2ra-1804/21 — repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală

2ra-1804/21 — repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1804/2021

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: V. Gîrleanu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Anton, I. Secrieru, V. Cotorobai)

Î N C H E I E R E

15 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Păduraru Novac, Belciug

Veaceslav, Belciug Igor, SC „Slava Cargo Grup” SRL, reprezentați de avocatul

Pleșca Corneliu și recursului declarat de Ministerul Justiției,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Păduraru Novac,

Belciug Veaceslav, Belciug Igor, SC „Slava Cargo Grup” SRL împotriva

Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire la

repararea prejudiciului moral cauzat prin atragerea ilegală la răspundere penală,

împotriva deciziei din 27 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 18 decembrie 2019, Păduraru Novac, Belciug Veaceslav, Belciug Igor,

SC „Slava Cargo Grup” SRL au depus cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire la

repararea prejudiciului moral cauzat prin atragerea ilegală la răspundere penală,

în mărime a câte 1 000 000 de lei, pentru fiecare.

În motivarea acțiunii a indicat că urmărirea penală în cauza penală

nr.2016861161 a fost pornită la 15 august 2016 de către Direcția urmărire penală

a Serviciului Vamal, în conformitate cu prevederile componenței de infracțiune

prevăzute la art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, pe faptul comiterii

contrabandei de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari.

Prin sentința din 21 noiembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

cauza penală fiind examinată în intervalul de timp cuprins între 20 decembrie

2016 – 21 noiembrie 2017, SC „Slava Cargo Grup” SRL, Spînache Anatol,

Păduraru Novac, Brihuneț Alexei, Belciug Igor, au fost achitați de învinuirea în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, din

motivul lipsei faptului infracțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 13 iunie 2018, cauza penală fiind

examinată în intervalul de timp cuprins între 18 decembrie 2017 – 13 iulie 2018,

1

a fost admis apelul procurorului, fiind casată parțial sentința, inclusiv din oficiu,

în baza art. 409 alin. (2) Codul de Procedură penală și pronunțată o nouă hotărâre,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care au fost achitați Păduraru

Novac, Brihuneț Alexei, Belciug Igor, Spînache Anatol și SC „Slava Cargo

Grup” SRL de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod

penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, în rest

dispozițiile sentinței au fost menținute.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 23 ianuarie 2019, cauza penală

fiind examinată în intervalul de timp cuprins între 15 august 2018 – 23 ianuarie

2019, s-a dispus inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procuror, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Reclamanții au indicat că s-a stabilit cu certitudine, că la faza inițială de

urmărire penală, la 06 octombrie 2016, prin ordonanța procurorului în

Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale, Vitalie

Chișca, precum și prin încheierea, și mandatul judecătoresc emis de Judecătoria

Centru, mun. Chișinău, în persoana judecătorului Elena Costiuc, ilegal a fost

dispusă și autorizată efectuarea percheziției în automobilul lui Păduraru Novac și

la oficiul acestuia.

Au menționat că la 07 octombrie 2016, perchezițiile în cauză, ilegal au fost

efectuate de către colaboratorii SIS, Pădure Dmitri, Antoci Dumitru, Cociug

Alexei, precum și de către inspectorul DSO, Tolocenco Ilie, fiind ridicate

fraudulos un set întreg de acte și o listă de bunuri, care ulterior s-a adeverit că nu

aveau tangență cu fapta penală investigată.

Au invocat că la data de 07 octombrie 2016, ora 11.25 min., Păduraru Novac

ilegal a fost reținut în ordinea art. 166 Codul de Procedură Penală, la 08

octombrie 2016, ilegal a fost pus sub învinuire, pentru ca în continuare, la aceeași

dată ilegal pe numele său să fie eliberat un mandat de arest pe un termen de 30 de

zile, măsură preventivă menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19

octombrie 2016, iar la 01 noiembrie 2016 procurorul Vitalie Chișcă ilegal a

înaintat în instanța de judecată un demers prin care a solicitat prelungirea în

privința învinuitului Păduraru Novac a arestării preventive și eliberarea unui

mandat de prelungire a arestului pe un termen de 30 zile, motivând prin faptul că,

în privința învinuitului există bănuieli rezonabile și verosimile de comitere a

infracțiunii imputate, condiție respectată conform prevederilor art. 176 Cod de

procedură penală.

Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 04 noiembrie 2016,

ilegal a fost admis parțial demersul procurorului, fiind aplicată în privința lui

Păduraru Novac măsura preventivă arestarea la domiciliu pe un termen de 30 zile.

Nefiind de acord cu încheierea în cauză procurorul Vitalie Chișca ilegal a

înaintat recurs în termen, prin care a solicitat, admiterea recursului, anularea

încheierii judecătorului de instrucție a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 04

noiembrie 2016 prin care a fost admis parțial demersul procurorului privind

prelungirea arestării preventive a învinuitului Păduraru Novac, ca neîntemeiată,

solicitând prelungirea duratei măsurii preventive, arestul preventiv, pe un termen

de 30 de zile, în privința învinuitului Păduraru Novac.

2

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2016 în privința lui

Novac Păduraru ilegal a fost aplicată măsura preventivă de arest, pentru ca la

aceeași dată el să fie reținut ilicit a doua oară în prezenta cauză penală.

Astfel, consideră că reclamantul Păduraru Novac ilegal a fost menținut în

stare de arest până la 28 decembrie 2016, când măsura preventivă în cauză a fost

revocată prin încheierea Judecătoriei Bălți, după ce deja cauza penală se afla în

examinare în fond în instanța de judecată.

O situație analogică ce ține de efectuarea ilegală a perchizițiilor, înaintarea

ilegală a învinuirii, reținerea și aplicarea ilicită a măsurii preventive sub formă de

arest sesizează și în cazul reclamantului Igor Belciug.

Totodată, consideră necesar a fi identificate acțiunile ilegale ale organului de

urmărire penală, procuraturii și a instanței de judecată admise și în privința

reclamantului Veaceslav Belciug.

Astfel, cauza penală nr.2016869218 a fost disjunsă la 07 decembrie 2016 din

materialele cauzei penale nr.2016869161, pornită la 15 august 2016 de către

Direcția urmărire penală a Serviciului Vamal, în baza componenței de infracțiune

prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, în privința lui Veaceslav

Belciug, Brihuneț Vasile, precum și în privința altor persoane neidentificate.

În cadrul urmăririi penale, la 07 octombrie 2016, constatându-se că există

probe care servesc ca temei rezonabil de a presupune că Belciug Veaceslav ar fi

comis infracțiunea de contrabandă, în privința ultimului de către procuror ilegal a

fost adoptată ordonanța de reținere a persoanei bănuite.

Au menționat că prin ordonanța din 08 octombrie 2016 lui Belciug

Veaceslav, ilegal i s-a incriminat faptul că, prin acțiunile sale intenționate,

manifestate prin intenție directă, prin participație complexă, cu Brihuneț Alexei,

Belciug Veaceslav, Belciug Igor, Pătraș Diana, Lungu Sergiu, Spînache Anatol,

Păduraru Novac, având rolul de organizator și autor, a săvârșit contrabandă, adică

trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor în proporții

deosebit de mari, prin nedeclarare și declarare neautentică în documentele vamale

sau în alte documente de trecere a frontierei vamale, acțiuni săvârșite de mai

multe persoane, infracțiune prevăzută de art. 42 alin. (2), (3), 45, 248 alin. (5) lit.

b), d) Cod penal.

Tot, la 08 octombrie 2016 în privința învinuitului Belciug Veaceslav ilegal a

fost emisă ordonanța privind anunțarea în căutare.

Au relevat că, în cadrul urmăririi penale, la demersul procurorului, prin

încheierea judecătorului de instrucție a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 08

octombrie 2016, la fel, ilegal s-a dispus aplicarea în privința învinuitului Belciug

Veaceslav a măsurii preventive - arestul preventiv pe un termen de 30 zile din

momentul reținerii, cu eliberarea în acest sens a mandatului de arest.

Ulterior, prin ordonanța procurorului în Procuratura pentru Combaterea

Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Vasile Golban, din 01 iulie 2019, s-a

dispus de a-l scoate integral de sub urmărire penală pe Veaceslav Belciug, pentru

că în acțiunile acestuia nu exista faptul infracțiunii, iar măsura preventivă sub

formă de arest în contumacie, a fost încetată de drept.

Subsecvent, în motivarea cererii reclamanții fac trimitere la prevederile

art.2007 Cod civil, art.3 alin.(1), art.6, 10, 11 al Legii nr.1545 din 25.02.1998

3

privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Prin urmare, în viziunea reclamanților rezultă cu certitudine că prin acțiunile

ilegale ale organului de urmărire penală, inclusiv ale procuraturii, care a condus

urmărirea penală, reclamanților le-a fost încălcate drepturile fundamentale la

viață privată, la libertate și dreptul de a nu fi urmărit penal ilegal, fiindu-le cauzat

un prejudiciu moral.

Au menționat că urmărirea penală și judecarea cauzei a durat un timp extins,

durata aflării ilegale în detenție a reclamantului Păduraru Novac și Belciug Igor a

fost mai mare de 2 luni de zile, timp care din păcate nu poate fi întors înapoi și a

lăsat amprenta iremediabilă asupra psihicului reclamanților.

Ca urmare, reclamanții au notat că dispunerea aducerii silite, aplicarea în

contumacie a arestării preventive și ulterioara anunțarea în căutare națională și

internațională, reprezintă o ingerință în exercițiul liberei circulații.

Prin urmare, ținând cont de principiul compensării echitabile și rezonabile a

prejudiciului moral, suferințele morale ale reclamanților care întruchipează

suferințele psihice ce constau din senzații de stres, frustrare și neliniște, ca urmare

și încălcărilor drepturilor sale la libertate, siguranță, viață privată, garantate de

CEDO și Constituția RM, cauzate prin acțiunile ilegale ale organelor de urmărire

penală, inclusiv a procuraturii, consideră că reclamanților le-au fost cauzate

prejudicii morale estimate la suma de 1 000 000 de lei pentru fiecare.

Pe cale de consecință, reclamanții solicită repararea prejudiciului moral,

cauzat în urma acțiunilor ilegale ale organelor de urmărire penală, ale

procurorilor și ale instanțelor judecătorești estimate în mărime a câte 1 000 000

de lei pentru fiecare reclamant după cum urmează: Păduraru Novac, Belciug

Veaceslav, Belciug Igor și SC „Slava Cargo Grup” SRL.

Prin hotărârea din 05 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

a fost admisă parțial acțiunea depusă de Păduraru Novac, Belciug Veaceslav,

Belciug Igor, SC „Slava Cargo Grup” SRL, s-a încasat din bugetul de stat prin

intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Păduraru Novac, suma de 20

000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, în beneficiul lui Belciug Veaceslav suma

de 20 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral în beneficiul lui Belciug Igor suma

de 20 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, cererea de chemare în

judecată, s-a respins, ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 09 noiembrie

2020, Ministerul Justiției a contestat-o cu apel, solicitând casarea acesteia, cu

adoptarea unei noi soluții, de respingere integrală a acțiunii civile.

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 17 noiembrie 2020, Păduraru

Novac, Belciug Veaceslav, Belciug Igor și „Slava Cargo Grup” SRL, reprezentați

de avocatul Pleșca Corneliu au contestat-o cu apel, solicitând casarea acesteia, cu

adoptarea unei noi soluții, de modificare a hotărârii contestate, prin majorarea

cuantumului prejudiciului moral încasat până la 1 000 000 de lei pentru fiecare.

La 18 noiembrie 2020 Procuratura Generală, prin intermediul

reprezentantului său Vochin Alina a contestat cu apel hotărârea primei instanțe,

solicitând casarea acesteia.

Prin decizia din 27 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins

apelurile depuse de Ministerului Justiției, Păduraru Novac, Belciug Veaceslav,

4

Belciug Igor, „Slava Cargo Grup” SRL, reprezentați de avocatul Pleșca Corneliu

și Procuratura Generală și s-a menținut hotărârea din 05 noiembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, prin prisma art. 5 alin. (1), 27 alin. (1), 117 alin. (1) și

(2), 121 alin. (1) Codul de Procedură civilă, art. 2 alin. (1), (2) și (3), 3 alin. (2), 4

alin. (2) și (3) al Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 al Legii privind repararea de

către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătoreștii, art. 1398 alin. (1), 1422 alin. (1), 1423 alin. (1) și (2) Cod civil (în

vigoare până la 01 martie 2019), Colegiul a constatat că prima instanța a

determinat corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante

pentru soluționarea cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor

prezentate a dat apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea

este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a

participanților la proces.

Totodată, Colegiul a reținut că din actele cauzei rezultă că, prin decizia de

achitare a reclamanților Păduraru Novac, Belciug Igor, SC ,,Slava Cargo Grup”

SRL, precum și scoaterea de sub urmărire penală a lui Belciug Veaceslav, aceștia

fiind reabilitați, se atestă că organul de urmărire penală a încălcat principiul

general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi urmărită penal,

trasă la răspundere și judecată, împrejurare ce generează angajarea răspunderii

patrimoniale a Statului pentru prejudiciul moral cauzat prin această încălcare.

Or, Păduraru Novac a fost învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art.248 alin. (5) lit. b), d) Cod Penal. Astfel, la 07 octombrie 2016, Păduraru

Novac a fost reținut în ordinea art. 166 CPP, la 08 octombrie 2016, a fost pus sub

învinuire, pentru ca în continuare, la aceeași dată pe numele său să fie eliberat un

mandat de arest pe termen de 30 de zile, măsură preventivă menținută prin

decizia Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2016. Ulterior, prin încheierea

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 04 noiembrie 2016, a fost admis parțial

demersul procurorului, fiind aplicată în privința lui Păduraru Novac măsura

preventivă arestarea la domiciliu pe un termen de 30 zile. Fiind depus recurs, prin

decizia Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2016 în privința lui Păduraru

Novac a fost aplicată măsura preventivă de arest, pentru ca la aceeași dată el să

fie reținut a doua oară în cauză penală nominalizată.

Prin ordonanța din 08 octombrie 2016 lui Belciug Veaceslav, i s-a incriminat

faptul că, prin acțiunile sale intenționate, a comis infracțiune prevăzută de art. 42

alin.(2) și (3), 45, 248 alin.(5) lit. b) și d) din Codul penal. Tot, la 08 octombrie

2016 în privința învinuitului Belciug Veaceslav a fost emisă ordonanța privind

anunțarea sa în căutare.

Subsecvent instanța de apel a relevat că, în cadrul urmăririi penale, la

demersul procurorului, prin încheierea judecătorului de instrucție a Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 08 octombrie 2016 la fel sa dispus aplicarea în privința

învinuitului Belciug Veaceslav a măsurii preventive - arestul preventiv pe un

termen de 30 zile din momentul reținerii, cu eliberarea în acest sens a mandatului

de arest.

Ulterior, prin ordonanța procurorului în Procuratura pentru Combaterea

Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Vasile Golban din 01 iulie 2019, s-a

5

dispus de a-l scoate de sub urmărire penală pe Veaceslav Belciug, pentru că în

acțiunile acestuia nu exista faptul infracțiunii, iar măsura preventivă sub formă de

arest, a fost încetată de drept.

Instanța de apel a notat faptul că, Păduraru Novac, Belciug Igor, SC ,,Slava

Cargo Grup” SRL învinuiți de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 248 alin.(5)

lit. b),d) Cod penal, au fost achitați, din motivul lipsei faptei infracțiunii. Decizia

de achitare devenind definitivă și irevocabilă (f.d.180-258, vol. I).

Colegiul a mai reținut că, în privința lui Belciug Veaceslav s-a dispus

scoaterea acestuia de sub urmărire penală în cauza penală nr.2016869218 care a

fost disjunsă la 07 decembrie 2016 din materialele cauzei penale nr.2016869161,

din motiv ca în acțiunile lui nu există fapta infracțiunii. A fost clasat procesul

penal în cauza penală nr.2016869218, din motiv că în cauza penală nu există

bănuit sau învinuit și există circumstanța prevăzută la art. 275 pct.1) CPP (f.d.2-

10, vol. II).

În speță, Colegiul a reținut că, pornirea urmăririi penale și incriminarea

persoanelor în comiterea unor fapte prevăzute de Codul penal urmează a fi bazată

pe un echilibru just, real și efectiv între bănuială rezonabilă, bazată pe fapte și

probe verosimile privind comiterea infracțiunii și îndoială rezonabilă, prin care

organul de urmărire penală este ținut de lege să privească cumulul de probele

administrate, ambele fiind raportate la obligația organului de urmărire penală și a

procurorilor să ia toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate

aspectele, completă și obiectivă, a circumstanțelor cauzei pentru stabilirea

adevărului.

Prin urmare, Colegiul a învederat că, la faza de urmărire penală, lui Păduraru

Novac, Belciug Veaceslav, Belciug Igor i s-au adus atingere drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului, dânșii fiind supuși unor inconveniențe, pe

care le-a suportat în urma acțiunilor ilicite ale organului de urmărire penală, a

procuraturii, precum și a gradului de mediatizare a cauzei penale și impactul atât

asupra apelanților-reclamanți, precum și a membrilor familiei lui.

În acest sens Colegiul a specificat că, apelanții Ministerul Justiției și

Procuratura Generală nici nu au dezmințit, în mod pertinent, afirmațiile

apelanților-reclamanți despre durerile psihice și suferințele fizice provocate de

situația creată, care au cauzat consecințe determinate de retrăiri, încordare

psihică, stare de disconfort și alți factori din care derivă suferințe morale, prin

urmare suma de 20 000 de lei acordată de instanța de fond reprezintă o sumă

adecvată, rezonabilă și va fi o evaluare materială și pertinentă compensatoare, de

natură să reprezinte un remediu eficient daunelor morale.

În același timp, instanța de apel a apreciat critic alegațiile apelanților-

reclamanți Păduraru Novac, Belciug Veaceslav, Belciug Igor despre aceea că

prin acțiunile ilegale ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești lui i sa cauzat un prejudiciu moral mult mai mare și

anume în cuantum de 1 000 000 de lei pentru fiecare, or, suma solicitată de

aceștia este una vădit exagerată și lipsită de rezonabilitate.

La 13 octombrie 2021, Păduraru Novac, Belciug Veaceslav, Belciug Igor,

SC „Slava Cargo Grup” SRL, reprezentați de avocatul Pleșca Corneliu, au

declarat recurs, prin care au solicitat casarea integrală a deciziei instanței de apel

6

și casarea parțială a hotărârii primei instanțe cu adoptarea unei noi hotărâri de

admitere a acțiunii în sensul declarat.

În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea

cauzei nu au constatat just și au dat o apreciere incorectă situației de fapt, mai

mult nu au examinat cauza sub toate aspectele și nu au stabilit cu certitudine

raportul juridic litigios, circumstanțele de fapt caracteristice raportului juridic.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare,

cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar

fără a demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către

instanțele de judecată a normelor legale aplicabile speței.

La 10 noiembrie 2021, Ministerul Justiției a declarat recurs, prin care a

solicitat casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe

cu adoptarea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 27 mai 2021 și a

expediat-o participanților la proces la 08 octombrie 2021 (f.d. 186-187, Vol. II),

astfel, recursurile declarate la 13 octombrie 2021 și la 10 noiembrie 2021, sunt în

termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra

admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de

la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 26 octombrie

2021 instanța de recurs a comunicat intimatei recursul, informând despre

necesitatea depunerii referinței.

Astfel, la 26 noiembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Procuratura

Generală, a depus referință, prin care a solicitat declararea inadmisibilă a

recursului declarat de Păduraru Novac, Belciug Veaceslav, Belciug Igor, SC

„Slava Cargo Grup” SRL, reprezentați de avocatul Pleșca Corneliu.

Examinând temeiurile recursului declarat de Păduraru Novac, Belciug

Veaceslav, Belciug Igor, SC „Slava Cargo Grup” SRL, reprezentați de avocatul

Pleșca Corneliu și recursului declarat de Ministerul Justiției, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursurile ca inadmisibile din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

7

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Păduraru Novac, Belciug

Veaceslav, Belciug Igor, SC „Slava Cargo Grup” SRL, reprezentați de avocatul

Pleșca Corneliu și recursului declarat de Ministerul Justiției, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă

se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea

flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

8

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de declarat de Păduraru Novac, Belciug Veaceslav,

Belciug Igor, SC „Slava Cargo Grup” SRL, reprezentați de avocatul Pleșca

Corneliu și recursului declarat de Ministerul Justiției, ca fiind inadmisibile.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat Păduraru Novac, Belciug

Veaceslav, Belciug Igor, SC „Slava Cargo Grup” SRL, reprezentați de avocatul

Pleșca Corneliu și recursul declarat de Ministerul Justiției, împotriva deciziei din

27 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

9