2ra-1762/22 — incasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea datoriei
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-1762/22 — incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 2ra-1762/2022
2-19105283-01-2ra-16122022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (N. Mămăligă)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, M. Anton, O. Cojocaru)
Î N C H E I E R E
15 februarie 2023 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
judecători Mariana Pitic
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Vera Cotruța,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Valentina Gugulan împotriva Verei Cotruța privind încasarea datoriei, a dobânzii
de întârziere și a cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 27 mai 2020, Gugulan Valentina a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Verei Cotruța privind încasarea datoriei, dobânzii contractuale, dobânzii
de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată, prin care a solicitat încasarea
datoriei în sumă de 10 000 de dolari SUA, dobânda în sumă de 1 000 de dolari
SUA, dobânda de întârziere în sumă de 415 de dolari SUA și cheltuielile de
judecată.
Ulterior, prin cererea de concretizare a pretențiilor a solicitat încasarea
datoriei în sumă de 10 000 de dolari SUA, conform contractului de împrumut din
22 ianuarie 2018, a dobânzii contractuale în sumă de 1 000 de dolari SUA, a
dobânzii de întârziere în sumă de 1 660,42 de dolari SUA și a cheltuielilor de
judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că la data de 22 ianuarie 2018, i-a
oferit cu împrumut Verei Cotruța suma de 10 000 dolari SUA cu o dobândă anuală
de 10 %, pe un termen de un an. Potrivit recipisei întocmită și semnată de către
Cotruța Vera la aceiași dată, ultima urma să restituie suma datoriei la 22 ianuarie
La data scadentă și nici până la data adresării în instanța de judecată, Cotruța
Vera nu a restituit suma împrumutului.
A relatat reclamanta că la multiplele solicitări verbale, efectuate prin
intermediul apelurilor și mesajelor telefonice, inclusiv în formă scrisă, prin
intermediul oficiului poștal din 03 aprilie 2019 și 23 aprilie 2019, de a achita
datoria, nu a primit nici un răspuns.
A mai invocat că, în virtutea raportului obligațional, părțile sunt ținute să
execute obligațiile în modul corespunzător, în termenul stabilit și cu bună credință,
1
astfel, Cotruța Vera urmează să-i restituie suma împrumutului de 10 000 de dolari
SUA și dobânda de întârziere prevăzută de art. 619 din Codul civil (în redacția
până la 01 martie 2019), calculată pentru perioada de la 23 ianuarie 2019 până la
17 februarie 2020, inclusiv, în sumă de 1 660,42 de dolari SUA, precum și datoria
la plata dobânzii contractuale în sumă de 1 000 de dolari SUA.
Prin hotărârea din 14 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial.
S-a încasat de la Cotruța Vera în beneficiul Valentinei Gugulan, datoria în
sumă de 10 000 de dolari SUA conform contractului de împrumut din 22 ianuarie
2018 și dobânda de întârziere în sumă de 1 237,95 dolari SUA, iar în total suma de
11 237,95 de dolari SUA, convertiți în lei moldovenești conform cursului valutar al
Băncii Naționale a Moldovei la data executării hotărârii judecătorești.
S-a încasat de la Cotruța Vera în beneficiul Valentinei Gugulan, cheltuielile
de judecată în sumă de 5 182,46 de lei.
S-a încasat de la Cotruța Vera în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 4
427,52 de lei.
În rest, pretențiile au fost respinse, ca neîntemeiate.
La 18 septembrie 2020, Gugulan Valentina, reprezentată de avocatul
Alexandru Savva, a declarat apel împotriva hotărârii din 14 septembrie 2020 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
La 09 octombrie 2020, Cotruța Vera a declarat apel împotriva hotărârii din 14
septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Prin încheierea din 25 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit
cererea de apel declarată de Cotruța Vera împotriva hotărârii din 14 septembrie
2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, pe motiv că nu a îndeplinit în termen
indicațiile instanței de apel.
Prin încheierea din 14 iulie 2021 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins
cererea depusă de Vera Cotruța privind repunerea în termenul de declarare a
recursului și s-a restituit recursul declarat de Vera Cotruța împotriva încheierii din
25 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău.
Prin decizia din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă
cererea de apel depusă de Gugulan Valentina, reprezentată de avocatul Alexandru
Savva, casată parțial hotărârea din 14 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, în partea respingerii pretenției privind încasarea dobânzii
contractuale și în partea admiterii parțiale a pretenției privind încasarea dobânzii de
întârziere, și emisă o hotărâre nouă prin care.
S-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Gugulan Valentina
împotriva Verei Cotruța privind încasarea dobânzii contractuale și dobânzii de
întârziere.
S-a încasat dobânda contractuală în sumă de 1 000 de dolari SUA și dobânda
de întârziere în sumă de 1 660,42 de dolari SUA pentru perioada 23 ianuarie 2019-
17 februarie 2020.
S-a încasat din contul Verei Cotruța în beneficiul Valentinei Gugulan, suma
de 566,81 de lei cu titlu de cheltuieli suportate în legătură cu achitarea taxei de stat
în instanța de apel.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că, prin recipisa semnată de
Cotruța Vera la data de 22 ianuarie 2018, aceasta și-a manifestat acordul de
achitare a 10% dobândă contractuală din suma împrumutului de 10 000 de dolari
2
SUA, care în decursul unui an de zile (termenul de scadență) a atins suma de 1 000
de dolari SUA, iar în urma controlului caracterului rezonabil al sumei de 1 000
dolari americani în raport cu rata de bază a Băncii Naționale a Moldovei, nu s-a
constatat un caracter abuziv al acesteia, motiv din care instanța de apel a dispus
încasarea sumei de 1 000 de dolari SUA, convertiți în lei moldovenești conform
cursului valutar al Băncii Naționale a Moldovei la data executării hotărârii
judecătorești, cu titlu de dobândă contractuală.
Astfel, având în vedere că întinderea temporară a contractului de împrumut în
baza recipisei din 22 ianuarie 2018 constituie un an de zile, iar împrumutatul
Cotruța Vera se află în întârziere începând cu data de 23 ianuarie 2019,
împrumutătorul Gugulan Valentina este în drept să solicite încasarea unei dobânzi
legale în cuantum de 9 % peste rata de refinanțare a Băncii Naționale a Moldovei.
A menționat Curtea de Apel Chișinău că perioada pentru care urmează a fi
încasată dobânda de întârziere, este data la care partea contractului trebuie să-și
respecte obligația de plată, numită data scadentă - 23 ianuarie 2019, până la data
depunerii cererii de majorare a pretențiilor de către împrumutător, 17 februarie
Or, pentru perioada 23 ianuarie 2019 - 17 februarie 2020, instanța de apel a
dispus încasarea de la Cotruța Vera a sumei de 1 660,42 de dolari SUA, convertiți
în lei moldovenești conform cursului valutar al Băncii Naționale a Moldovei la
data executării hotărârii judecătorești, cu titlu de dobândă de întârziere, legală, în
baza calculului prezentat de reprezentantul apelantului.
De asemenea, s-a stabilit că cererea de apel înaintată de Gugulan Valentina,
reprezentată de avocatul Alexandru Savva este întemeiată și se impune necesitatea
încasării din contul Verei Cotruța în beneficiul Valentinei Gugulan a sumei de
566,81 de lei cu titlu de cheltuieli suportate în legătură cu achitarea taxei de stat în
instanța de apel.
La 07 noiembrie 2022, Cotruța Vera, a declarat recurs împotriva deciziei
instanței de apel din 20 octombrie 2022 prin care a solicitat casarea deciziei
instanței de apel, cu menținerea în vigoare a hotărârii instanței de fond.
În motivarea recursului a invocat că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară și erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
Consideră că decizia instanței de apel a fost emisă cu aplicarea și interpretarea
eronată a legii materiale, cu aprecierea eronată a probelor administrate, în lipsa
unei motivări coerente și complete asupra tuturor chestiunilor importante invocate
în cadrul examinării pricinii. Or, emiterea unui act judecătoresc investit de lege cu
putere executorie cu interpretarea și aplicarea eronată a legii materiale, în baza unei
motivări superficiale, încalcă direct drepturile și libertățile recurentei.
A mai invocat recurenta că Curtea de Apel Chișinău nu a aplicat legea care
trebuia să fie aplicată, aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată astfel,
interpretând în mod eronat a normele dreptului material.
A menționat că, rata de bază conform Băncii Naționale a Moldovei în
perioada 05 decembrie 2017 – 19 iunie 2019 a fost de 6.50 și 7.00 %. Astfel, în
corespundere cu recipisa anexată la materialele cauzei, este indicat 10% anuale,
ceea ce determină nulitatea cerinței privind încasarea dobânzii contractuale, or
aceasta este mai mare decât rata de bază a Băncii Naționale a Moldovei stabilită
pentru acea perioadă.
La 16 decembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
3
participanților la proces copia cererii de recurs depusă de Cotruța Vera, cu
înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin
scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d. 85, vol.2).
Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs
menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 20
octombrie 2022, decizia motivată a fost expediată participanților la proces, prin
intermediul poștei electronice, la data de 04 noiembrie 2022, (f.d. 50, vol.2).
În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi
restabilit.
Astfel, instanța de recurs constată că Cotruța Vera, s-a conformat prevederilor
legale, declarând recurs la 07 noiembrie 2022, împotriva deciziei instanței de apel,
în termenul stabilit de lege.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit
în conformitate cu alin. (2).
Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și
(4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune
verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile
prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.
La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se
încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în
cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu
constituie un temei de casare a deciziei recurate or, recursul exercitat conform
Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material
și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din
Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul
de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei
probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în
urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs
poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se
4
invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură
civilă.
Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa
constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări
implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva
Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a
unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai
stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).
Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața
instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept
național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten
v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică
doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele
articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A,
nr. 212-A).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din
3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Vera Cotruța,
nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de
procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Vera Cotruța.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Maria Ghervas
judecători Mariana Pitic
Victor Burduh
5