3ra-1211/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1211/21 Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul central – V. Hrapacov Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat – G. Colev, Ș. Starciuc, A. Curdov ÎNCHEIERE 15 decembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Consiliul municipal Comrat și Semion Barbov, reprezentat de avocatul Liliana Bînzari, în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea Polinei Cara (Barbova) și Elenei Capsamun (Barbova) împotriva Consiliului municipal Comrat, terț Semion Barbov cu privire la contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 02 septembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care s-au respins apelurile Consiliului municipal Comrat, a lui Semion Barbov, a Polinei Cara (Barbova) și Elenei Capsamun (Barbova) împotriva hotărârii din 27 octombrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul central, constată: La 06 noiembrie 2018, Polina Cara (Barbova) și Elena Capsamun (Barbova) au depus acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului municipal Comrat cu privire la contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii au indicat că prin decizia Consiliului municipal Comrat nr. 17/35.3 din 25 august 2017, Polinei Barbova, care locuiește cu fiica Elena Barbova, i-a fost repartizat terenul aferent casei individuale de locuit și construcției auxiliare din str. Xxx, numărul cadastral xxx. Ulterior, prin pct. 2 din decizia Consiliului municipal Comrat nr. 12/16.1 din 28 septembrie 2018 a fost anulată decizia Consiliului municipal Comrat nr. 17/35.3 din 25 august 2017. În opinia reclamantelor, decizia Consiliului municipal Comrat nr. 12/16.1 din 28 septembrie 2018 este ilegală și pasibilă anulării, deoarece situația lor se încadrează în categoria familiilor nou-formate și întrunesc condițiile prevăzute la art. 11 din Codul funciar, conform căruia familiilor nou-formate li se atribuie cu titlu gratuit sectoare de teren pentru construcția caselor de locuit cu eliberarea documentelor, ce autentifică dreptul de proprietate asupra lor.

1 Reclamantele au considerat neîntemeiate argumentele administrației publice locale, precum că familia lor nu se referă la categoria familiilor nou-formate, deoarece art. 11 din Codul funciar nu prevede că terenurile de pământ pot fi atribuite doar familiilor tinere. Respectiv, decizia administrației publice locale nu conține o motivare concludentă, care ar profila considerentul de ce familia lor nu întrunește condițiile unei familii nou-formate și care ar argumenta lipsa dreptului de a beneficia de teren gratuit pentru construcția casei de locuit. Reclamantele au relevat că nu dispun de o locuință, nu au posibilitatea de a o procura sau a o primi cu titlu gratuit, iar prin anularea neîntemeiată a deciziei de atribuire a terenului pentru construcția casei, de facto, li s-a retras dreptul de proprietate care a fost dobândit în mod legal.

Prin urmare, la caz, nu a fost respectat modul stabilit de legislație de încetare a dreptului de proprietate, fapt ce le-a cauzat un prejudiciu atât material, cât și moral. Mai mult ca atât, anulând decizia Consiliului municipal Comrat nr. 17/35.3 din 25 august 2017, administrația publică locală nu a ținut cont de faptul că reclamantelor le-a fost eliberat deja certificat de urbanism, în baza căruia au comandat și achitat proiectul pentru construcție, precum și au procurat materiale de construcție necesare pentru a începe lucrările de construire a casei, fapt ce a dus la suportarea unor cheltuieli considerabile.

Reclamantele Polina Cara (Barbova) și Elena Capsamun (Barbova) au solicitat prin cerere de chemare în judecată: 1) anularea ca ilegal a pct. 2 din decizia Consiliului municipal Comrat nr. 12/16.1 din 28 septembrie 2018; 2) încasarea din contul Consiliului municipal Comrat în beneficiul lor a câte 5 000 de lei, cu titlu de compensare a prejudiciului moral, cauzat prin emiterea actului administrativ ilegal; 3) compensarea cheltuielilor de judecată. Prin încheierea protocolară din 05 martie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul central, s-a atras în proces în calitate de terț Semion Barbov (f.d. 47 verso). Prin hotărârea din 27 octombrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul central, s-a admis parțial acțiunea Polinei Cara (Barbova) și Elenei Capsamun (Barbova).

S-a anulat pct. 2 din decizia Consiliului municipal Comrat nr. 12/16.1 din 28 septembrie 2018, ca fiind ilegal în fond și adoptat cu încălcarea legislației. S-a încasat din contul Consiliului municipal Comrat în beneficiul Polinei Cara (Barbova) și Elenei Capsamun (Barbova) câte 500 de lei, cu titlu de compensare a prejudiciului moral, cauzat prin emiterea actului administrativ ilegal. În rest, acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată (f.d.67, 80-86 recto-verso). La 10 noiembrie 2020, Semion Barbov a depus la Judecătoria Comrat, sediul central, apel împotriva hotărârii din 27 octombrie 2020 (f.d. 76). La 10 noiembrie 2020, Consiliul municipal Comrat a depus la Judecătoria Comrat, sediul central, apel împotriva hotărârii din 27 octombrie 2020 (f.d.

78). La 20 noiembrie 2020, Polina Cara (Barbova) și Elena Capsamun (Barbova), reprezentate de avocatul Nicolai Jecov, au depus la Judecătoria Comrat, sediul central, apel împotriva hotărârii din 27 octombrie 2020 (f.d. 79). Conform avizelor de recepție a corespondenței DS3805131200AS, DS3805131201AS și DS3805131202AS, copia hotărârii motivate a primei 2 instanțe a fost notificată Polinei Cara (Barbova), Elenei Capsamun (Barbova) și avocatului Nicolai Jecov la 15 martie 2021 (f.d. 95, 96, 98), iar potrivit avizului DS3805131199AS lui Semion Barbov hotărârea motivată i-a fost notificată la 17 martie 2021 (f.d. 97). Totodată, la materialele cauzei lipsesc înscrisuri din care ar putea fi stabilită data notificării copiei hotărârii motivate a primei instanțe Consiliului municipal Comrat, iar drept consecință momentul de când în privința acesteia a început să curgă termenul de prezentare a motivării apelului.

La 16 martie 2020, Polina Cara (Barbova) și Elena Capsamun (Barbova), reprezentate de avocatul Nicolai Jecov, au depus la Judecătoria Comrat, sediul central, motivarea apelului împotriva hotărârii din 27 octombrie 2020 (f.d. 91- 93). La 08 aprilie 2020, Consiliul municipal Comrat a depus la Curtea de Apel Comrat motivarea apelului împotriva hotărârii din 27 octombrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul central (f.d. 102-104 recto-verso). La 14 aprilie 2020, Semion Barbov a depus la Curtea de Apel Comrat motivarea apelului împotriva hotărârii din 27 octombrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul central (f.d. 108-109 recto-verso). Instanța de recurs constată că la demararea căii de atac în ordine de apel, Polina Cara (Barbova) și Elena Capsamun (Barbova), Consiliul municipal Comrat și Semion Barbov au respectat modul și termenul de atac instituit la art. 232 din Codul administrativ.

Prin decizia din 02 septembrie 2021 a Curții de Apel Comrat s-au respins apelurile Consiliului municipal Comrat, a lui Semion Barbov, reprezentat de avocatul Liliana Bînzari, a Polinei Cara (Barbova) și Elenei Capsamun (Barbova), reprezentate de avocatul Nicolai Jecov (f.d. 169, 170-182 recto-verso). În consolidarea soluțiilor instanțele inferioare au reținut că, la cererea Polinei Cara (Barbova), prin decizia Consiliului municipal Comrat nr. 17/35.3 din 25 august 2017 acesteia i-a fost atribuit terenul de pământ cu suprafața de 0,12 ha pentru construirea casei individuale de locuit cu construcții auxiliare. Totodată, Polina Cara (Barbova) a fost obligată să primească autorizația de construire până la începerea lucrărilor de construcție.

Instanțele inferioare au constatat că, în speță, administrația publică locală nu a respectat prevederile art. 25 din Codul funciar, deoarece peste un an după ce i-a atribuit Polinei Cara (Barbova) terenul de pământ și-a anulat propria decizie, deși ultima a intrat în folosința terenului conform destinației sale și, în modul stabilit de lege, a primit toate documente necesare pentru începerea lucrărilor de construcție a casei individuale de locuit. Respectiv, administrația publică locală ilegal a retras terenul din posesia Polinei Cara (Barbova). La fel, instanțele inferioare au observat că, la caz, nu au fost administrate probe care ar certifica existența cărorva drepturi ale lui Semion Barbov asupra acestui teren de pământ.

Mai mult ca atât, la momentul atribuirii Polinei Cara (Barbova), terenul dat era liber și neocupat, pe acesta nu erau edificate careva construcții, iar Semion Barbov nu avea înregistrat dreptul de proprietate asupra terenului. Prin urmare, terțul Semion Barbov nu deține dreptul de preemțiune asupra acestui teren. Succesiv, instanțele inferioare au apreciat critic argumentul Consiliului municipal Comrat și ale terțului Semion Barbov, precum că reclamanta cu fiica sa 3 nu cad sub incidența art. 11 din Codul funciar, deoarece nu sunt „familie tânără”. Or, Codul funciar nu operează cu noțiunea de „familie tânără”, aceasta fiind definită de Legea tineretului, care nu este aplicabilă la caz. În speță, însă, terenul de pământ a fost atribuit Polinei Cara (Barbova) în temeiul art. 11 din Codul funciar, care operează cu noțiunea de „familie nou-formată”.

Respectiv, în aceste condiții, pot fi aplicate doar temeiurile prevăzute la art. 23 din Codul funciar. În atare circumstanțe, instanțele inferioare au conchis că situația reclamantei nu cade sub există niciunui temei de stingere a dreptului asupra terenului, iar Consiliul municipal Comrat ilegal și-a anulat decizia nr. 17/35.3 din 25 august 2017 prin care a atribuit Polinei Cara (Barbova) și fiicei acesteia teren pentru construcția casei individuale ca familie nou-formată. La 06 septembrie 2021, Semion Barbov, reprezentat de avocatul Liliana Bînzari, a depus la Curtea de Apel Comrat, prin intermediul oficiului poștal, recurs împotriva deciziei din 02 septembrie 2021, solicitând casarea integrală a deciziei recurate și a hotărârii din 27 octombrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul central, cu emiterea unei decizii noi prin care să fie respinsă acțiunea (f.d.

195, 196). La 13 septembrie 2021, Consiliul municipal Comrat a depus la Curtea de Apel Comrat recurs împotriva deciziei din 02 septembrie 2021, solicitând casarea integrală a deciziei recurate și emiterea unei decizii noi prin care să fie respinsă acțiunea (f.d. 197 recto-verso). La 02 noiembrie 2021, Semion Barbov, reprezentat de avocatul Liliana Bînzari, a prezentat Curții Supreme de Justiție motivarea recursului, care a fost completată prin cererea depusă prin e-mail la 05 decembrie 2021 (f.d. 205-207 recto-verso, 231, 232-233). În motivarea recursului, Semion Barbov a invocat că la judecarea cauzei instanța de apel a interpretat și aplicat eronat prevederile art. 11 din Codul funciar și ale Legii cu privire la locuințe nr.75 din 30 aprilie 2015, care au ca scop rezolvarea problemelor cetățenilor la capitolul asigurării lor cu un loc de trai.

Recurentul Semion Barbov a remarcat că, în sensul art. 11 din Codul funciar, familia nou-formată este alcătuită din soț și soție, posibil copii, căsătoriți recent. Prin urmare, noțiunea de „familie nou-formată” nu poate fi echivalată cu cea de „familie” conform art. 4 din Legea cu privire la locuințe nr. 75 din 30 aprilie 2015, iar condițiile de asigurare a cetățenilor cu spații locative prevăzute de Legea nr. 75/2015 sunt total diferite de cele prevăzute la art. 11 din Codul funciar. În speță, Polinei Cara (Barbova) i-a fost atribuit un teren pentru construcția casei individuale și a anexelor în temeiul art. 11 din Codul funciar, deși aceasta niciodată nu a fost căsătorită și nu a format o familie nouă.

Mai mult ca atât, la momentul atribuirii terenului, fiica ei Elena Capsamun (Barbova) avea vârsta de 22 de ani și nu întrunea condiția de copil ca membru al familiei, în sensul Legii privind drepturile copilului nr. 338 din 15 decembrie 1994, art. 1 alin. (2) și art. 51 alin. (l) din Codul familiei, deoarece persoanele se consideră copii până la vârsta de 18 ani. În opinia lui Semion Barbov, la situația din 25 august 2017 Polina Cara (Barbova) și fiica sa Elena Capsamun (Barbova) nu întruneau nici criteriul unei „familii tinere”, nici cel al unei „familii nou-formate”. Drept consecință, 4 administrația publică locală întemeiat și-a anulat decizia prin care le-a atribuit terenul pentru construcția casei individuale și a anexelor.

La fel, recurentul Semion Barbov a considerat că instanțele inferioare greșit au constatat că prin decizia Consiliului municipal Comrat nr. 12/16.1 din 28 septembrie 2018 s-a încălcat dreptul de proprietate al intimatelor, deoarece acest teren este proprietatea municipiului Comrat și nu a intrat în proprietatea Polinei Cara (Barbova) și Elenei Capsamun (Barbova), din motiv că nu le-a fost eliberat titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren. Suplimentar, Semion Barbov a menționat că intimatele eronat au invocat în referință că recursul lui Semion Barbov este depus de o persoană neîmputemicită și că nu-i sunt încălcate drepturile prin prisma art. 17 din Codul administrativ. Or, Semion Barbov a fost atras în prezenta cauză în calitate de terț de partea pârâtului, conform art. 205 din Codul administrativ, deoarece decizia Consiliului municipal Comrat nr. 12/16.1 din 28 septembrie 2018 a fost emisă la cererea lui Semion Barbov.

Prin urmare, fiind atras în proces, Semion Barbov dispune de toate drepturile părții căreia i s-a alăturat în proces. La 29 octombrie 2021, Consiliul municipal Comrat a prezentat Curții Supreme de Justiție, prin intermediul oficiului poștal, motivarea recursului, (f.d. 210-211, 214), în care a invocat că instanța de apel nu a dat apreciere argumentelor din cererile de apel, dar a transpus concluziile reținute de prima instanța, deși conform art. 373 alin. (5) din Codul de procedură civilă instanța de apel era obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Curtea de Apel Comrat nu s-a expus asupra argumentului Consiliului municipal Comrat că cererea preliminară și cererea de chemare în judecată nu au fost semnate de către Elena Capsamun (Barbova), fapt care poate fi dedus din comparația semnăturilor olografe ale acesteia cu cea din buletinul de identitate.

În aceste condiții, acțiunea Elenei Capsamun (Barbova) trebuia declarată ca inadmisibilă, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. f) și g) din Codul administrativ. De asemenea, Consiliul municipal Comrat a remarcat că instanța de apel nu a ținut cont de faptul că prin decizia nr. 12/16.1 din 28 septembrie 2018 nu a avut loc retragerea unui teren de la posesor în legătura cu neutilizarea corespunzătoare, conform art. 23 și art. 25 din Codul funciar, dar s-a examinat cererea prealabilă depusă de Semion Barbov și în conformitate cu art. 15 alin. (2) lit. b) din Legea contenciosului administrativ organul emitent a admis cererea prealabilă și a revocat actul administrativ.

Totodată, Consiliul municipal Comrat a opinat că instanța de apel a dat o interpretare greșită noțiunii de „familie nou-formată”, prevăzută la art. 11 din Codul funciar, definind-o prin prisma Legii cu privire la locuințe, care prevede că familia sunt soții, copiii, părinții și reprezentanții lor legali, precum și alte persoane, aflate la întreținerea lor, care locuiesc împreună și întrețin o gospodărie în comun. Noțiunea de „familie” prevăzută de Legea cu privire la locuințe presupune o familie deja stabilită, în timp ce art. 11 din Codul funciar operează cu noțiunea de „familie nou-formată”, care urează a fi privită prin prisma Legii cu privire la tineret, ca fiind un cuplu, format prin căsătorie, în care unul dintre soți nu a atins vârsta de 35 de ani sau familie cu copii formată dintr-un singur părinte de până la 35 de ani.

5 La caz, familia solicitantelor este constituită din mama Polina Cara (Barbova) și fiica Elena Capsamun (Barbova), care nu cad sub incidența noțiunii de „familie nou-formată”, deoarece în luna august 2017, când le-a fost atribuit teren pentru construcției unei case individuale de locuit mama Polina Cara (Barbova) avea 53 de ani. La 24 noiembrie 2021, intimatele Polina Cara (Barbova), Elena Capsamun (Barbova), precum și reprezentantul acestora, avocatul Nicolai Jecov, au depus referință prin care au solicitat declararea recursurilor Consiliului municipal Comrat și Semion Barbov ca fiind inadmisibile, cu menținerea deciziei din 02 septembrie 2021 a Curții de Apel Comrat și a hotărârii din 27 octombrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul central (f.d.

224-228, 229). Prin referința depusă la 02 decembrie 2021 prin intermediul oficiului poștal, Consiliul municipal Comrat a considerat întemeiat recursul lui Semion Barbov împotriva deciziei din 02 septembrie 2021 a Curții de Apel Comrat și a solicitat admiterea acestuia (f.d. 235, 236). Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Dispozitivul deciziei Curții de Apel Comrat a fost adoptat și pronunțat la 02 septembrie 2021. La 06 septembrie 2021, Semion Barbov a depus recurs nemotivat. La 13 septembrie 2021, Consiliul municipal Comrat a depus recurs nemotivat. Conform avizelor de recepție a corespondenței DS8002090086AS și DS8002090082AS copia deciziei motivate din 02 septembrie 2021 a Curții de Apel Comrat a fost notificată Consiliului municipal Comrat și lui Semion Barbov la 05 și respectiv 06 octombrie 2021 (f.d. 199 și 200). La 29 octombrie 2021 Consiliul municipal Comrat a prezentat Curții Supreme de Justiție motivarea recursului (f.d.

210-211, 214) și la 02 noiembrie 2021 Semion Barbov a prezentat motivarea recursului (f.d. 205-207 recto-verso). În atare circumstanțe, completul ajunge la concluzia că recurenții s-au conformat prevederilor legale stipulate la art. 245 din Codul administrativ privind modul și termenul de depunere a recursurilor. Examinând temeiurile invocate în recursuri în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive. Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. În acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului 6 administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă a statuat că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, 7 pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că cererile de recurs depuse de Consiliul municipal Comrat și Semion Barbov, reprezentat de avocatul Liliana Bînzari, sunt inadmisibile.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursurile depuse de Consiliul municipal Comrat și Semion Barbov, reprezentat de avocatul Liliana Bînzari, se declară inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 8