3ra-127/21 — contestarea in parte a actului administrativ

3ra-127/21 — contestarea in parte a actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-127/21

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Central (jud: V. Hrapacov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: G. Colev, A. Curdov, Șt. Starciuc)

D E C I Z I E

28 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul depus de Ivanna Vinogradova,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Ivanna Vinogradova împotriva Consiliului mun. Comrat cu privire la contestarea în

parte a actului administrativ,

împotriva deciziei din 23 septembrie 2020 a Curții de Apel Comrat, prin care s-a

respins apelul depus de Ivanna Vinogradova împotriva hotărârii din 29 mai 2020 a

Judecătoriei Comrat, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 17 ianuarie 2020 Ivanna Vinogradova a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului mun. Comrat cu privire la contestarea în parte a actului

administrativ.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a relatat că la

20 decembrie 2019 Consiliul mun. Comrat a emis decizia nr. 27/10.2 „Cu privire la

cererea Ivannei Constantinovna Vinogradova”. Astfel, conform pct. 3 din decizia

enunțată, Primăria mun. Comrat inițiază lucrările de formare a lotului de pământ cu

nr. cadastral XXXXXX, suprafața de 0,0637 ha, prin alocarea terenului cu suprafața de

0,0037 ha.

Reclamanta a considerat că pct. 3 din decizia enunțată este ilegal.

Reclamanta, a susținut că prin decizia Primăriei or. Comrat nr. 5 din 12 iunie 1996

i-a fost atribuit suplimentar lotul de pământ cu suprafața de 600 m2 din str. XXXXXX

din contul înstrăinării lotului de pământ a lui Gheorghe Bolgar, str. XXXXXX, cu

acordul lui.

1

La fel, reclamanta a afirmat că din anul 1996 s-a folosit de acest lot de pământ cu

bună-credință, îl prelucrează, este înregistrat la primărie după ea și pe el sunt construite

construcții auxiliare.

În opinia reclamantei formarea lotului de pământ cu nr. cadastral XXXXXX, cu

suprafața de 0,0637 ha, prin alocarea terenului cu suprafața de 0,0037 ha este ilegală,

deoarece ea, cu bună-credință și în baza unor temeiuri legale, folosește lotul de pământ

cu nr. cadastral XXXXXX, cu suprafața de 0,0637 ha.

Mai mult, reclamanta a relevat că nu s-a refuzat de lotul de pământ enunțat și nu

și-a dat acordul pentru formarea acestuia.

De altfel, a notat că formarea lotul de pământ enunțat prin alocare, nu corespunde

prevederilor art. 7 din Legea nr. 354 din 28 octombrie 2004 cu privire la formarea

bunurilor imobile, deoarece întregul teren este lot de pământ de pe lângă casă, iar

terenul alocat cu suprafața de 0,0037 ha nu poate fi ca lot de pământ de pe lângă casă,

or, acesta nu corespunde cerințelor urbanismului pentru construirea unei case de locuit,

precum și lotul de pământ nou format nu va corespunde criteriilor lotului de pământ de

pe lângă casă stabilite în art. 8 din Legea nr. 1308 din 25 iulie 1997 privind prețul

normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului.

Potrivit art. 39 din Codul funciar, terenurile atribuite în proprietate ca loturi de

lângă casă, în conformitate cu legislația, amplasate în extravilanul satului (comunei)

sau orașului, se consideră grădini.

Aici, reclamanta a invocat că lotul de pământ cu suprafața de 0,0637 ha se află în

intravilanul satului. Astfel, fiind un lot de pământ de pe lângă casă, nu poate fi format

în așa fel, prin alocarea din el a lotului de pământ cu suprafața de 0,0037 ha, care nu

corespunde criteriilor unui lot de pe lângă casă.

Reclamanta Ivanna Vinogradova a solicitat anularea pct. 3 din decizia Consiliului

municipiului Comrat nr. 27/10.2 din 20 decembrie 2019 „Cu privire la cererea Ivannei

Constantinovna Vinogradova”.

Prin hotărârea din 29 mai 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, acțiunea

depusă de Ivanna Vinogradova a fost respinsă ca neîntemeiată (f. d. 55, 60-67).

La data de 10 iunie 2020 în interiorul termenului prevăzut de art. 232 Cod

administrativ, Ivanna Vinogradova a depus apel, iar la 06 august 2020 a prezentat

motivarea apelului împotriva hotărârii din 29 mai 2020 a Judecătoriei Comrat,

sediul Central, prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi

decizii de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 23 septembrie 2020 a Curții de Apel Comrat, a fost respins apelul

depus de Ivanna Vinogradova împotriva hotărârii din 29 mai 2020 a Judecătoriei

Comrat, sediul Central (f. d. 89-98).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a considerat că conform

probelor prezentate, lipsește confirmarea faptului că Ivanna Vinogradova a executat

integral decizia Primăriei or. Comrat din 12 iunie 1996 privind înstrăinarea Ivannei

Constantinovna Vinogradova a terenului de pământ suplimentar cu suprafața de 600 m2

(adică 0,06 ha) pe str. XXXXXX, din contul înstrăinării cu acordul acestuia a terenului

de pământ al lui Gheorghii Fiodor Bolgar, str. XXXXXX și în legătură cu acest fapt

apelanta nu a înregistrat dreptul de proprietate asupra acestui lot de pământ.

2

Mai mult, instanța de apel a considerat întemeiată concluzia primei instanțe

precum că în cadrul înregistrării masive, lotul de pământ din str. XXXXXX, f/n, cu

nr.cadastral XXXXXX, cu suprafața de 0,0637 ha, în anul 2002 a fost înregistrat după

unitatea teritorial – administrativă, mun. Comrat ca obiect al proprietății publice, cu

includerea în Registrul bunurilor imobile a informației privind existența dreptului de

folosință al lui Piotr Gheorghevici Bolgar asupra terenului menționat, al cărui drept de

folosință, la momentul examinării de către instanță a prezentei cauze, deja a fost stins

(f. d. 44).

Instanța de apel a menționat că, fiind autorizat, în conformitate cu art. 9 alin.(1)

din Legii privind administrarea și deetatizarea proprietății publice nr. 121-XVI din

04 mai 2007, cu dreptul de efectuare a împuternicirilor proprietarului în privința

terenului de pământ, situat în mun. Comrat, str. XXXXXX, f/n, cu nr. cadastral

XXXXXX, cu suprafața de 0,0637 ha, teren care aparține cu drept de proprietate

publică mun. Comrat, la 28 decembrie 2018 Consiliul mun. Comrat, examinând cererile

cetățenilor și materialele prezentate, conducându-se de Legea cadastrului bunurilor

imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, Legea privind administrația publică locală nr.

436-XVI din 28 decembrie 2006, Codul funciar, audiind propunerea Primăriei și a

Comisiei specializate a Consiliului din 27 decembrie 2018, întemeiat a adoptat decizia

nr. 18/14 „Cu privire la aprobarea hotarelor cadastrale ale terenurilor de pământ”:

…..1.6. str. XXXXXX, nr. cadastral XXXXXX, cu suprafața de 0,0637 ha și a dispus

înregistrarea dreptului de proprietate în Registrul bunurilor imobile (f. d. 6, 32).

Totodată, instanța de apel a considerat neîntemeiat argumentul apelantei Ivannei

Vinogradova precum că ea nu a putut să-și înregistreze dreptul de proprietate asupra

lotului de pământ, întrucât nu deține documentele necesare. Acest argument nu poate fi

luat în considerare, deoarece apelantei, conform pct. 2 al deciziei Primăriei or. Comrat

din 12 iunie 1996, i-a fost acordată posibilitatea de a primi documentele referitoare la

terenul suplimentar, aferent casei de locuit existente.

Referitor la argumentul apelantei precum că, soțul său, Ivan Vinogradov urma să

fie atras în proces în calitate de coreclamant sau persoana terță, instanța de apel a

menționat că această circumstanță nu și-a găsit confirmarea, întrucât conform deciziei

Primăriei or. Comrat din 12 iunie 1996, lotul de pământ suplimentar a fost înstrăinat

anume apelantei Ivanna Vinogradova.

De asemenea, instanța de apel a menționat că actul administrativ contestat se

referă la alocarea terenului cu suprafața de 0,0037 ha din suprafața totală de 0,0637,

care anterior a fost alocat apelantei, însă lipsesc probe referitor la faptul că aceste

acțiuni ale Consiliului mun. Comrat pot încălcă printr-un mod oarecare drepturile și

interesele soțului apelantei, Ivan Vinogradov.

La 30 noiembrie 2020 Ivanna Vinogradova a depus recurs împotriva deciziei din

23 septembrie 2020 a Curții de Apel Comrat, solicitând casarea deciziei instanței de

apel și hotărârii primei instanțe cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului, recurenta a invocat că decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe sunt neîntemeiate și ilegale, deoarece la emiterea acestora au fost

încălcate normele de drept material și procedural.

3

Aici, recurenta a menționat că instanțele ierarhic inferioare urmau să atragă în

proces în calitate de persoană terță pe soțul său, Ivan Vinogradov, deoarece din anul

1979 sunt în relații de căsătorie, locuiesc împreună, iar din anul 1996 ambii se folosesc

de lotul de pământ cu nr. cadastral XXXXXX, atribuit prin decizia Primăriei or. Comrat

nr. 5 din 12 iunie 1996.

A susținut că instanțele judecătorești, la examinarea cauzei, urmau să aplice

prevederile Instrucțiunii cu privire la modul de executare a lucrărilor cadastrale la nivel

de teren nr. 70 din 04 august 2017.

Cu referire la imposibilitatea perfectării actelor în scopul privatizării terenului

vizat, recurenta a menționat că la moment legislația a suferit unele modificări, despre

care atât ea, cât și soțul său nu au cunoscut, iar autoritățile publice locale au refuzat

înregistrarea dreptului de proprietate asupra lotului de pământ în lipsa întregului pachet

de documente necesar.

La 15 decembrie 2020 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului

Consiliului mun. Comrat copia recursului depus de Ivanna Vinogradova (f. d. 113).

Prin referința depusă la data de 29 decembrie 2020 Consiliul mun. Comrat a

solicitat respingerea recursului.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Completul relevă că Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la data

de 23 septembrie 2020, fiind notificată recurentei Ivanna Vinogradova la data de

29 octombrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, fapt confirmat prin avizul de

recepție a scrisorii recomandate anexat la materialele dosarului (f. d. 108).

Astfel, recursul depus la data de 30 noiembrie 2020 este în termen.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

examinând admisibilitatea recursului depus de Ivanna Vinogradova a considerat că

acesta este admisibil, motiv pentru care, prin încheierea din 03 februarie 2021 a fost

numit pentru examinare în complet de 5 judecători.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează

și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea

Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se

pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentei, au

fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

4

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi

respins, cu menținerea deciziei instanței de apel, din considerentele ce urmează.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

Conform art. 248 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, examinînd recursul, Curtea

Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.

Conform art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și instanțele de

judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și

volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile

lor de reclamare a probelor.

Conform art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de examinare a cererilor

de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința

existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Din materialele cauzei se atestă că prin decizia Primăriei or. Comrat nr. 5 din

12 iunie 1996 „privind alocarea unui lot de teren suplimentar la casa de locuit existentă

cet. Ivanna Vinogradova”, s-a acordat Ivannei Vinogradova un lot de teren suplimentar

cu suprafața de 600 m2 pe str. XXXXXX, din contul înstrăinării cu acordul acestuia a

terenului de pământ a lui Gheorghii Bolgar, str. XXXXXX 31 (f.d.5, 31).

Conform pct.1.6 și pct.2 din decizia Consiliului mun. Comrat nr. 18/14 din

28 decembrie 2018 „Privind aprobarea hotarelor cadastrale ale terenurilor de pământ”

terenul cu nr. cadastral XXXXXX și suprafața de 0,0637 ha din str. XXXXXX a fost

înregistrat în Registrul bunurilor imobile cu drept de proprietate după Administrația

Publică Locală (f.d.6, 32).

Conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, terenul cu nr. cadastral

XXXXXX și suprafața de 0,0637 ha, aparține cu drept de proprietate Administrației

Publice Locale din 18 februarie 2002, fiind înregistrat în temeiul deciziei Consiliului

local nr. 18/14 din 28 decembrie 2018 (9601/19/4631) Legea nr. 186-XIV din

06 noiembrie 1998 (3691/02). Totodată, conform înscrisului nominalizat, terenul

menționat a fost grevat de Piotr Bolgar cu titlu de folosință, în baza deciziei Primăriei

nr. 142 din 18 februarie 2002 (3691/02), care la momentul depunerii cererii de chemare

în judecată era deja stins (f.d.44).

La 12 august 2019 Ivanna Vinogradova a depus cerere către Primarul

mun. Comrat, prin care a solicitat eliberarea actelor asupra lotului de pământ

suplimentar la casa de locuit existență din str. XXXXXX (f.d.45).

Prin răspunsul din 20 septembrie 2019 Primăria mun. Comrat i-a comunicat

Ivannei Vinogradova că în conformitate cu art. 77 alin.(5) din Legea privind

administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, înstrăinarea, concesionarea,

darea în arendă ori în locațiune a bunurilor proprietate a unității administrativ-teritoriale

se fac prin licitație publică, organizată în condițiile legii, cu excepția cazurilor stabilite

expres prin lege (f.d.46).

La 29 august 2019 Ivanna Vinogradova a depus cerere prealabilă către Consiliul

mun. Comrat, prin care a solicitat anularea pct.1.6 și pct.2 ale deciziei Consiliului

mun. Comrat nr. 18/14 din 28 decembrie 2018 „Privind aprobarea hotarelor cadastrale

ale terenurilor de pământ” și a deciziei Consiliului mun. Comrat privind expunerea spre

5

vânzare la licitație a terenului de pământ situat pe str. XXXXXX f/n, cu nr. cadastral

XXXXXX și suprafața de 0,0637 ha (f.d.7, 33).

Prin decizia Consiliului mun. Comrat nr. 17/28.2 din 06 noiembrie 2019 a fost

admisă parțial cererea depusă de Ivanna Vinogradova. S-a anulat pct.1.2 din decizia

Consiliului mun. Comrat nr. 6/22 din 20 martie 2019 „Privind expunerea spre vânzare

a lotului de pământ situat pe str. XXXXXX f/n, cu nr. cadastral XXXXXX și suprafața

de 0,0637 ha ”. Iar, examinarea pretențiilor privind anularea pct. 1.6 și pct.2 ale deciziei

Consiliului mun. Comrat nr. 18/14 din 28 decembrie 2018 „Privind aprobarea hotarelor

cadastrale ale terenurilor de pământ” a fost amânată (f.d.8, 34).

Prin decizia Consiliului mun. Comrat nr. 27/10.2 din 20 decembrie 2019

„Cu privire la cererea Ivannei Vinogradova”, s-a refuzat în admiterea cererii Ivannei

Vinogradova și s-au menținut în vigoare pct. 1.6 și pct.2 ale deciziei Consiliului

mun. Comrat nr. 18/14 din 28 decembrie 2018 „Privind aprobarea hotarelor cadastrale

ale terenurilor de pământ”, în partea ce ține de lotul de pământ situat pe str. XXXXXX

f/n, cu nr. cadastral XXXXXX și suprafața de 0,0637 ha. Primăria mun. Comrat a fost

obligată să inițieze lucrările de formare a terenului de pământ cu nr. cadastral

XXXXXX și suprafața de 0,0637 ha, prin alocarea terenului cu suprafața de 0,0037 ha

(f.d.10, 36).

La 17 ianuarie 2020 Ivanna Vinogradova a depus cererea nr. 023 către Consiliul

mun. Comrat, prin care a solicitat suspendarea acțiunii deciziei Consiliului

mun. Comrat nr. 27/10.2 din 20 decembrie 2019 și anularea pct. 3 al deciziei

nominalizate.

Prin decizia Consiliului mun. Comrat nr. 2/28.2 din 31 ianuarie 2020 „Cu privire

la cererea prealabilă a Ivannei Vinogradova”, s-a refuzat în admiterea cererii prealabile

a Ivannei Vinogradova și s-a menținut în vigoare pct.3 al deciziei Consiliului

mun. Comrat nr. 27/10.2 din 20 decembrie 2019 „Cu privire la cererea Ivannei

Vinogradova” (f.d.40).

La 17 ianuarie 2020 Ivanna Vinogradova a depus prezenta cerere de chemare în

judecată, prin care a solicitat anularea pct.3 al deciziei Consiliului mun. Comrat

nr. 27/10.2 din 20 decembrie 2019 „Cu privire la cererea Ivannei Vinogradova”.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță prin hotărârea din

29 mai 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, a respins acțiunea ca fiind

neîntemeiată (f.d.55, 60-67).

Examinând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Comrat, prin decizia din

23 septembrie 2020 a respins apelul depus de Ivanna Vinogradova împotriva hotărârii

din 29 mai 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central (f.d. 89-98).

Instanța de recurs, analizând materialele dosarului în raport cu normele juridice ce

guvernează raportul juridic litigios constată că concluziile instanței de apel expuse în

decizia contestată sunt corecte, circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei

fiind constatate și elucidate pe deplin.

În susținerea concluziei date instanța de recurs indică următoarele.

Conform art. 5 Cod administrativ, activitatea administrativă reprezintă totalitatea

actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor

6

reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim

de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.

Potrivit art. 17 Cod administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate

stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.

Iar, conform art. 189 alin.(1) Cod administrativ, orice persoană care revendică

încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate

înainta o acțiune în contencios administrativ.

Totodată, conform art. 14 alin.(1) și (2) lit. b) al Legii nr. 436-XVI din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, Consiliul local are drept de

inițiativă și decide, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția

celor care țin de competența altor autorități publice.

Pornind de la domeniile de activitate ale autorităților administrației publice

locale de nivelul întîi stabilite la art.4 al Legii privind descentralizarea administrativă,

consiliul local realizează următoarele competențe: administrează bunurile domeniului

public și ale celui privat ale satului (comunei), orașului (municipiului).

În conformitate cu art. 9 alin.(1) al Legii privind administrarea și deetatizarea

proprietății publice nr. 121-XVI din 04 mai 2007, împuternicirile de proprietar al

patrimoniului unității administrativ-teritoriale sînt exercitate de consiliul local în

numele unității administrativ-teritoriale.

Conform art. 3 lit. a)-c) al Legii cu privire la formarea bunurilor imobile

nr. 354-XV din 28 octombrie 2004, formarea bunului imobil se inițiază de către:

proprietarul lui, inclusiv statul sau unitatea administrativ-teritorială, prin intermediul

autorităților împuternicite cu administrarea bunului; titularii de drepturi reale și de alte

drepturi patrimoniale (gestiune economică, arendă etc.), cu acordul proprietarului;

instanța de judecată, executorii judecătorești și Serviciile Fiscale de Stat, în cazurile

prevăzute de prezenta lege.

Analizând decizia instanței de apel, instanța de recurs constată că instanța ierarhic

inferioară corect a reținut că pct. 3 al deciziei Consiliului mun. Comrat nr. 27/10.2 din

20 decembrie 2019 „Cu privire la cererea Ivannei Vinogradova” este legal și întemeiat.

Or, conform art. 510 alin. (2) Codul civil, în cazul bunurilor imobile, dreptul de

proprietate se dobândește la data înregistrării în registrul bunurilor imobile, cu

excepțiile prevăzute de lege.

La acest capitol, instanța de recurs relevă că prin decizia Primăriei or. Comrat nr.5

din 12 iunie 1996 „Privind alocarea unui lot de teren suplimentar la casa de locuit

existentă cet. Ivanna Vinogradova”, s-a acordat Ivannei Vinogradova un lot de teren

suplimentar cu suprafața de 600 m2 pe str. XXXXXX, din contul înstrăinării terenului

de pământ a lui Gheorghii Bolgar, str. XXXXXX 31, cu acordul acestuia. Totodată,

conform aceleiași decizii, Ivanna Vinogradova urma să se adreseze Administrației

Publice Locale, în scopul eliberării actelor asupra terenului acordat suplimentar.

Însă, conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, terenul cu nr. cadastral

XXXXXX și suprafața de 0,0637 ha aparține cu drept de proprietate Administrației

Publice Locale din 18 februarie 2002, fiind înregistrat în temeiul deciziei Consiliului

local nr. 18/14 din 28 decembrie 2018 (9601/19/4631) Legea nr. 186-XIV din

06 noiembrie 1998 (3691/02). Totodată, conform înscrisului nominalizat, terenul

7

menționat a fost grevat de Piotr Bolgar cu titlu de folosință, în baza deciziei primăriei

nr. 142 din 18 februarie 2002 (3691/02), care la momentul depunerii cererii de chemare

în judecată era deja stins (f.d.44).

Astfel, instanța de recurs conchide că Ivanna Vinogradova, deși prin decizia

Primăriei or. Comrat nr.5 din 12 iunie 1996 „Privind alocarea unui lot de teren

suplimentar la casa de locuit existentă cet. Ivanna Vinogradova”, i s-a acordat un lot de

teren suplimentar cu suprafața de 600 m2 pe str. XXXXXX, din contul înstrăinării

terenului de pământ a lui Gheorghii Bolgar, str. XXXXXX 31, cu acordul acestuia,

aceasta a omis să-și înregistreze dreptul de proprietate asupra terenului nominalizat în

conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

Prin urmare, Administrația Publică Locală în conformitate cu prevederile art. 9

alin.(1) al Legii privind administrarea și deetatizarea proprietății publice nr. 121-XVI

din 04 mai 2007, Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998,

Legii privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 și a

Codului Funciar, întemeiat și legal a emis decizia nr. 18/14 din 28 decembrie 2018

„Cu privire la aprobarea hotarelor cadastrale ale terenurilor de pământ”, incluzând la

pct. 1.6 al deciziei și terenul de pe str. XXXXXX f/n, cu nr. cadastral XXXXXX și

suprafața de 0,0637 ha, care îi aparține cu drept de proprietate din 18 februarie 2002, și

respectiv a dispus înscrierea acestuia în Registrul bunurilor imobile.

Așadar, instanța de recurs constată că instanțele ierarhic inferioare corect au

respins ca neîntemeiate argumentele Ivannei Vinogradova că pct. 3 al deciziei

Consiliului mun. Comrat nr. 27/10.2 din 20 decembrie 2019 „Cu privire la cererea

Ivannei Vinogradova” este ilegal, deoarece a fost emis contrar prevederilor legislației

în vigoare.

La acest capitol, instanța de recurs notează că la data adoptării de către Consiliul

mun. Comrat a deciziei nr. 18/14 din 28 decembrie 2018 „Cu privire la aprobarea

hotarelor cadastrale ale terenurilor de pământ” nu era necesar acordul Ivannei

Vinogradova pentru a aproba hotarul cadastral al terenului de pe str. XXXXXX f/n, cu

nr. cadastral XXXXXX și suprafața de 0,0637 ha și respectiv al înscrie în Registrul

bunurilor imobile. Or, aceasta nu este proprietarul terenului vizat pentru a fi necesar

acordul ei, în sensul art. 3 al Legii cu privire la formarea bunurilor imobile

nr. 354-XV din 28 octombrie 2004.

Totodată, instanța de recurs relevă că prin cererea de chemare în judecată Ivanna

Vinogradova solicită anularea doar a pct. 3 al deciziei Consiliului mun. Comrat

nr.27/10.2 din 20 decembrie 2019 „Cu privire la cererea Ivannei Vinogradova”, prin

care Primăria inițiază lucrările de formare a terenului de pământ cu nr. cadastral

XXXXXX și suprafața de 0,0637 ha, prin alocarea terenului cu suprafața de 0,0037 ha,

nesolicitând și anularea pct. 1.6 și pct.2 ale deciziei Consiliului mun. Comrat nr.18/14

din 28 decembrie 2018 „Cu privire la aprobarea hotarelor cadastrale ale terenurilor de

pământ”, prin care a fost aprobat hotarul cadastral al terenului de pe str. XXXXXX f/n,

cu nr. cadastral XXXXXX și suprafața de 0,0637 ha și respectiv înscrierea acestuia în

Registrul bunurilor imobile, menținute prin pct. 1 și 2 ale deciziei contestate.

Din considerente enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

8

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanțele de apel întemeiat au respins

ca neîntemeiată acțiunea Ivannei Vinogradova. Or, aceasta este în imposibilitate să

solicite anularea pct. 3 al deciziei Consiliului mun. Comrat nr. 27/10.2 din

20 decembrie 2019 „Cu privire la cererea Ivannei Vinogradova”, prin care Primăria

inițiază lucrările de formare a terenului de pământ cu nr. cadastral XXXXXX și

suprafața de 0,0637 ha, prin alocarea terenului cu suprafața de 0,0037 ha, în condițiile

în care conform pct.1.6 și pct.2 ale deciziei Consiliului mun. Comrat nr. 18/14 din

28 decembrie 2018 „Cu privire la aprobarea hotarelor cadastrale ale terenurilor de

pământ”, terenul de pe str. XXXXXX f/n, cu nr. cadastral XXXXXX și suprafața de

0,0637 ha, nu-i aparține cu drept de proprietate.

Mai mult, Ivanna Vinogradova nu a contestat înregistrarea dreptului de proprietate

a Administrației Publice Locale asupra terenului în litigiu.

De altfel, Ivanna Vinogradova nu a prezentat probe ce ar confirma achitarea

impozitelor pentru terenul nominalizat.

Conform art. 205 alin.(1) și (2) lit. a)-d) Cod administrativ, la examinarea acțiunii

în contencios administrativ, instanța de judecată poate atrage în proces, din oficiu sau

la cerere, persoane ale căror drepturi sînt afectate de litigiul în cauză.

Dacă un terț participă la raportul juridic litigios în așa fel încît hotărîrea instanței

de judecată ar interveni direct în drepturile lui, atunci această persoană terță trebuie

atrasă în proces. Această prevedere se aplică, în special, cînd: o persoană contestă actul

administrativ individual favorabil eliberat unui terț sau cere constatarea nulității

acestuia;o persoană contestă un act administrativ individual defavorabil emis la cererea

unui terț sau cere constatarea nulității acestuia; o persoană înaintează acțiune în

contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice să emită un act

administrativ individual defavorabil pentru un terț; o persoană înaintează acțiune în

contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice să emită un act

administrativ individual favorabil pentru ea și favorizarea poate fi acordată numai o

singură dată sau doar pentru un număr limitat de persoane.

Analizând, situația de fapt și de drept a acțiunii înaintate de Ivanna Vinogradova,

instanța de recurs constată că la caz lipsesc circumstanțele indicate exhaustiv la art. 205

Cod administrativ.

Prin urmare, instanța ierarhic inferioară întemeiat a respins solicitarea reclamantei

Ivanna Vinogradova privind atragerea în proces, în calitate de terț a soțului acesteia

Ivan Vinogradov.

Așadar, având în vedere temeinicia și legalitatea deciziei contestate, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră

neîntemeiate argumentele recurentei invocate în susținerea cererii de recurs.

În conexiunea celor relatate, instanța de recurs, prin prisma jurisprudenței CEDO

și anume cauza Rebai și alții contra Franței din 25 februarie 1995, nr.26561/1995, unde

Curtea a menționat că „... art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei

decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca

fiind lipsit de șanse de succes”, consideră necesar de a respinge și restul argumentelor

9

invocate în recurs, cu atât mai mult, că acestea nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Din considerentele menționate și având în vedere că decizia instanței de apel este

întemeiată și legală, iar criticele formulate în recurs sunt nejustificate, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge recursul depus de Ivanna Vinogradova și a menține decizia din

23 septembrie 2020 a Curții de Apel Comrat.

Conform art. 248 alin. (1) lit. a), art. 248 alin. (2) Cod administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de Ivanna Vinogradova.

Se menține decizia din 23 septembrie 2020 a Curții de Apel Comrat, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Ivanna

Vinogradova împotriva Consiliului municipal Comrat cu privire la contestarea în parte

a actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Nina Vascan

10