3r-351/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3r-351/21 Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: T. Avasiloaie) Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud.: M. Guzun, Gr. Dașchevici, Vl. Clima) Instanța de recurs, Curtea Supremă de Justiție (jud.: M. Ghervas. V. Burduh, N. Vascan) Instanța de revizuire, Curtea de Apel Chișinău: (jud.: Vl. Clima, I. Muruianu, E. Palanciuc) D E C I Z I E 15 decembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Aliona Miron examinând recursul declarat de Valentin Bârlad, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Valentin Bârlad împotriva Primăriei mun.Chișinău, persoană terță Direcția Generală- Locativ Comunală și Amenajare a Consiliului municipal Chișinău, Societatea pe Acțiuni „Investcom” cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva încheierii din 24 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Valentin Bârlad, împotriva deciziei din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 17 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La 04 decembrie 2017, Valentin Bârlad a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun.

Chișinău privind contestarea actului administrativ. Prin încheierile protocolare din 05 decembrie 2017 și din 05 decembrie 2018 ale Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, au fost atrași în proces în calitate de persoane terțe Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare al Consiliului municipal Chișinău și SA „Investcom”. Prin încheierea din 01 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central a fost redistribuită cauza nr.3-1752/2017 la cererea de chemare în judecată depusă de Valentin Bârlad împotriva Primăriei mun. Chișinău, persoane terțe Direcția Generală- Locativ Comunală și Amenajare a Consiliului municipal Chișinău, SA „Investcom” privind contestarea actului administrativ, în mod aleatoriu prin intermediul PIGD unui alt judecător specializat în materie de contencios administrativ (f.d.220, vol.I).

Prin hotărârea din 17 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Valentin Bârlad împotriva Primăriei mun.Chișinău, persoane terțe Direcția Generală-Locativ Comunală și Amenajare a Consiliului municipal Chișinău, SA „Investcom” cu privire la anularea răspunsului nr.B-1741/17 din 14 noiembrie 2017, obligarea Primăriei mun.Chișinău să emită un act administrativ, prin care să fie exclus textul „din contul repartizării apartamentului în casa din str. Grenoble de către instituția respectivă” și să înlocuiască formularea cu: „Primăria garantează restituirea unui apartament similar cu trei camere lui Valentin Bârlad- persoană îndreptățită de a primi locuință prin executarea obligației 1 creditoriale atestată cu nr.1 în lista privilegiată ca familie cu trei copii, conform Hotărârii Guvernului nr.338 din 08 octombrie 1984”, repararea prejudiciului moral în sumă de 443 400 lei (f.d.

249, vol.I, 2-4, vol. II). Prin decizia din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de Valentin Bârlad împotriva hotărârii din 17 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Valentin Bârlad împotriva Primăriei mun. Chișinău, persoane terțe Direcția Generală-Locativ Comunală și Amenajare a Consiliului municipal Chișinău, SA „Investcom” privind contestarea actului administrativ (f.d. 92, 93-99, vol. II). Prin încheierea din 11 noiembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție a fost declarat inadmisibil recursul depus de Valentin Bârlad (f.d.162-166, vol.II).

La 14 decembrie 2020 Valentin Bârlad, a depus cerere de revizuire împotriva încheierii din 11 noiembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a deciziei din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 17 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând instanței admiterea cererii de revizuire și casarea încheierii din 11 noiembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a deciziei din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 17 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani cu emiterea unei noi decizii prin care să fie exclus textul „din contul repartizării apartamentului în casa din str. Grenoble de către instituția respectivă” și să înlocuiască formularea cu: „Primăria garantează restituirea unui apartament similar cu trei camere lui Valentin Bârlad- persoană îndreptățită de a primi locuință prin executarea obligației creditoriale atestată cu nr. 1 în lista privilegiată ca familie cu trei copii, conform Hotărârii Guvernului nr. 338 din 08 octombrie 1984”, repararea prejudiciului moral.

Prin încheierea din 10 februarie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Valentin Bârlad (f.d.235-238, vol.II).

La 26 februarie 2021, Valentin Bârlad a depus cerere de revizuire împotriva hotărării din 17 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Râșcani) și a deciziei din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând instanței admiterea cererii de revizuire și casarea deciziei din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 17 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani cu emiterea unei noi decizii prin care să fie exclus textul „din contul repartizării apartamentului în casa din str. Grenoble de către instituția respectivă” și să înlocuiască formularea cu: „Primăria garantează restituirea unui apartament similar cu trei camere lui Valentin Bârlad persoană îndreptățită de a primi locuință prin executarea obligației creditoriale atestată cu nr.1 în lista privilegiată la locul de muncă ca familie cu trei copii, conform Hotărârii Guvernului nr.338 din 08 octombrie 1984”, repararea prejudiciului moral.

Ca temei de revizuire Valentin Bârlad a indicat că, deși au fost solicitate acte de repetate ori prin intermediul instanțelor judecătorești, Primăria municipiului Chișinău, contrar prevederilor art.24 alin.(3) Legea contenciosului administrativ și art.233 alin.(3) Codul administrativ, nu a prezentat probele și înscrisurile relevante soluționării fondului cauzei. Insistă că, în lipsa probelor solicitate de revizuent, instanțele judecătorești nu au cercetat documentele primare ale lui Valentin Bârlad, și-au formulat constatările și concluziile în exclusivitate pe declarațiile autorității publice, fără prezentarea de către aceasta a probelor solicitate relevante cauzei.

2 Mai invocă că, instanța de judecată contrar prevederilor art.224 alin.(1) lit.b) Codul administrativ, nu a verificat, constatat și nu a dat apreciere revendicărilor reclamantului, care sunt acțiuni în obligare a Primăriei municipiului Chișinău să-și onoreze obligațiunile sale în calitate de emitent al scrisorii de garanție din 19 noiembrie 1996 și nu a Direcției general locativ comunale a Consiliului municipal Chișinău, ca persoană terță. La fel, indică că, instanța de fond a ignorat revendicările reclamantului bazate pe probe concrete privitor la anularea actului administrativ nr.B-1741/17 din 14 noiembrie 2017, ca fiind în contradicție directă legislației în vigoare și emis de persoană terță, în lipsa competenței jurisdicționale și administrative.

Revizuentul și-a manifestat dezacordul și cu modul în care, instanțele de judecată au examinat și analizat înscrisurile probatorii anexate la materialele dosarului, în special, susținând că, instanțele au omis să verifice și să dea apreciere redacției răspunsului din 17 noiembrie 2017. Menționează că instanțele judecătorești nu au verificat faptul că apartamentul nr.48 din str. Grenoble 157, acordat lui Tudor Lupașco, în baza scrisorii de garanție a fost construit din cotizații personale și mijloacele fondului social al colectivului de muncă AȘPICE „Moldova-Investcom”, nu din contul directorului Vladimir Lupașcu, fratele lui Tudor Lupașco și era obligatoriu acordul, sau refuzul scriptic al colectivului și, în primul rând, al celor înscriși în lista persoanelor cu drepturi prioritare față de Tudor Lupașco, al 13 în listă.

Afirmă că instanțele nu au verificat și nu s-au expus pe marginea actului administrativ – răspunsul nr.B-1741/17 din 14 noiembrie 2017, emis de partea terță, care contravine prevederilor art.8 alin.(3) al Legii cu privire la petiționare, și că Primăria municipiului Chișinău, în calitate de emitent al actului administrativ individual din 19 noiembrie 1996 și garant al executării obligațiilor asumate de retrocedare a spațiului locativ, a ignorat examinarea cererii prealabile a petiționarului, de soluționare pe cale amiabilă a problemei locative. Se invocă faptul că, instanțele de judecată au soluționat cauza în mod superficial, impunându-se redeschiderea procedurii pe marginea cauzei, pentru reaprecierea probelor și administrarea tuturor înscrisurilor necesare pentru justa soluționare a diferendului.

Prin încheierea din 24 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Valentin Bârlad împotriva deciziei din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 17 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.83, 84-89, vol.III).

La 20 iulie 2021, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău, Valentin Bârlad a declarat recurs împotriva încheierii din 24 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a încheierii contestate, a deciziei din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 17 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani cu emiterea unei noi decizii prin care să anuleze textul: „din contul repartizării apartamentului în casa din str. Grenoble de către instituția respectivă” și să înlocuiască formularea cu: „Primăria garantează restituirea unui apartament similar cu trei camere lui Valentin Bârlad persoană îndreptățită de a primi locuință prin executarea obligației creditoriale atestată cu nr.1 în lista privilegiată la locul de muncă ca familie cu trei copii, conform Hotărârii Guvernului nr.338 din 08 octombrie 1984”, repararea prejudiciului moral.

3 În motivarea recursului Valentin Bârlad a indicat că, instanța de apel a redat în constatările deciziei din 24 mai 2021 și 03 iunie 2020 întru totul, argumentele instanței de fond și a Primăriei, fără a se expune asupra fondului litigiului, tuturor cerințelor bazate pe probe concrete invocate în cererile prezentate primei instanțe și în apel, fără să-și motiveze soluțiile și concluziile, în lipsa probelor autorității publice ca parte pârâtă. În opinia recurentului, instanța de apel nu s-a expus asupra neadoptării de către instanța de fond a uneia dintre hotărârile prevăzute la pct.1), lit.a), b) al art.224 CA prin ce se confirmă neexaminarea acțiunii în fond.

Consideră că ambele instanțe judiciare de resort nu s-au expus și n-au examinat fondul sus numitului litigiu, adoptând hotărâri în lipsa dosarului administrativ al Primăriei cu încălcări grave a legislației locative, care fiind revendicate de revizuient până la etapa actuală n-au fost corectate în ordinea prevăzută de art.249 alin. (2) CPC. Recurentul mai menționează că, la adoptarea încheierii de revizuire din 24 mai 2021 a Curții de apel, au fost constatate un șir de greșeli, erori și omisiuni, și anume: s- a omis faptul că Valentin Bârlad a fost atestat cu nr.4 în lista comună și cu nr.2 actualmente nr.1 în lista prioritară ca familie cu trei copii, fiind în acest sens înaintea lui Tudor Lupașcu; s-a omis să se constate că acțiunile Primăriei mun.Chișinău sunt discriminatorii și în contradicție cu art.118 din Codul locativ; s-a omis să se includă că de rând cu cererea de apel a fost depus și demers pentru a obliga pârâta Primăria mun.

Chișinău să prezinte dosarul administrativ conform prevederilor art.24 alin.(3) al Legii contenciosului administrativ și art.221 alin.(3) Cod administrativ; s-au omis temeiurile și considerentele invocate de revizuent prevăzute de art.249 alin.(2), 446 alin.(1), 447 lit.a), 448 alin.(1), 449 lit.c) și e), 453 alin.(1) lit.b) Cod de procedură civilă, Hotărârea Guvernului nr.338 din 08 octombrie 1984. Mai consideră că, constatările instanței de revizuire sunt expuse greșit, invocând în acest sens că, la adoptarea hotărârii din 17 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, ca instanță de fond n-a examinat fondul cauzei și nu s-a expus pe marginea tuturor circumstanțelor și probelor importante pentru soluționarea corectă și conform legislației a prezentului litigiu și n-a adoptat una dintre hotărârile prevăzute de art.224 alin.(1) din Codul administrativ.

În această ordine de idei, consideră că, instanța de apel a generalizat pretențiile acestuia și nu a examinat în fond cauza, nu a dat apreciere tuturor probelor conform rigorilor. Astfel, în opinia recurentului, având în vedere că până la etapa actuală nu au fost corectate erorile menționate, speței îi sunt aplicabile prevederile art.249 alin.(2), 453 alin.(6) din Codul de procedură civilă. În susținerea cererii de recurs recurentul invocă prevederile art.249 alin.(2), 446 alin.(1), 447 lit.a), 448 alin.(1), 449 lit.c), e), 453 alin.(1) lit.b) din Codul de procedură civilă, Hotărârea Guvernului nr.338 din 08 octombrie 1984, art.224 alin.(1) lit.a), b) din Codul administrativ. În conformitate cu prevederile art.241 alin.(1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

În conformitate cu art.242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul. 4 Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la data de 24 mai 2021, fiind notificată recurentului Valentin Bârlad la 08 iulie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr.DS8001941550AS anexat la actele cauzei (f.d.

96, vol.III). Recurentul Valentin Bârlad a depus recursul la 20 iulie 2021, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții de Apel (f.d.98-105, vol.III). Astfel, instanța de recurs constată că recurentul Valentin Bârlad s-a conformat prevederilor legale și a respectat termenul instituit de legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ pentru demararea căii de atac în ordine de recurs. Prin prisma art.191 alin.(5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curților de apel. Conform art.243 alin.(2) din Codul administrativ instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. La 05 noiembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului Primăria mun. Chișinău și persoanelor terțe Direcția Generală Locativ- Comunală și Amenajare a Consiliului mun. Chișinău, SA „Investcom” copia recursului depus de Valentin Bârlad, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d.161, vol.III), însă aceștia nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv, până la data examinării recursului. Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din următoarele motive.

În conformitate cu prevederile art.243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a reținut din conținutul recursului că, recurentul Valentin Bârlad manifestă dezacordul cu încheierea din 24 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Valentin Bârlad împotriva deciziei din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 17 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.83, 84-89, vol.III).

Instanța de revizuire a constatat că faptele prezumate de Valentin Bârlad, drept temei de revizuire, nu se încadrează în temeiul prevăzut de lit.b) și lit.e) a art.449 din Codul de procedură civilă. Instanța de revizuire a mai reținut că, prin cererea de revizuire Valentin Bârlad și- a manifestat dezacordul cu modul în care instanțele judecătorești au apreciat probatoriul anexat la materialele cauzei, făcând trimitere la cererea de apel și alte înscrisuri din dosar. Cu referire la argumentele invocate de Valentin Bârlad în cererea de revizuire, instanța de revizuire, la caz Curtea de Apel Chișinău, a notat că faptele enunțate erau cunoscute la etapa examinării cauzei în instanța de apel, apelantul a făcut uz de ele, iar instanța de apel le-a dat apreciere.

Prin urmare, faptele date nu duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, au fost cunoscute și au constituit probe la judecarea anterioară a pricinii și nu reprezintă circumstanțe nou 5 descoperite. Totodată, instanța de revizuire a mai constatat că, în speță nu este incident nici temeiul de revizuire reglementat de art.449 lit.e) Cod de procedură civilă, or, soluția dispusă de instanțele judecătorești nu a fost fundamentată pe un act judecătoresc care, ulterior, a fost casat. Verificând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele indicate în cererea de recurs și cadrul legal aplicabil speței, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră justă concluzia instanței de revizuire de respingere a cererii de revizuire, ca inadmisibilă.

Instanța de recurs punctează că potrivit art.195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art.169-171. Codul administrativ nu prevede norme cu privire la revizuirea unei hotărâri judecătorești irevocabile, aplicabile fiind în aceste circumstanțe normele Codului de procedură civilă. Astfel, analizând situația de fapt din prezenta cauză, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ, consideră oportun de a reitera prevederile art.451 alin.(1) din Codul de procedură civilă, care indică expres că, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447 din Codul de procedură civilă, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 din Codul de procedură civilă și anexându-se probele ce le confirmă.

Instanța de recurs menționează că, revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția adoptată. Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art.449 din Codul de procedură civilă, care poartă un caracter exhaustiv. Pornind de la aceste cerințe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că revizuirea unei hotărâri date de către instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărârii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art.449 din Codul de procedură civilă.

În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost obiectul examinării în instanța de fond, dat fiind că instanța de recurs verifică corectitudinea aplicării și interpretării de către instanța inferioară a normelor de drept material și procesual în limitele materialelor din dosar și în limitele recursului declarat or, nu poate fi revizuită o hotărâre care elucidează o anumită situație de fapt, asupra căreia s- a pronunțat instanța de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situație. Instanța de recurs reține că, pentru a redeschide procesul trebuie să fie invocate temeiurile prevăzute de către art.449 din Codul de procedură civilă și prezentate circumstanțele sau faptele existente obiectiv pentru declararea revizuirii confirmate în fața instanței prin prezentarea unor probe concludente.

Din conținutul cererii de recurs în coroborare cu cererea de revizuire depusă de Valentin Bârlad, rezultă că drept temei de revizuire recurentul a invocate prevederile art. 449 lit. b), e) din Codul de procedură civilă. În acest sens, revizuientul a indicat că instanțele de judecată au examinat cauza superficial, impunându-se redeschiderea procedurii pe marginea cauzei, pentru reaprecierea probelor și administrarea tuturor înscrisurilor necesare pentru justa 6 soluționare a cauzei deduse judecății.

În acest context, instanța de recurs reiterează că potrivit art.449 lit.b), e) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere. În interpretarea corectă a prevederilor enunțate, instanța de recurs relevă că, circumstanțele sau faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunțarea hotărârii, iar revizuentul nu putea ști despre aceste circumstanțe anterior pronunțării hotărârii.

Circumstanțele nou-descoperite pot fi definite ca totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii, care să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, și dacă revizuentul dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

La caz, analizând argumentele indicate în cererea de revizuire și cererea de recurs depuse de Valentin Bârlad, instanța de recurs a reținut că ultimul se referă la dezacordul cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău în decizia din 03 iunie 2020, de menținere a hotărârii din 17 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a fost respinsă acțiunea acestuia și nu relevă careva temeiuri legale prin prisma art.449 din Codul de procedură civilă, ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile.

Cu referire la prevederile enunțate, instanța de recurs apreciază ca fiind întemeiată concluzia instanței de revizuire de respingere a cererii de revizuire înaintată de Valentin Bârlad împotriva deciziei din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 17 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, deoarece temeiul invocat de Valentin Bârlad în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în dispozițiile art.449 lit.b), e) din Codul de procedură civilă, care ar permite redeschiderea procesului după devenirea irevocabilă a deciziei din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău. Mai mult ca atât, prima instanță și instanța de apel au examinat prezenta cauză sub toate aspectele, complet, nepărtinitor și nemijlocit în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege, argumentând destul de explicit care temeiuri au servit la emiterea soluțiilor sale.

Mai mult, prin încheierea din 11 noiembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție n-au fost identificate temeiuri de admisibilitate a recursului depus de Valentin Bârlad împotriva deciziei din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Valentin Bârlad împotriva hotărârii din 17 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Drept urmare, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art.6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.

7 Aceasta deoarece revizuirea este o cale de retractare a hotărârii și nu de reformare, adică în cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului și aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale, ce s-ar încadra în prevederile art.449 din Codul de procedură civilă, de asemenea, aceste temeiuri urmează a fi aplicate așa cum le-a determinat norma juridică respectivă. Iar o cerere care nu conține aceste temeiuri, nu poate fi examinată ca cerere de revizuire, fiind inadmisibilă încercarea de rediscutare a unei hotărâri irevocabile.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că procedura de revizuire prevăzută la art.449 – 453 din Codul de procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului că, o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.

Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (cauza Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999). Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în speța Roșca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s- a subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și imparțială, garantat de art.6§1 din Convenție, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunța preeminență principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante.

Unul dintre elementele fundamentele a preeminenței este principiul securității raporturilor juridice, care înseamnă că o soluții definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de regula lucrului judecat. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judecata, adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, care cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Josan vs. Moldova, nr. 37431/02, §25; Brumărescu vs. România, nr. 28342/95, §6; Ryabykh vs. Rusia, nr. 52854/99, §52). În această ordine de idei, având în vedere normele legale naționale și raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de recurs reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de către Valentin Bârlad în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celeilalte părți la un proces echitabil garantate de art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.

În lumina celor relatate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ concluzionează că argumentele invocate în recurs sunt neîntemeiate, fapt pentru care recursul declarat împotriva încheierii din 24 mai 2021 a 8 Curții de Apel Chișinău urmează a fi respins cu menținerea încheierii enunțate. În conformitate cu art. art.195, 243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Valentin Bârlad. Se menține încheierea din 24 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Valentin Bârlad împotriva Primăriei mun.

Chișinău, persoană terță Direcția Generală-Locativ Comunală și Amenajare a Consiliului municipal Chișinău, Societatea pe Acțiuni „Investcom” cu privire la contestarea actului administrativ. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Aliona Miron 9