2ra-1802/21 — anularea ordinului, restabilirea în funcție și repararea prejudiciului material și moral

2ra-1802/21 — anularea ordinului, restabilirea în funcție și repararea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1802/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. A. Ciubotaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Malîi, I. Dutca, M. Guzun)

ÎNCHEIERE

15 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Canțîr

Ludmila, reprezentată de avocatul Ciolacu Serghei,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Canțîr Ludmila

împotriva Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” cu privire la anularea

ordinului, restabilirea în funcție și repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Canțîr Ludmila și a fost menținută hotărârea din 30 octombrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La data de 26 mai 2020, Canțîr Ludmila a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” cu privire la anularea

ordinului, restabilirea în funcție și repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că în baza contractului individual de

muncă nr. 157 din 01 septembrie 2014, încheiat cu Universitatea Pedagogică de Stat

„Ion Creangă”, a fost angajată în funcția de conferențiar universitar. Ulterior, prin

ordinul nr. 112 din 29 aprilie 2015, în rezultatul concursului desfășurat și rezultatelor

obținute, a fost numită în funcția de președinte a Consiliului științific al UPS „Ion

Creangă”.

A susținut că, în conformitate cu Hotărârea Guvernului pentru aprobarea

Regulamentului privind organizarea studiilor superioare de doctorat nr. 1007 din 10

decembrie 2014, Regulamentului instituțional de organizare și desfășurare a

programelor de studii universitare de doctorat la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion

Creangă” din Chișinău și a Metodologiei alegerii consiliului pentru studii universitare

de doctorat și a structurilor de conducere a școlii doctorale, în baza deciziei comisiei de

1

concurs, conducătorul instituției care dorește să organizeze studii superioare de

doctorat, sau al instituției care reprezintă legal consorțiul ori parteneriatul, încheie cu

persoana desemnată în calitate de președinte al Consiliului științific un contract de

management pe o durată de 5 ani.

A invocat că, pe o perioadă îndelungată de timp nu s-a perfectat niciun contract

de management, deși prezentase un proiect al contractului de management, fiind nevoită

la data de 01 ianuarie 2016 să solicite transferarea în funcția de președinte al Consiliului

Științific al UPS „Ion Creangă”. Astfel, a fost perfectat de către rectoratul UPS „Ion

Creangă” o anexă la Contractul individual de muncă, în care a fost indicată durata

contractului de doar un an, fiind indicat termenul: 02 ianuarie 2016 – 31 decembrie

2016.

A notat că, începând cu momentul angajării în cadrul UPS „Ion Creangă”, a

respectat întotdeauna disciplina muncii, și-a îndeplinit toate obligațiunile funcționale

cu bună-credință, permanent a îndeplinit sarcinile funcției deținute în mod conștiincios

și în termen, respectând disciplina de muncă și programul zilnic de lucru, fără a parveni

în adresa acesteia plângeri sau aplicate sancțiuni disciplinare.

Reclamanta a relatat că la 27 februarie 2020, a prezentat rectorului UPS „Ion

Creangă” obiecții referitor la organizarea unui nou concurs de realegere a candidaturii

la funcția de președinte al Consiliului Științific. Însă, prin ordinul rectorului universității

nr. 21-A din 30 aprilie 2020 cu privire la personal (pct. 1 și 2), s-a dispus încetarea

contractului individual de muncă și concedierea sa din funcția deținută, în temeiul

prevederilor art. 82 lit. f) din Codul muncii.

A afirmat că angajatorul nu a anunțat concurs pentru funcția sa de conferențiar

la catedra Științe ale Educației și Management, conform prevederilor legale, prin care

a fost lipsită de dreptul de a participa la concursul de ocupare a postului de conferențiar

universitar la catedra unde preda.

A declarat că nu este de acord cu ordinul emis, deoarece conform anexei la

contractual individual de muncă, prin care a fost numită în funcția de președinte al

Consiliului Științific, durata contractului a fost indicată până la 31 decembrie 2016.

Astfel, din motiv că nu a fost încheiat vreun contract de management, dar a fost

întocmită o anexă la contractul individual de muncă cu termen de până la data de

31 decembrie 2016, raportul cu UPS „Ion Creangă” este guvernat de prevederile

Codului muncii, care prevede prelungirea pe durată nedeterminată a contractului care a

expirat, pe când raporturile de muncă au continuat de fapt.

Respectiv, Canțîr Ludmila consideră că raporturile de muncă au continuat de fapt

o perioadă de mai mult de 3 ani și 4 luni și niciuna dintre părți nu a cerut încetarea lor,

iar, durata contractului individual de muncă încheiat cu dânsa este una nedeterminată.

A mai indicat că prin emiterea ordinului nr. 21-A, i-au fost cauzate suferințe de

ordin psihic sub formă de probleme de sănătate, neliniște sufletească, frustrare și

anxietate, prejudiciul moral fiind apreciat la suma de 20 000 de lei.

Reclamanta a solicitat anularea ordinului rectorului UPS „Ion Creangă” nr. 21-

A ”Cu privire la personal”, ca fiind ilegal, restabilirea în funcția de președinte al

Consiliului Științific al UPS „Ion Creangă”, restabilirea în funcția de conferențiar

2

universitar la Catedra Științe ale Educației și Management; încasarea de la UPS „Ion

Creangă” în beneficiul reclamantei a salariului pentru întreaga perioadă de absență

forțată de la locul de muncă și a sumei de 20 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 30 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea depusă de Canțîr Ludmila a fost respinsă ca neîntemeiată.

La data de 11 noiembrie 2020 Canțîr Ludmila a declarat apel împotriva hotărârii

instanței de fond, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii și

pronunțarea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Canțîr Ludmila și a fost menținută hotărârea din 30 octombrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că potrivit pct. 25 al

Regulamentului cu privire la modul de ocupare a posturilor didactice în instituțiile de

învățământ superior, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 854 din 21 septembrie

2010, persoana care a susținut concursul este angajată în postul respectiv în baza

contractului individual de muncă pe o perioadă de 5 ani. Iar, potrivit pct. 27 din

Regulament, persoana care activează în cadrul instituției respective de învățământ

superior și nu a susținut concursul sau nu a depus actele pentru participarea la concurs,

este eliberată din funcție în conformitate cu legislația în vigoare.

Instanța de ape a indicat că, concursul pentru funcția de președinte al Consiliului

Științific al UPS „Ion Creangă” a fost organizat în baza Regulamentului privind

organizarea studiilor superioare de doctorat, ciclul III, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr.1007 din 10 decembrie 2014, care prevede expres termenul ocupării

funcției pe o perioadă de 5 ani, iar ocuparea funcției pentru un alt termen poate avea loc

după susținerea unui alt concurs cu oferirea posibilității de participare pentru toate

persoanele care corespund cerințelor.

Curtea de Apel Chișinău a apreciat critic argumentul Ludmilei Canțîr precum că

termenul de 5 ani pentru funcția de președinte al consiliului științific urmează a fi

calculat din data de 02 ianuarie 2016, când, la cererea ei, a fost transferată în această

funcție prin ordinul 16-A din 26 februarie 2016, or, reclamanta a fost numită în funcția

de președinte al consiliului științific prin ordinul din 29 aprilie 2015, prin urmare

termenul de 5 ani urmează a fi calculat din această dată.

Totodată, instanța de apel a reținut că, la materialele dosarului este anexată

Metodologia alegerii Consiliului pentru Studii Universitare de Doctorat și a Structurilor

de Conducere a Școlii Doctorale, elaborată și contrasemnată de Canțîr Ludmila în

calitate de președinte al Consiliului Științific pentru Studiile Universitare de Doctorat,

la data de 16 martie 2015. De asemenea, potrivit Regulamentului instituțional de

organizare și funcționare a studiilor universitare de doctorat, elaborat de reclamantă în

calitate de președinte al Consiliului Științific pentru Studiile Universitare de Doctorat,

contrasemnat de aceasta la data de 11 martie 2015, în art. 3 pct. 5 și 8 s-a stabilit că

președintele CȘSUD este membru de drept și mandatul membrilor este de 5 ani.

Instanța de apel a considerat întemeiat argumentul angajatorului precum că lipsa

contractului de management pe 5 ani nu poate fi atribuită acestuia, or, de organizarea

3

studiilor superioare de doctorat a fost responsabilă Canțîr Ludmila, care urma să

perfecteze actele organizatorice pentru activitatea subdiviziunii nou create, inclusiv

contractul de management.

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a conchis că este justă concluzia primei

instanțe cu privire la faptul că Ludmila Canțîr s-a aflat în raporturi juridice de muncă

reglementate de normele speciale stabilite atât în Regulamentul privind organizarea

studiilor superioare de doctorat, cât și conform Regulamentului instituțional de

organizare și desfășurare a programelor de studii universitare de doctorat la

Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, ordinul nr. 21-A din 30 aprilie 2020

fiind legal.

La data de 19 octombrie 2021 Canțîr Ludmila, reprezentată de avocatul Ciolacu

Serghei, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului au fost reiterate motivele de fapt și de drept expuse în

cererea de chemare în judecată.

Suplimentar s-a indicat că prima instanță și-a întemeiat soluția doar pe o anexă la

contractul individual de muncă prin care ar fi fost stabilită valabilitatea contractului

până la 30 aprilie 2020. Această anexă la contract a fost prezentată de către intimată,

care ulterior a fost recunoscută ca falsă, deoarece lipsește semnătura Ludmilei Canțîr,

din care motiv a decăzut necesitatea numirii unei expertizei grafoscopică, deși în ședință

a fost înaintat un astfel de demers.

A menționat că, invocând în apel acest argument, instanța de apel și-a întemeiat

soluția pe ordinul de validare a rezultatelor concursului, indicând că Ludmila Canțîr a

început să îndeplinească obligațiile de serviciu din acel moment, pe când legislația în

vigoare prevede încheierea unui contract de management pe o durată de 5 ani, iar,

termenul începe să curgă din momentul încheierii acestui contract, prin care părțile își

asumă anumite obligații și primesc drepturi. Însă, la caz, nu a fost încheiat niciun

contract de management.

Reprezentantul recurentei a notat că instanța de apel eronat a indicat că Ludmila

Canțîr urma să perfecteze contractul de management, deoarece în Regulamentul privind

organizarea studiilor superioare de doctorat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1007

din 10 decembrie 2014, este stipulat clar că obligația de a încheia contract de

management pe o perioadă de 5 ani revine instituției.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 30 iunie 2021.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată

la adresa electronică a avocatului Ciolacu Serghei la 20 august 2021 (f.d. 194), în recurs

ultimul confirmând recepționarea actului judecătoresc.

Astfel, recursul, declarat la 19 octombrie 2021, este în termen.

4

La data de 29 octombrie 2021, copia recursului a fost expediată în adresa

intimatei Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, cu înștiințarea despre

depunerea referinței (f.d. 205, 207).

Prin referința depusă la 09 decembrie 2021 Universitatea Pedagogică de Stat „Ion

Creangă”, reprezentată de avocatul Costru Tatiana, a solicitat considerarea recursului

ca inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Canțîr Ludmila, reprezentată de

5

avocatul Ciolacu Serghei, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Canțîr

Ludmila, reprezentată de avocatul Ciolacu Serghei, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Canțîr Ludmila, reprezentată de avocatul Ciolacu

Serghei, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Canțîr Ludmila, reprezentată de avocatul Ciolacu Serghei,

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

6