2ra-1706/21 — încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-1706/21

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud. A. Bologan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. G. Vavrin, I. Dănăilă, T. Berdilă)

ÎNCHEIERE

15 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Guglea Igor,

reprezentat de avocatul Covaliov Vitali,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Grajdan Iulian

împotriva lui Guglea Igor cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și

cheltuieilor de judecată,

împotriva deciziei din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost

respins apelul declarat de Guglea Igor, reprezentat de avocatul Covaliov Vitali și a fost

menținută hotărârea din 24 februarie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central,

constată:

La data de 07 octombrie 2020, Grajdan Iulian a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Guglea Igor cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere

și cheltuieilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin recipisa din 27 februarie 2020,

a împrumutat pârâtului suma de 20 000 de euro, cu termenul de rambursare la 27 august

instanța de judecată cu acțiunea privind încasarea datoriei.

A susținut că pentru soluționarea pe cale extrajudiciară a litigiului apărut, la data

de 11 septembrie 2020 a expediat prin poștă în adresa pârâtului o cerere, prin care a

solicitat restituirea împrumutului în sumă de 20 000 de euro, în termen de 7 zile

calendaristice din momentul recepționării cererii. Însă, în termenul stabilit, Guglea Igor

nu a achitat datoria.

Reclamantul a solicitat încasarea din contul pârâtului în beneficiul său a datoriei

în sumă de 20 000 de euro, dobânzii de întâziere în sumă de 180, 82 de euro (calculată

1

conform art. 942 din Codul civil pentru perioada 28 august 2020 – 06 octombrie 2020)

și cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 24 februarie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost

admisă acțiunea depusă de Grajdan Iulian și s-a încasat din contul lui Guglea Igor în

beneficiul lui Grajdan Iulian suma de 20 000 de euro cu titlu de datorie, suma de 180,82

de euro cu titlu de dobândă de întârziere și suma de 12 045,40 de lei cu titlu de taxă de

stat achitată la momentul înaintării acțiunii. Totodată, a fost admisă cererea

reclamantului privind aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii și a fost aplicat

sechestru pe bunurile imobile și imobile ale pârâtului Guglea Igor, în limita sumei

adjudecate de 20 180,82 de euro în consecutivitatea prevăzută la art. 176 din Codul de

procedură civilă.

La data de 09 martie 2021 Guglea Igor, reprezentat de avocatul Covaliov Vitali,

a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea cererii de apel,

casarea hotărîrii și trimiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță, în alt complet de

judecată.

Prin decizia din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Cahul, a fost respins apelul

declarat de Guglea Igor, reprezentat de avocatul Covaliov Vitali și a fost menținută

hotărârea din 24 februarie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată și legală

soluția instanței de fond cu privire la încasarea datoriei și dobânzii de întârziere, or,

Guglea Igor nu a executat obligația asumată prin recipisa din 27 februarie 2020 și nu a

restituit împrumutul în sumă de 20 000 de euro până la data de 27 august 2020.

Argumentele reprezentantului apelantului Guglea Igor, avocatul Vitali Covaliov,

invocate în apelul declarat și susținute în ședința instanței de apel, privind lipsa datoriei

față de Grajdan Iulian, Curtea de Apel Cahul le-a respins ca neîntemeiate, deoarece în

acest sens nu a fost prezentată nicio probă. Astfel, avocatul Vitali Covaliov a menționat

că apelantul deține probe care combat poziția intimatului Grajdan Iulian referitor la

existența datoriei, însă, deși a avut posibilitatea de a prezenta probele de care dispun,

atât în prima instanță, cât și până la data ședinței pregătitoare a instanței de apel, stabilită

pentru data de 03 iunie 2021, totuși, reprezentantul apelantului nu a prezentat aceste

probe în instanța de apel, în pofida faptului că nu a fost limitat în această posibilitate.

Cu referire la argumentele invocate în apel precum că instanța de fond neîntemeiat

a examinat cauza în lipsa lui Guglea Igor și a avocatului Vitali Covaliov, Curtea de

Apel Cahul a indicat că, judecând cauza în lipsa acestora, instanța de fond nu a admis

nicio încălcare a principiului contradictorialității, or, legislația procesual-civilă permite

judecarea cauzei în lipsa părților, care au fost legal citate despre data, locul și ora

ședinței de judecată. Astfel, instanța de apel nu a constatat existența temeiurilor

restituirii cauzei la rejudecare în prima instanță, precum a fost solicitat în apelul

declarat.

La data de 06 septembrie 2021 Guglea Igor, reprezentat de avocatul Covaliov

Vitali, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și restituirea cauzei spre

rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

2

În motivarea recursului s-a invocat că în instanța de fond, avocatul Covaliov

Vitali a depus cerere de amânare a ședinței din 24 februarie 2021, pentru acordarea

termenului suplimentar pentru pregătirea și prezentarea referinței, listei probelor, cerere

care neîntemeiat a fost respinsă de către instanța de judecată.

A menționat că existența unei datorii a lui Guglea Igor față de intimatul Grajdan

Iulian, nu corespunde adevărului.

Astfel, reprezentantul recurentului consideră că prin examinarea cauzei în lipsa

lui și a lui Guglea Igor, prima instanță a încălcat principiul egalității părților în drepturile

procedurale, garantat prin lege, fiind lipsiți de posibilitatea de a formula, argumenta și

dovedi poziția în proces.

Avocatul a indicat că, judecând cauza, instanța de apel nu a verificat și constatat

toate circumstanțele de fapt și de drept importante pentru emiterea unei hotărâri legale.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Cahul a pronunțat decizia contestată la data de 24 iunie 2021.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată

în adresa lui Guglea Igor și a avocatului Covaliov Vitali la data de 06 iulie 2021 (f.d.

102), însă, lipsesc date cu privire la recepționarea acesteia.

Astfel, recursul, declarat la 06 septembrie 2021, este în termen.

La data de 08 octombrie 2021, copia recursului a fost expediată în adresa

intimatului Grajdan Iulian, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 126).

Referință nu a fost depusă.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

3

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Guglea Igor, reprezentat de

avocatul Covaliov Vitali, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Guglea

Igor, reprezentat de avocatul Covaliov Vitali, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Guglea Igor, reprezentat de avocatul Covaliov Vitali, ca

inadmisibil.

4

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Guglea Igor, reprezentat de avocatul Covaliov Vitali, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

5