3ra-1211/21 — contestarea actului administrativ

3ra-1211/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-1211/21

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul central – V. Hrapacov

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat – G. Colev, Ș. Starciuc, A. Curdov

ÎNCHEIERE

15 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Consiliul municipal

Comrat și Semion Barbov, reprezentat de avocatul Liliana Bînzari,

în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea Polinei Cara

(Barbova) și Elenei Capsamun (Barbova) împotriva Consiliului municipal

Comrat, terț Semion Barbov cu privire la contestarea actului administrativ,

repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 02 septembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, prin

care s-au respins apelurile Consiliului municipal Comrat, a lui Semion Barbov, a

Polinei Cara (Barbova) și Elenei Capsamun (Barbova) împotriva hotărârii din 27

octombrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul central,

constată:

La 06 noiembrie 2018, Polina Cara (Barbova) și Elena Capsamun (Barbova)

au depus acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului municipal

Comrat cu privire la contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului

moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii au indicat că prin decizia Consiliului municipal Comrat

nr. 17/35.3 din 25 august 2017, Polinei Barbova, care locuiește cu fiica Elena

Barbova, i-a fost repartizat terenul aferent casei individuale de locuit și

construcției auxiliare din str. Xxx, numărul cadastral xxx.

Ulterior, prin pct. 2 din decizia Consiliului municipal Comrat nr. 12/16.1 din

28 septembrie 2018 a fost anulată decizia Consiliului municipal Comrat

nr. 17/35.3 din 25 august 2017.

În opinia reclamantelor, decizia Consiliului municipal Comrat nr. 12/16.1

din 28 septembrie 2018 este ilegală și pasibilă anulării, deoarece situația lor se

încadrează în categoria familiilor nou-formate și întrunesc condițiile prevăzute la

art. 11 din Codul funciar, conform căruia familiilor nou-formate li se atribuie cu

titlu gratuit sectoare de teren pentru construcția caselor de locuit cu eliberarea

documentelor, ce autentifică dreptul de proprietate asupra lor.

1

Reclamantele au considerat neîntemeiate argumentele administrației publice

locale, precum că familia lor nu se referă la categoria familiilor nou-formate,

deoarece art. 11 din Codul funciar nu prevede că terenurile de pământ pot fi

atribuite doar familiilor tinere.

Respectiv, decizia administrației publice locale nu conține o motivare

concludentă, care ar profila considerentul de ce familia lor nu întrunește

condițiile unei familii nou-formate și care ar argumenta lipsa dreptului de a

beneficia de teren gratuit pentru construcția casei de locuit.

Reclamantele au relevat că nu dispun de o locuință, nu au posibilitatea de a o

procura sau a o primi cu titlu gratuit, iar prin anularea neîntemeiată a deciziei de

atribuire a terenului pentru construcția casei, de facto, li s-a retras dreptul de

proprietate care a fost dobândit în mod legal. Prin urmare, la caz, nu a fost

respectat modul stabilit de legislație de încetare a dreptului de proprietate, fapt ce

le-a cauzat un prejudiciu atât material, cât și moral.

Mai mult ca atât, anulând decizia Consiliului municipal Comrat nr. 17/35.3

din 25 august 2017, administrația publică locală nu a ținut cont de faptul că

reclamantelor le-a fost eliberat deja certificat de urbanism, în baza căruia au

comandat și achitat proiectul pentru construcție, precum și au procurat materiale

de construcție necesare pentru a începe lucrările de construire a casei, fapt ce a

dus la suportarea unor cheltuieli considerabile.

Reclamantele Polina Cara (Barbova) și Elena Capsamun (Barbova) au

solicitat prin cerere de chemare în judecată:

1) anularea ca ilegal a pct. 2 din decizia Consiliului municipal Comrat

nr. 12/16.1 din 28 septembrie 2018;

2) încasarea din contul Consiliului municipal Comrat în beneficiul lor a

câte 5 000 de lei, cu titlu de compensare a prejudiciului moral, cauzat prin

emiterea actului administrativ ilegal;

3) compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea protocolară din 05 martie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul

central, s-a atras în proces în calitate de terț Semion Barbov (f.d. 47 verso).

Prin hotărârea din 27 octombrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul central,

s-a admis parțial acțiunea Polinei Cara (Barbova) și Elenei Capsamun (Barbova).

S-a anulat pct. 2 din decizia Consiliului municipal Comrat nr. 12/16.1 din 28

septembrie 2018, ca fiind ilegal în fond și adoptat cu încălcarea legislației.

S-a încasat din contul Consiliului municipal Comrat în beneficiul Polinei

Cara (Barbova) și Elenei Capsamun (Barbova) câte 500 de lei, cu titlu de

compensare a prejudiciului moral, cauzat prin emiterea actului administrativ

ilegal.

În rest, acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată (f.d.67, 80-86 recto-verso).

La 10 noiembrie 2020, Semion Barbov a depus la Judecătoria Comrat, sediul

central, apel împotriva hotărârii din 27 octombrie 2020 (f.d. 76).

La 10 noiembrie 2020, Consiliul municipal Comrat a depus la Judecătoria

Comrat, sediul central, apel împotriva hotărârii din 27 octombrie 2020 (f.d. 78).

La 20 noiembrie 2020, Polina Cara (Barbova) și Elena Capsamun (Barbova),

reprezentate de avocatul Nicolai Jecov, au depus la Judecătoria Comrat, sediul

central, apel împotriva hotărârii din 27 octombrie 2020 (f.d. 79).

Conform avizelor de recepție a corespondenței DS3805131200AS,

DS3805131201AS și DS3805131202AS, copia hotărârii motivate a primei

2

instanțe a fost notificată Polinei Cara (Barbova), Elenei Capsamun (Barbova) și

avocatului Nicolai Jecov la 15 martie 2021 (f.d. 95, 96, 98), iar potrivit avizului

DS3805131199AS lui Semion Barbov hotărârea motivată i-a fost notificată la 17

martie 2021 (f.d. 97).

Totodată, la materialele cauzei lipsesc înscrisuri din care ar putea fi stabilită

data notificării copiei hotărârii motivate a primei instanțe Consiliului municipal

Comrat, iar drept consecință momentul de când în privința acesteia a început să

curgă termenul de prezentare a motivării apelului.

La 16 martie 2020, Polina Cara (Barbova) și Elena Capsamun (Barbova),

reprezentate de avocatul Nicolai Jecov, au depus la Judecătoria Comrat, sediul

central, motivarea apelului împotriva hotărârii din 27 octombrie 2020 (f.d. 91-

93).

La 08 aprilie 2020, Consiliul municipal Comrat a depus la Curtea de Apel

Comrat motivarea apelului împotriva hotărârii din 27 octombrie 2020 a

Judecătoriei Comrat, sediul central (f.d. 102-104 recto-verso).

La 14 aprilie 2020, Semion Barbov a depus la Curtea de Apel Comrat

motivarea apelului împotriva hotărârii din 27 octombrie 2020 a Judecătoriei

Comrat, sediul central (f.d. 108-109 recto-verso).

Instanța de recurs constată că la demararea căii de atac în ordine de apel,

Polina Cara (Barbova) și Elena Capsamun (Barbova), Consiliul municipal

Comrat și Semion Barbov au respectat modul și termenul de atac instituit la

art. 232 din Codul administrativ.

Prin decizia din 02 septembrie 2021 a Curții de Apel Comrat s-au respins

apelurile Consiliului municipal Comrat, a lui Semion Barbov, reprezentat de

avocatul Liliana Bînzari, a Polinei Cara (Barbova) și Elenei Capsamun

(Barbova), reprezentate de avocatul Nicolai Jecov (f.d. 169, 170-182 recto-verso).

În consolidarea soluțiilor instanțele inferioare au reținut că, la cererea

Polinei Cara (Barbova), prin decizia Consiliului municipal Comrat nr. 17/35.3 din

25 august 2017 acesteia i-a fost atribuit terenul de pământ cu suprafața de 0,12 ha

pentru construirea casei individuale de locuit cu construcții auxiliare. Totodată,

Polina Cara (Barbova) a fost obligată să primească autorizația de construire până

la începerea lucrărilor de construcție.

Instanțele inferioare au constatat că, în speță, administrația publică locală nu

a respectat prevederile art. 25 din Codul funciar, deoarece peste un an după ce i-a

atribuit Polinei Cara (Barbova) terenul de pământ și-a anulat propria decizie, deși

ultima a intrat în folosința terenului conform destinației sale și, în modul stabilit

de lege, a primit toate documente necesare pentru începerea lucrărilor de

construcție a casei individuale de locuit. Respectiv, administrația publică locală

ilegal a retras terenul din posesia Polinei Cara (Barbova).

La fel, instanțele inferioare au observat că, la caz, nu au fost administrate

probe care ar certifica existența cărorva drepturi ale lui Semion Barbov asupra

acestui teren de pământ.

Mai mult ca atât, la momentul atribuirii Polinei Cara (Barbova), terenul dat

era liber și neocupat, pe acesta nu erau edificate careva construcții, iar Semion

Barbov nu avea înregistrat dreptul de proprietate asupra terenului. Prin urmare,

terțul Semion Barbov nu deține dreptul de preemțiune asupra acestui teren.

Succesiv, instanțele inferioare au apreciat critic argumentul Consiliului

municipal Comrat și ale terțului Semion Barbov, precum că reclamanta cu fiica sa

3

nu cad sub incidența art. 11 din Codul funciar, deoarece nu sunt „familie tânără”.

Or, Codul funciar nu operează cu noțiunea de „familie tânără”, aceasta fiind

definită de Legea tineretului, care nu este aplicabilă la caz. În speță, însă, terenul

de pământ a fost atribuit Polinei Cara (Barbova) în temeiul art. 11 din Codul

funciar, care operează cu noțiunea de „familie nou-formată”. Respectiv, în aceste

condiții, pot fi aplicate doar temeiurile prevăzute la art. 23 din Codul funciar.

În atare circumstanțe, instanțele inferioare au conchis că situația reclamantei

nu cade sub există niciunui temei de stingere a dreptului asupra terenului, iar

Consiliul municipal Comrat ilegal și-a anulat decizia nr. 17/35.3 din 25 august

2017 prin care a atribuit Polinei Cara (Barbova) și fiicei acesteia teren pentru

construcția casei individuale ca familie nou-formată.

La 06 septembrie 2021, Semion Barbov, reprezentat de avocatul Liliana

Bînzari, a depus la Curtea de Apel Comrat, prin intermediul oficiului poștal,

recurs împotriva deciziei din 02 septembrie 2021, solicitând casarea integrală a

deciziei recurate și a hotărârii din 27 octombrie 2020 a Judecătoriei Comrat,

sediul central, cu emiterea unei decizii noi prin care să fie respinsă acțiunea

(f.d. 195, 196).

La 13 septembrie 2021, Consiliul municipal Comrat a depus la Curtea de

Apel Comrat recurs împotriva deciziei din 02 septembrie 2021, solicitând casarea

integrală a deciziei recurate și emiterea unei decizii noi prin care să fie respinsă

acțiunea (f.d. 197 recto-verso).

La 02 noiembrie 2021, Semion Barbov, reprezentat de avocatul Liliana

Bînzari, a prezentat Curții Supreme de Justiție motivarea recursului, care a fost

completată prin cererea depusă prin e-mail la 05 decembrie 2021 (f.d. 205-207

recto-verso, 231, 232-233).

În motivarea recursului, Semion Barbov a invocat că la judecarea cauzei

instanța de apel a interpretat și aplicat eronat prevederile art. 11 din Codul funciar

și ale Legii cu privire la locuințe nr.75 din 30 aprilie 2015, care au ca scop

rezolvarea problemelor cetățenilor la capitolul asigurării lor cu un loc de trai.

Recurentul Semion Barbov a remarcat că, în sensul art. 11 din Codul

funciar, familia nou-formată este alcătuită din soț și soție, posibil copii, căsătoriți

recent. Prin urmare, noțiunea de „familie nou-formată” nu poate fi echivalată cu

cea de „familie” conform art. 4 din Legea cu privire la locuințe nr. 75 din 30

aprilie 2015, iar condițiile de asigurare a cetățenilor cu spații locative prevăzute

de Legea nr. 75/2015 sunt total diferite de cele prevăzute la art. 11 din Codul

funciar.

În speță, Polinei Cara (Barbova) i-a fost atribuit un teren pentru construcția

casei individuale și a anexelor în temeiul art. 11 din Codul funciar, deși aceasta

niciodată nu a fost căsătorită și nu a format o familie nouă. Mai mult ca atât, la

momentul atribuirii terenului, fiica ei Elena Capsamun (Barbova) avea vârsta de

22 de ani și nu întrunea condiția de copil ca membru al familiei, în sensul Legii

privind drepturile copilului nr. 338 din 15 decembrie 1994, art. 1 alin. (2) și

art. 51 alin. (l) din Codul familiei, deoarece persoanele se consideră copii până la

vârsta de 18 ani.

În opinia lui Semion Barbov, la situația din 25 august 2017 Polina Cara

(Barbova) și fiica sa Elena Capsamun (Barbova) nu întruneau nici criteriul unei

„familii tinere”, nici cel al unei „familii nou-formate”. Drept consecință,

4

administrația publică locală întemeiat și-a anulat decizia prin care le-a atribuit

terenul pentru construcția casei individuale și a anexelor.

La fel, recurentul Semion Barbov a considerat că instanțele inferioare greșit

au constatat că prin decizia Consiliului municipal Comrat nr. 12/16.1 din 28

septembrie 2018 s-a încălcat dreptul de proprietate al intimatelor, deoarece acest

teren este proprietatea municipiului Comrat și nu a intrat în proprietatea Polinei

Cara (Barbova) și Elenei Capsamun (Barbova), din motiv că nu le-a fost eliberat

titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren.

Suplimentar, Semion Barbov a menționat că intimatele eronat au invocat în

referință că recursul lui Semion Barbov este depus de o persoană neîmputemicită

și că nu-i sunt încălcate drepturile prin prisma art. 17 din Codul administrativ. Or,

Semion Barbov a fost atras în prezenta cauză în calitate de terț de partea

pârâtului, conform art. 205 din Codul administrativ, deoarece decizia Consiliului

municipal Comrat nr. 12/16.1 din 28 septembrie 2018 a fost emisă la cererea lui

Semion Barbov. Prin urmare, fiind atras în proces, Semion Barbov dispune de

toate drepturile părții căreia i s-a alăturat în proces.

La 29 octombrie 2021, Consiliul municipal Comrat a prezentat Curții

Supreme de Justiție, prin intermediul oficiului poștal, motivarea recursului,

(f.d. 210-211, 214), în care a invocat că instanța de apel nu a dat apreciere

argumentelor din cererile de apel, dar a transpus concluziile reținute de prima

instanța, deși conform art. 373 alin. (5) din Codul de procedură civilă instanța de

apel era obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Curtea de Apel Comrat nu s-a expus asupra argumentului Consiliului

municipal Comrat că cererea preliminară și cererea de chemare în judecată nu au

fost semnate de către Elena Capsamun (Barbova), fapt care poate fi dedus din

comparația semnăturilor olografe ale acesteia cu cea din buletinul de identitate.

În aceste condiții, acțiunea Elenei Capsamun (Barbova) trebuia declarată ca

inadmisibilă, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. f) și g) din Codul administrativ.

De asemenea, Consiliul municipal Comrat a remarcat că instanța de apel nu

a ținut cont de faptul că prin decizia nr. 12/16.1 din 28 septembrie 2018 nu a avut

loc retragerea unui teren de la posesor în legătura cu neutilizarea

corespunzătoare, conform art. 23 și art. 25 din Codul funciar, dar s-a examinat

cererea prealabilă depusă de Semion Barbov și în conformitate cu art. 15 alin. (2)

lit. b) din Legea contenciosului administrativ organul emitent a admis cererea

prealabilă și a revocat actul administrativ.

Totodată, Consiliul municipal Comrat a opinat că instanța de apel a dat o

interpretare greșită noțiunii de „familie nou-formată”, prevăzută la art. 11 din

Codul funciar, definind-o prin prisma Legii cu privire la locuințe, care prevede că

familia sunt soții, copiii, părinții și reprezentanții lor legali, precum și alte

persoane, aflate la întreținerea lor, care locuiesc împreună și întrețin o gospodărie

în comun.

Noțiunea de „familie” prevăzută de Legea cu privire la locuințe presupune o

familie deja stabilită, în timp ce art. 11 din Codul funciar operează cu noțiunea de

„familie nou-formată”, care urează a fi privită prin prisma Legii cu privire la

tineret, ca fiind un cuplu, format prin căsătorie, în care unul dintre soți nu a atins

vârsta de 35 de ani sau familie cu copii formată dintr-un singur părinte de până la

35 de ani.

5

La caz, familia solicitantelor este constituită din mama Polina Cara

(Barbova) și fiica Elena Capsamun (Barbova), care nu cad sub incidența noțiunii

de „familie nou-formată”, deoarece în luna august 2017, când le-a fost atribuit

teren pentru construcției unei case individuale de locuit mama Polina Cara

(Barbova) avea 53 de ani.

La 24 noiembrie 2021, intimatele Polina Cara (Barbova), Elena Capsamun

(Barbova), precum și reprezentantul acestora, avocatul Nicolai Jecov, au depus

referință prin care au solicitat declararea recursurilor Consiliului municipal

Comrat și Semion Barbov ca fiind inadmisibile, cu menținerea deciziei din 02

septembrie 2021 a Curții de Apel Comrat și a hotărârii din 27 octombrie 2020 a

Judecătoriei Comrat, sediul central (f.d. 224-228, 229).

Prin referința depusă la 02 decembrie 2021 prin intermediul oficiului poștal,

Consiliul municipal Comrat a considerat întemeiat recursul lui Semion Barbov

împotriva deciziei din 02 septembrie 2021 a Curții de Apel Comrat și a solicitat

admiterea acestuia (f.d. 235, 236).

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite

neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Comrat a fost adoptat și pronunțat la 02

septembrie 2021. La 06 septembrie 2021, Semion Barbov a depus recurs

nemotivat. La 13 septembrie 2021, Consiliul municipal Comrat a depus recurs

nemotivat.

Conform avizelor de recepție a corespondenței DS8002090086AS și

DS8002090082AS copia deciziei motivate din 02 septembrie 2021 a Curții de

Apel Comrat a fost notificată Consiliului municipal Comrat și lui Semion Barbov

la 05 și respectiv 06 octombrie 2021 (f.d. 199 și 200).

La 29 octombrie 2021 Consiliul municipal Comrat a prezentat Curții

Supreme de Justiție motivarea recursului (f.d. 210-211, 214) și la 02 noiembrie

2021 Semion Barbov a prezentat motivarea recursului (f.d. 205-207 recto-verso).

În atare circumstanțe, completul ajunge la concluzia că recurenții s-au

conformat prevederilor legale stipulate la art. 245 din Codul administrativ privind

modul și termenul de depunere a recursurilor.

Examinând temeiurile invocate în recursuri în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. În acord cu alin. (2)

din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului

6

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot

însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5

judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate

sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie

privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme

care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la

examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri

de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea

succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă a statuat că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru

un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

7

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei, 09

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererile de recurs depuse de Consiliul municipal Comrat și

Semion Barbov, reprezentat de avocatul Liliana Bînzari, sunt inadmisibile.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile depuse de Consiliul municipal Comrat și Semion Barbov,

reprezentat de avocatul Liliana Bînzari, se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

8