2ra-1802/21 — anularea ordinului, restabilirea în funcție și repararea prejudiciului material și moral

Dosarul nr. 2ra-1802/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. A. Ciubotaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Malîi, I. Dutca, M. Guzun) ÎNCHEIERE 15 decembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Canțîr Ludmila, reprezentată de avocatul Ciolacu Serghei, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Canțîr Ludmila împotriva Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” cu privire la anularea ordinului, restabilirea în funcție și repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Canțîr Ludmila și a fost menținută hotărârea din 30 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, constată: La data de 26 mai 2020, Canțîr Ludmila a depus cerere de chemare în judecată împotriva Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” cu privire la anularea ordinului, restabilirea în funcție și repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că în baza contractului individual de muncă nr. 157 din 01 septembrie 2014, încheiat cu Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, a fost angajată în funcția de conferențiar universitar. Ulterior, prin ordinul nr. 112 din 29 aprilie 2015, în rezultatul concursului desfășurat și rezultatelor obținute, a fost numită în funcția de președinte a Consiliului științific al UPS „Ion Creangă”.

A susținut că, în conformitate cu Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea studiilor superioare de doctorat nr. 1007 din 10 decembrie 2014, Regulamentului instituțional de organizare și desfășurare a programelor de studii universitare de doctorat la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău și a Metodologiei alegerii consiliului pentru studii universitare de doctorat și a structurilor de conducere a școlii doctorale, în baza deciziei comisiei de 1 concurs, conducătorul instituției care dorește să organizeze studii superioare de doctorat, sau al instituției care reprezintă legal consorțiul ori parteneriatul, încheie cu persoana desemnată în calitate de președinte al Consiliului științific un contract de management pe o durată de 5 ani.

A invocat că, pe o perioadă îndelungată de timp nu s-a perfectat niciun contract de management, deși prezentase un proiect al contractului de management, fiind nevoită la data de 01 ianuarie 2016 să solicite transferarea în funcția de președinte al Consiliului Științific al UPS „Ion Creangă”. Astfel, a fost perfectat de către rectoratul UPS „Ion Creangă” o anexă la Contractul individual de muncă, în care a fost indicată durata contractului de doar un an, fiind indicat termenul: 02 ianuarie 2016 – 31 decembrie 2016. A notat că, începând cu momentul angajării în cadrul UPS „Ion Creangă”, a respectat întotdeauna disciplina muncii, și-a îndeplinit toate obligațiunile funcționale cu bună-credință, permanent a îndeplinit sarcinile funcției deținute în mod conștiincios și în termen, respectând disciplina de muncă și programul zilnic de lucru, fără a parveni în adresa acesteia plângeri sau aplicate sancțiuni disciplinare.

Reclamanta a relatat că la 27 februarie 2020, a prezentat rectorului UPS „Ion Creangă” obiecții referitor la organizarea unui nou concurs de realegere a candidaturii la funcția de președinte al Consiliului Științific. Însă, prin ordinul rectorului universității nr. 21-A din 30 aprilie 2020 cu privire la personal (pct. 1 și 2), s-a dispus încetarea contractului individual de muncă și concedierea sa din funcția deținută, în temeiul prevederilor art. 82 lit. f) din Codul muncii. A afirmat că angajatorul nu a anunțat concurs pentru funcția sa de conferențiar la catedra Științe ale Educației și Management, conform prevederilor legale, prin care a fost lipsită de dreptul de a participa la concursul de ocupare a postului de conferențiar universitar la catedra unde preda.

A declarat că nu este de acord cu ordinul emis, deoarece conform anexei la contractual individual de muncă, prin care a fost numită în funcția de președinte al Consiliului Științific, durata contractului a fost indicată până la 31 decembrie 2016. Astfel, din motiv că nu a fost încheiat vreun contract de management, dar a fost întocmită o anexă la contractul individual de muncă cu termen de până la data de 31 decembrie 2016, raportul cu UPS „Ion Creangă” este guvernat de prevederile Codului muncii, care prevede prelungirea pe durată nedeterminată a contractului care a expirat, pe când raporturile de muncă au continuat de fapt. Respectiv, Canțîr Ludmila consideră că raporturile de muncă au continuat de fapt o perioadă de mai mult de 3 ani și 4 luni și niciuna dintre părți nu a cerut încetarea lor, iar, durata contractului individual de muncă încheiat cu dânsa este una nedeterminată.

A mai indicat că prin emiterea ordinului nr. 21-A, i-au fost cauzate suferințe de ordin psihic sub formă de probleme de sănătate, neliniște sufletească, frustrare și anxietate, prejudiciul moral fiind apreciat la suma de 20 000 de lei. Reclamanta a solicitat anularea ordinului rectorului UPS „Ion Creangă” nr. 21- A ”Cu privire la personal”, ca fiind ilegal, restabilirea în funcția de președinte al Consiliului Științific al UPS „Ion Creangă”, restabilirea în funcția de conferențiar 2 universitar la Catedra Științe ale Educației și Management; încasarea de la UPS „Ion Creangă” în beneficiul reclamantei a salariului pentru întreaga perioadă de absență forțată de la locul de muncă și a sumei de 20 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 30 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea depusă de Canțîr Ludmila a fost respinsă ca neîntemeiată. La data de 11 noiembrie 2020 Canțîr Ludmila a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii și pronunțarea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă integral. Prin decizia din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Canțîr Ludmila și a fost menținută hotărârea din 30 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că potrivit pct. 25 al Regulamentului cu privire la modul de ocupare a posturilor didactice în instituțiile de învățământ superior, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 854 din 21 septembrie 2010, persoana care a susținut concursul este angajată în postul respectiv în baza contractului individual de muncă pe o perioadă de 5 ani.

Iar, potrivit pct. 27 din Regulament, persoana care activează în cadrul instituției respective de învățământ superior și nu a susținut concursul sau nu a depus actele pentru participarea la concurs, este eliberată din funcție în conformitate cu legislația în vigoare. Instanța de ape a indicat că, concursul pentru funcția de președinte al Consiliului Științific al UPS „Ion Creangă” a fost organizat în baza Regulamentului privind organizarea studiilor superioare de doctorat, ciclul III, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1007 din 10 decembrie 2014, care prevede expres termenul ocupării funcției pe o perioadă de 5 ani, iar ocuparea funcției pentru un alt termen poate avea loc după susținerea unui alt concurs cu oferirea posibilității de participare pentru toate persoanele care corespund cerințelor.

Curtea de Apel Chișinău a apreciat critic argumentul Ludmilei Canțîr precum că termenul de 5 ani pentru funcția de președinte al consiliului științific urmează a fi calculat din data de 02 ianuarie 2016, când, la cererea ei, a fost transferată în această funcție prin ordinul 16-A din 26 februarie 2016, or, reclamanta a fost numită în funcția de președinte al consiliului științific prin ordinul din 29 aprilie 2015, prin urmare termenul de 5 ani urmează a fi calculat din această dată.

Totodată, instanța de apel a reținut că, la materialele dosarului este anexată Metodologia alegerii Consiliului pentru Studii Universitare de Doctorat și a Structurilor de Conducere a Școlii Doctorale, elaborată și contrasemnată de Canțîr Ludmila în calitate de președinte al Consiliului Științific pentru Studiile Universitare de Doctorat, la data de 16 martie 2015. De asemenea, potrivit Regulamentului instituțional de organizare și funcționare a studiilor universitare de doctorat, elaborat de reclamantă în calitate de președinte al Consiliului Științific pentru Studiile Universitare de Doctorat, contrasemnat de aceasta la data de 11 martie 2015, în art. 3 pct. 5 și 8 s-a stabilit că președintele CȘSUD este membru de drept și mandatul membrilor este de 5 ani.

Instanța de apel a considerat întemeiat argumentul angajatorului precum că lipsa contractului de management pe 5 ani nu poate fi atribuită acestuia, or, de organizarea 3 studiilor superioare de doctorat a fost responsabilă Canțîr Ludmila, care urma să perfecteze actele organizatorice pentru activitatea subdiviziunii nou create, inclusiv contractul de management. Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a conchis că este justă concluzia primei instanțe cu privire la faptul că Ludmila Canțîr s-a aflat în raporturi juridice de muncă reglementate de normele speciale stabilite atât în Regulamentul privind organizarea studiilor superioare de doctorat, cât și conform Regulamentului instituțional de organizare și desfășurare a programelor de studii universitare de doctorat la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, ordinul nr. 21-A din 30 aprilie 2020 fiind legal.

La data de 19 octombrie 2021 Canțîr Ludmila, reprezentată de avocatul Ciolacu Serghei, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral. În motivarea recursului au fost reiterate motivele de fapt și de drept expuse în cererea de chemare în judecată. Suplimentar s-a indicat că prima instanță și-a întemeiat soluția doar pe o anexă la contractul individual de muncă prin care ar fi fost stabilită valabilitatea contractului până la 30 aprilie 2020. Această anexă la contract a fost prezentată de către intimată, care ulterior a fost recunoscută ca falsă, deoarece lipsește semnătura Ludmilei Canțîr, din care motiv a decăzut necesitatea numirii unei expertizei grafoscopică, deși în ședință a fost înaintat un astfel de demers.

A menționat că, invocând în apel acest argument, instanța de apel și-a întemeiat soluția pe ordinul de validare a rezultatelor concursului, indicând că Ludmila Canțîr a început să îndeplinească obligațiile de serviciu din acel moment, pe când legislația în vigoare prevede încheierea unui contract de management pe o durată de 5 ani, iar, termenul începe să curgă din momentul încheierii acestui contract, prin care părțile își asumă anumite obligații și primesc drepturi. Însă, la caz, nu a fost încheiat niciun contract de management. Reprezentantul recurentei a notat că instanța de apel eronat a indicat că Ludmila Canțîr urma să perfecteze contractul de management, deoarece în Regulamentul privind organizarea studiilor superioare de doctorat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1007 din 10 decembrie 2014, este stipulat clar că obligația de a încheia contract de management pe o perioadă de 5 ani revine instituției.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 30 iunie 2021. Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată la adresa electronică a avocatului Ciolacu Serghei la 20 august 2021 (f.d. 194), în recurs ultimul confirmând recepționarea actului judecătoresc. Astfel, recursul, declarat la 19 octombrie 2021, este în termen. 4 La data de 29 octombrie 2021, copia recursului a fost expediată în adresa intimatei Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d.

205, 207). Prin referința depusă la 09 decembrie 2021 Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, reprezentată de avocatul Costru Tatiana, a solicitat considerarea recursului ca inadmisibil. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Canțîr Ludmila, reprezentată de 5 avocatul Ciolacu Serghei, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Canțîr Ludmila, reprezentată de avocatul Ciolacu Serghei, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Canțîr Ludmila, reprezentată de avocatul Ciolacu Serghei, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Canțîr Ludmila, reprezentată de avocatul Ciolacu Serghei, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 6