2ra-1348/22 — incasarea datoriei

Dosarul nr. 2ra-1348/2022

2-19033569-01-2ra-22092022

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (D. Bosîi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (G. Vavrin, I. Dănăilă, R. Petrov)

Î N C H E I E R E

14 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere

Limitată „Acord Eurotrans”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată „Acord Eurotrans” împotriva lui Gherța Ivan cu privire la

încasarea datoriei,

împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Cahul,

c o n s t a t ă :

La 30 mai 2019, SRL „Acord Eurotrans” a înaintat cerere de chemare în

judecată împotriva lui Gherța Ivan cu privire la încasarea datoriei, a dobânzii de

întârziere și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că, la data de 07 aprilie 2017 Gherța Ivan a

încheiat cu SRL „Acord Eurotrans” un contract de împrumut în sumă de 60 000 de

lei cu termenul scadent la 07 mai 2017, obligație care nu a fost executată de către

pârât.

A solicitat reclamantul încasarea din contul lui Gherța Ivan în beneficiul SRL

„Acord Eurotrans” a sumei de 60 000 de lei cu titlul de datorie contractuală, a

dobânzii de întârziere în sumă de 14 610,41 de lei și a cheltuielilor de judecată în

sumă de 2 238,31 de lei.

Prin hotărârea din 04 noiembrie 2021, a Judecătoriei Cahul, sediul Central,

cererea de chemare în judecată a fost respinsă, ca neîntemeiată.

La 25 noiembrie 2021, SRL „Acord Eurotrans” a depus cerere de apel

împotriva hotărârii instanței de fond, prin care a solicitat casarea hotărârii, cu

emiterea unei decizii noi de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Cahul, apelul declarat de SRL

„Acord Eurotrans”, a fost respins și s-a menținut hotărârea din 04 noiembrie 2021,

a Judecătoriei Cahul, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, dreptul de a solicita

1

restituirea împrumutului de către SRL „Acord Eurotrans” survine în situația

confirmării transmiterii mijloacelor bănești obiect al contractului, iar pentru Gherța

Ivan apare obligația corelativă de a restitui împrumutul în cantitatea și calitatea

primită, precum și în termenul stabilit de către părți în contract. La materialele

cauzei SRL „Acord Eurotrans” nu a anexat nici o dovadă a faptului transmiterii

mijloacelor bănești în sumă de 60 000 de lei în proprietatea intimatului, Gherța

Ivan, precum prevăd clauzele contractului de împrumut semnat la 07 aprilie 2017.

Mai mult, SRL „Acord Eurotrans” nu a prezentat o hotărâre a Adunării

Asociaților privind aprobarea încheierii contractului de împrumut cu Gherța Ivan,

precum și nici nu au fost anexate documente primare ce ar contabiliza faptele

economice ale SRL „Acord Eurotrans” de acordare a împrumutului respectiv lui

Gherța Ivan. Iar, mențiunea olografă făcută de Gherța Ivan pe versoul contractul de

împrumut nr. 151 din 07 aprilie 2017 în original ,,banii am primit Gherța Ivan

semnătura”, nu sunt suficiente pentru a stabili cu certitudine faptul nașterii

relațiilor de împrumut și apariția obligației de restituirea a împrumutului.

La 12 septembrie 2022, SRL „Acord Eurotrans”, a depus cerere de recurs,

solicitând admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a cererii

de chemare în judecată.

În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel eronat a interpretat

normele dreptului material, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, aplicând

o lege care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

A mai indicat recurentul că instanțele inferioare eronat au interpretat că

contractul de împrumut, semnat de ambele pârți, nu demonstrează încheierea

nemijlocită, de facto a contractului și transmiterea împrumutatului a mijloacelor

bănești, iar pentru a demonstra transmiterea mijloacelor bănești recurentul, în

calitate de companie, obligatoriu trebuia să probeze viramentul mijloacelor bănești

către împrumutat, inclusiv operațiunile contabile.

A mai relatat că instanța de apel a aplicat o lege care nu trebuia aplicată și

anume privind societățile cu răspundere limitată, care prevede că de competența

exclusivă a adunării generale a asociaților ține de aprobarea în prealabil a încheierii

contractelor prin care societatea transmite proprietate sau cedează, cu titlu gratuit,

drepturi unor terți, inclusiv asociaților.

Astfel, instanța a considerat obligatoriu prezentarea la materialele dosarului a

Hotărârii Adunării Asociaților companiei SRL „Acord Eurotrans” privind

aprobarea încheierii contractului de împrumut cu Gherța Ivan, pentru a servi drept

dovadă a încheierii contractului. Deși, legislația în vigoare nu prevede faptul că la

încheierea contractului de împrumut este obligatorie, sub sancțiunea nulității,

Hotărârea Adunării Asociaților companiei.

La 23 septembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimaților copia cererii de recurs depusă de SRL „Acord Eurotrans”, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d. 182).

Prin referința depusă la 18 octombrie 2022, Gherța Ivan, reprezentat de

avocatul Puică Sergiu, a solicitat declararea inadmisibilă a recursului depus de

SRL „Acord Eurotrans”.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs

2

menționează că, Curtea de Apel Cahul a pronunțat dispozitivul deciziei la 21 iunie

2022, însă date despre recepționarea acesteia lipsesc (f.d. 170).

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Astfel, instanța de recurs constată că SRL „Acord Eurotrans”, s-a conformat

prevederilor legale, declarând recurs la 12 septembrie 2022, împotriva deciziei

instanței de apel, în termenul stabilit de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

3

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai

stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten

v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică

doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A,

nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de SRL „Acord

Eurotrans”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Societatea cu Răspundere

Limitată „Acord Eurotrans”.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

4