2r-752/21 — Declararea nulitătii actelor juridice
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Declararea nulitătii actelor juridice
- Temei legal
- Restituirea apelului, depunerea tardivă a apelului, temeiurile repunerii în termen
2r-752/21 — Declararea nulitătii actelor juridice (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2r–752/21
Prima instanță: Judecătoria Căușeni (sediul central), (jud.S.Pleșca)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, ( jud. A.Panov,I.Țurcan, I.Secrieru )
D E C I Z I E
15 decembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
examinând recursul declarat de către Ivanov Liuba,
în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de
Ghirjev Filip împotriva lui Bîrnă Olga, intervenienți accesorii Primăria or. Căușeni
și Bîrnă Roman cu privire la declararea nulității titlului de autentificare a dreptului
deținătorului de teren,
împotriva încheierii din 09 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin
care a fost restituită cererea de apel declarată de Ivanov Liuba împotriva hotărârii
din 24 iunie 2021 a Judecătoriei Căușeni (sediul central),
c o n s t a t ă:
La 04 octombrie 2018, Ghirjev Filip, prin intermediul Liubei Ivanov s-a adresat
cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Bîrnă Olga, intervenienți accesorii
Primăria or. Căușeni și Bîrnă Roman cu privire la declararea nulității titlului de
autentificare a dreptului deținătorului de teren.
Prin hotărârea din 24 iunie 2021 a Judecătoriei Căușeni (sediul central),
acțiunea înaintată de Ghirjev Filip, prin intermediul Liubei Ivanov a fost respinsă.
La 09 iulie 2021, Ivanov Liuba a declarat apel împotriva hotărârii din 24 iunie
2021 a Judecătoriei Căușeni.
Prin încheierea din 09 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cererea de
apel declarată de către Ivanov Liuba a fost restituită.
La 27 octombrie 2021, Ivanov Liuba a declarat recurs împotriva încheierii din
09 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia, ca fiind
ilegală.
În motivarea recursului, Ivanov Liuba a invocat că nu este de acord cu
încheierea instanței de apel, și consideră că cererea de apel este un act procedural,
care poate fi semnat de către o persoană împuternicită prin procură, astfel consideră
că avea dreptul să depună apel din numele lui Ghirjev Filip.
Potrivit prevederilor art. 425 al Codului de procedură civilă, termenul de
declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea
încheierii.
Având în vedere că, încheierea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 09
1
septembrie 2021, a fost expediată în adresa părților la 25 septembrie 2021, iar careva
date privind recepționarea acesteia de către recurentă la materialele cauzei lipsesc,
instanța de recurs consideră că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recursul în termen.
Potrivit art. 426 alin. (3) al Codului de procedură civilă, recursul împotriva
încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza
copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la
recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele
cauzei și prevederile legale aplicabile speței, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat
de Ivanov Liuba, urmează a fi respins, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 427 lit. a) al Codului de procedură civilă, instanța de
recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă
recursul și să mențină încheierea.
În speță, se constată că prin încheierea din 09 septembrie 2021 a Curții de Apel
Chișinău, apelul declarat de Ivanov Liuba, în interesele lui Ghirjev Filip, a fost
restituit în temeiul art.369 alin.(1) lit. d) din Codul de procedură civilă.
Conform art.369 alin.(1), lit. d) din Codul de procedură civilă, instanța de apel
restituie, printr-o încheiere, cererea dacă, cererea de apel a fost depusă de o persoană
care nu este în drept să declare apel, cu excepția cazului în care cererea depusă de
persoana asupra căreia a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară se referă la
contestarea hotărârii privind instituirea măsurii de ocrotire judiciare.
În conformitate cu art. 360 alin. (1) lit. a) și b) Cod de procedură civilă, sânt în
drept să declare apel: părțile și alți participanți la proces, reprezentantul în interesul
apelantului, dacă este împuternicit în modul stabilit de lege.
Potrivit art. 365 alin. (3) Cod de procedură civilă, cererea de apel se semnează
de apelant sau de reprezentantul său. În ultimul caz, la cerere se anexează
documentul, legalizat în modul stabilit, care certifică împuternicirile
reprezentantului dacă în dosar lipsește o astfel de împuternicire.
Cu referire la prevederile art. 75 alin. (1) Cod de procedură civilă, în proces
civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat
stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din
dreptul de a avea avocat.
Art.75 alin. (11) Cod de procedură civilă, prevede că persoanele fizice pot fi
reprezentate în instanța de judecată de către soț/soție, părinți, copii, frați, surori,
bunei, nepoți dacă aceștia sunt licențiați în drept și sânt împuterniciți printr-o procură
autentificată notarial.
Prin prisma normelor de drept enunțate, Colegiul reține că sesizarea unei
instanțe judecătorești, inclusiv exercitarea unei căi de atac, urmează a fi efectuată
cu respectarea condițiilor stabilite de legislația procesual-civilă.
În cazul în care legea prevede expres condițiile cu privire la reprezentarea în
procesul civil, persoana interesată pentru a beneficia de dreptul de acces la instanță
urma să se conformeze prevederilor legii și să sesizeze instanța de judecată în modul
prevăzut de lege – personal, sau prin reprezentant (avocat sau avocat stagiar).
La caz, Colegiul apreciază ca întemeiată concluzia instanței de apel, potrivit
căreia cererea de apel semnată și depusă de către Ivanov Liuba, în interesele lui
2
Ghirjev Filip, nu poate fi privită ca fiind depusă de o persoană ce dispune de
împuterniciri de a ataca hotărârea, or, la materialele cauzei nu au fost anexate probe
care să confirme că Ivanov Liuba este licențiată în drept, în sensul art. 75 alin. (11)
din Codul de procedură civilă, și că s-ar afla în relații de rudenie cu apelantul.
În context, este de menționat că legislația procesuală, de rând cu stabilirea
anumitor drepturi procedurale participanților la proces, instituie și obligația părților
de a se folosi cu bună-credință de drepturile lor procedurale, în scopul contracarării
oricăror abuzuri de drepturi, la caz, crearea unei vizibilități de existență a unor
drepturi de reprezentare. Conform art. 10 alin. (1) al Codului de procedură civilă,
sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept
procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de
neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în
caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.
Jurisprudența CtEDO reiterează obligația părții de a lua măsurile necesare
pentru protecția drepturilor sale de acces la justiție, inclusiv prin manifestarea
diligenței în exercitarea drepturilor sale procedurale și a interesului față de soarta
dosarului vizat (cauza van Harn vs. Germania, hotărâre din 11 septembrie 2007,
cauza Pîrnău ș.a. vs. Republica Moldova, hotărâre din 31 ianuarie 2012 și cauza SA
Universul vs. Republica Moldova, hotărâre din 10 iulie 2012). Totuși, „dreptul la o
instanță” nu este absolut.
Aplicând normele legale invocate mai sus și jurisprudența CEDO la speță,
Colegiul remarcă ca fiind indubitabilă obligația apelantului de a prezenta instanței
confirmarea împuternicirilor sale de reprezentare, această obligație fiind stabilită de
Lege și urmărind scopul unei bune administrări a justiției în R. Moldova.
Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea contestată este
întemeiată și emisă cu respectarea cadrului legal, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul
depus de către Ivanov Liuba împotriva încheierii din 09 septembrie 2021 a Curții de
Apel Chișinău este neîntemeiat și necesită să fie respins, cu menținerea încheierii
contestate.
Luând în considerație cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din Codul
de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de Ivanov Liuba.
Se menține încheierea din 09 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în
cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ghirjev Filip
împotriva lui Bîrnă Olga, intervenienți accesorii Primăria or. Căușeni și Bîrnă
Roman cu privire la declararea nulității titlului de autentificare a dreptului
deținătorului de teren.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
3