au făcut trimitere la nici un temei de inadmisibilitate,

iar prin acțiunile ilegale a fost lipsit de indemnizația în sumă de 3 000 de lei pentru anul

2018 și 24 000 de lei pentru anul 2019.

Pe parcursul examinării cauzei, reclamantul Sava Chirică, reprezentat de avocatul

Eugeniu Musteață, a depus cereri de concretizare a pretențiilor solicitând anularea

ordinelor Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” nr. 89ef. din 28 septembrie

2018, nr. 107ef. din 23 noiembrie 2018, nr. 77ef. din 25 septembrie 2019, nr. 62ef. din

25 iulie 2019, nr. 88ef. din 25 octombrie 2019, nr. 94ef. din 25 noiembrie 2019,

nr. 101ef. din 20 decembrie 2019, în partea în care nu s-a stabilit sau s-a stabilit parțial

indemnizația pentru activități speciale de combatere a terorismului lui Sava Chirică, a

răspunsului Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” nr. 34/15-M-42/20 din

18 martie 2020 și refuzului Inspectoratului General al Poliției nr. 34/2-773 din 25 martie

2020 prin care a fost respinsă cererea prealabilă din 06 martie 2020 ca fiind

inadmisibilă, a răspunsului Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger”

nr. 34/15-M-48/20 din 18 aprilie 2020, prin care a fost respinsă cererea prealabilă din

3

27 martie 2020 ca fiind inadmisibilă, obligarea emiterii actului privire la achitarea

sumei de 27 000 de lei cu titlu de indemnizație pentru activități speciale de combatere

a terorismului și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 20 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a

fost admisă parțial acțiunea.

S-a anulat ordinul Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” nr. 101ef. din

20 decembrie 2019, în partea în care nu s-a stabilit indemnizația pentru activități

speciale de combatere a terorismului lui Sava Chirică.

S-a anulat răspunsul Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger”

nr. 34/15-M-42/20 din 18 martie 2020, prin care a fost respinsă cererea prealabilă, în

partea ce se referă la anularea ordinului Brigăzii de poliție cu destinație specială

„Fulger” nr. 101ef. din 20 decembrie 2019, în partea în care nu s-a stabilit indemnizația

pentru activități speciale de combatere a terorismului lui Sava Chirică.

S-a anulat răspunsul Inspectoratului General al Poliției nr. 34/2-773 din 25 martie

2020, prin care a fost respinsă cererea prealabilă din 06 martie 2020, în partea ce se

referă la anularea ordinului Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger”

nr. 101ef. din 20 decembrie 2019, în partea în care nu s-a stabilit indemnizația pentru

activități speciale de combatere a terorismului lui Sava Chirică.

S-a obligat Brigada de poliție cu destinație specială „Fulger” să reexamineze

chestiunea privind acordarea indemnizației pentru activități speciale de combatere a

terorismului lui Sava Chirică pentru luna decembrie 2019, luând în considerare

rezultatele obținute în activitate și perioada efectiv lucrată.

S-a încasat de la Brigada de poliție cu destinație specială „Fulger” în beneficiul lui

Sava Chirică cheltuieli de judecată suportate în mărime de 4 000 de lei.

În rest, pretențiile cu privire la anularea actelor administrative individuale

defavorabile, obligarea emiterii actelor administrative individuale favorabile și

încasarea cheltuielilor de judecată, au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

În susținerea poziției sale instanța de judecată a stabilit că Sava Chirică a activat

în cadrul Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” până la 20 decembrie 2019,

astfel beneficiind de dreptul la indemnizație pentru activități speciale de combatere a

terorismului pentru perioada de timp efectiv lucrată în luna decembrie 2019. Or,

neachitarea integrală a indemnizației pentru luna decembrie 2019 doar din

considerentul că la 20 decembrie 2019 a fost încetat raportul de serviciu cu Sava

Chirică, este neîntemeiată, deoarece, pârâtul trebuia să aprecieze activitățile speciale de

combatere a terorismului pentru perioada de timp efectiv lucrată în luna decembrie

2019, adică până la 19 decembrie 2019. Totodată reprezentantul pârâților nu a prezentat

instanței de judecată argumente în vederea susținerii poziției de al lipsi pe Sava Chirică

de indemnizația pentru activități speciale de combatere a terorismului, pentru perioada

enunțată.

4

Instanța de fond a conchis că, pentru perioada lunii decembrie 2019, indemnizația

pentru activități speciale de combatere a terorismului urmează a fi calculată

reclamantului, în conformitate cu cerințele Regulamentului privind acordarea

indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului, efectiv pentru

perioada în care a activat în luna decembrie 2019.

La fel, instanța de fond a concluzionat în privința anulări răspunsului Brigăzii de

poliție cu destinație specială „Fulger” nr.34/15-M-42/20 din 18 martie 2020 și

răspunsului Inspectoratului General al Poliției nr. 34/2-773 din 25 martie 2020, în

partea ce se referă la anularea ordinului nr. 101 ef. din 20 decembrie 2019, în partea în

care nu s-a stabilit indemnizația pentru activități speciale de combatere a terorismului

lui Sava Chirică, având în vedere că a fost anulat ordinul Brigăzii de poliție cu

destinație specială „Fulger” nr. 101 ef. din 20 decembrie 2020, în partea în care nu s-a

stabilit indemnizația pentru activități speciale de combatere a terorismului lui Sava

Chirică.

Instanța de fond a mai reținut că, în privința pretenției privind anularea refuzului

Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” nr. 34/15-M-48/20 din 08 aprilie

2020, reclamantul prin depunerea cererii la 25 martie 2020, a exercitat deja o cale de

contestare neprevăzută de Codul administrativ, astfel a concluzionat în privința

netemeinicei acestei pretenții.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 02 noiembrie 2020, respectând

termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, Sava Chirică,

reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață, a depus cerere de apel motivată, prin care a

solicitat casarea hotărârii din 20 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere integrală a acțiunii (f.d.64-68, vol. II).

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 05 noiembrie 2020, respectând

termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, Inspectoratul General

al Poliției a depus cerere de apel motivată, prin care a solicitat casarea hotărârii din 20

octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei decizii noi de

respingere a acțiunii (f.d.73-83, vol.II).

Prin decizia din 17 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată hotărârea

din 20 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă decizie nouă

prin care a fost respinsă acțiunea înaintată de către Sava Chirică împotriva

Inspectoratului General al Poliției și Brigăzii de poliție cu destinație specială ,,Fulger”

privind anularea actelor administrative individuale defavorabile, obligarea emiterii

actului administrativ individual favorabil și compensarea cheltuielilor de judecată, ca

neîntemeiată.

S-a respins recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliției împotriva

încheierii din 24 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care s-a declarat

5

admisibilă acțiunea depusă de către Sava Chirică împotriva Inspectoratului General al

Poliției și Brigăzii de poliție cu destinație specială ,,Fulger”.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, în cazul înrăutățirii unor

indicatori sau al neîndeplinirii lor în perioada de gestionare, cota procentuală a

indemnizației cuvenite pentru indicatorul respectiv nu se acordă sau se reduce

proporțional de către Comisie. Astfel, s-a stabilit că, Brigada de poliție cu destinație

specială „Fulger” în mod justificat și întemeiat a redus indemnizația lui Sava Chirică,

deoarece, în cadrul examinării rapoartelor prezentate, Comisia a constatat că Sava

Chirică a admis mai multe carențe în activitatea sa.

Totodată a reținut instanța de apel că, pe parcursul lunii octombrie 2019, angajații

detașamentului nr. 2 intervenție acțiuni speciale al Brigăzii de poliție cu destinație

specială „Fulger”, nu au fost antrenați în activități cu destinație specială desfășurate în

vederea combaterii terorismului, din motiv că angajații subdiviziunii au dat dovadă de

un nivel slab al pregătirii profesionale, necunoscând sarcinile ce li se atribuiau potrivit

misiunilor stabilite.

Curtea de Apel Chișinău a remarcat că, indicatorii slabi de performanță referitor

la planificarea, organizarea, monitorizarea activității detașamentului, lipsa de control

asupra efectivului și măsurile incluse în planul de activitate rezultă din încheierile

anchetelor de serviciu efectuate în baza rapoartelor nr. 15/43 din 30 august 2019,

nr. 15/42 din 29 august 2019, nr. 15/12 din 04 martie 2019, nr. 15/18 din 01 aprilie

2019, aprobate de Comandantul Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger”.

Or, concluziile expuse în încheierile anchetelor de serviciu, denotă că conducerea

departamentului intervenție acțiuni speciale nr. 2 (DIAS), realizată de către Sava

Chirică, a manifestat lipsă de responsabilitățile în realizarea sarcinilor în partea ce se

referă la planificarea, organizarea, monitorizarea activității detașamentului și lipsă de

control asupra efectivului.

La 17 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice, Sava Chirică, reprezentat de

avocatul Eugeniu Musteață, a depus cerere de recurs nemotivată, iar la 03 decembrie

2021 cerere de recurs motivată împotriva deciziei din 17 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu

emiterea unei decizii noi de admitere integrală a acțiunii (f.d. 151-153, 164-181).

În motivarea cererii de recurs, a invocat că, Valeriu Vladiuc a participat în

procedura extrajudiciară și în ședința de judecată ca fiind angajat din cadrul Brigăzii de

poliție cu destinație specială „Fulger” și cu procură de reprezentare a acesteia. Instanța

de apel, nu s-a expus asupra împuternicirilor lui Valeriu Vladiuc la semnarea și

prezentarea apelului, dar și cu privire la reprezentarea Inspectoratului General al

Poliției.

Recurentul a relatat că în motivarea deciziei recurate instanța de apel a indicat că

comisia a constatat că Sava Chirică a admis mai multe carențe în activitatea sa, precum

6

că subalternii acestuia nu au fost antrenați în activități cu destinație specială desfășurate

în vederea combaterii terorismului, din motiv că angajații subdiviziunii au dat dovadă

de un nivel slab al pregătirii profesionale, necunoscând sarcinile ce li se atribuie potrivit

misiunilor stabilite. Unica referire fiind la încheierile anchetelor de serviciu efectuate

în baza rapoartelor, pe care nu le-a contestat Sava Chirică.

Recurentul consideră că, instanța de apel s-a limitat doar la constatările Comisiei,

fără să examineze raționamentele pe care și-a fundamentat soluția Comisia, în raport cu

argumentele apelantului/recurentului.

Recurentul a invocat că angajatorul cu rea-credință a interpretat eronat prevederile

actelor normative. Astfel, din conținutul procesului-verbal nr. 12 al ședinței Comisiei

Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției

privind stabilirea indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului

în luna decembrie 2019, s-a constatat că ședința a avut loc la 20 decembrie 2019. Deși

ordinul Inspectoratului General al Poliției cu nr. 709 ef., în temeiul căruia a fost eliberat

recurentul, a fost emis la data de 20 decembrie 2019, din conținutul acestuia rezultă că

Sava Chirică a încetat serviciul de la 29 decembrie 2019. Prin urmare, la data de

20 decembrie 2019, când a fost examinată chestiunea cu privire la stabilirea

indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului pentru luna

decembrie 2019, recurentul era în exercițiul funcției, fiind eliberat tocmai la data de

29 decembrie 2019.

Aici, instanța de apel s-a limitat doar la prevederile Regulamentului privind

acordarea indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului precum

că angajații vor fi lipsiți total de indemnizație în situația în care au fost încetate

raporturile de serviciu din cadrul instituției din care face parte până la ultima zi

calendaristică a perioadelor de referință, fără a se expune asupra argumentului cu privire

la circumstanțele de fapt și anume că recurentul a fost eliberat cu 9 zile mai târziu de la

data limită a perioadei de referință.

Recurentul a opinat că, în argumentarea soluției de lipsire a indemnizației pentru

indicatorul nr. 4, în sumă de 500 de lei, recurentului i s-au incriminat acțiuni care nu țin

de competența acestuia, deoarece planurile-tip se fac pe unitate și nu pe subdiviziune,

pentru toți angajații așa cum și s-a indicat în titlul acestuia, care se elaborează de către

grupuri special create, investite cu obligații de elaborare și implementare a politicilor

manageriale. Mai mult, s-a făcut trimitere la neactualizarea unor planuri din anul 2015,

respectiv nu este clar de ce acest lucru nu s-a efectuat mai devreme și de ce a apărut

această necesitate anume la sfârșitul anului 2018. Toate planurile pe subdiviziune sunt

coordonate cu conducătorul nemijlocit și conducătorul direct a unității, iar dacă există

obiecții, acestea se înlătură imediat și nu pot fi puse în executare fără aprobarea

ultimului. Prin urmare, membrii Comisiei au pus în sarcina recurentului careva lacune

de planificare, deși planurile se coordonează și se aprobă de către șefi.

7

Recurentul a mai notat că, a fost făcută trimitere la o anchetă de serviciu cu privire

la rezultatele capacității de luptă pe semnalul de alarmă „Sirena”, însă nu s-a prezentat

nici un ordin cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare. De asemenea, Regulamentul

privind acordarea indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului

nu prevede că pentru abaterile disciplinare urmează a fi redusă indemnizația,

nemaivorbind de situația în care abaterea disciplinară nu a fost constatată în modul

corespunzător și conform competenței. Astfel de încheieri prin care s-ar fi constatat

abaterea disciplinară, contrar procedurii și competenței nici nu reprezintă un act

administrativ și nu pot fi contestate de persoana vizată în contencios administrativ, iar

în consecință nici nu pot produce efecte juridice pentru persoana vizată.

Conform art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 17 iunie 2021.

La 17 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice, Sava Chirică, reprezentat de

avocatul Eugeniu Musteață, a depus cerere de recurs nemotivată.

La 20 septembrie 2021, Curtea de Apel Chișinău, a expediat lui Sava Chirica și

avocatului Eugeniu Musteață, la o adresă greșită, copia deciziei motivate, care nu a fost

recepționată de către ultimii.

La 15 noiembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Curtea Supremă de

Justiție, a expediat suplimentar, în adresa avocatului Eugeniu Musteață, copia deciziei

motivate din 17 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, fapt confirmat prin extrasul din

poșta electronică, anexat la materialele dosarului (f.d.161 vol. 2).

La 03 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Sava Chirică,

reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață, a depus recurs motivat, împotriva deciziei

din 17 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, astfel se atestă că recursul a fost depus în

termen.

La 06 decembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

participanților la proces copia cererii de recurs depusă de Sava Chirică, reprezentat de

avocatul Eugeniu Musteață, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt

ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

8

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural

și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai

sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului

9

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway,

hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de Sava Chirică, reprezentat de avocatul Eugeniu

Musteață, este inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Sava Chirică, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

10