3ra-1100/20 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-1100/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 3ra-1100/20
Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Central (V. Hrapacov)
Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: G. Colev, Șt. Starciuc, A. Curdov)
Î N C H E I E R E
23 decembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
Judecători Victor Burduh
Nina Vascan
examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul municipal Comrat,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
Asociația Coproprietarilor în Condominiu nr. 42 împotriva Consiliului mun. Comrat,
persoană terță Primarul mun. Comrat cu privire la contestarea actelor administrative,
împotriva deciziei din 13 august 2020 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost
respinsă cererea de apel depusă de Consiliul mun. Comrat împotriva hotărârii din
11 martie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central,
c o n s t a t ă:
La 11 octombrie 2018, Asociația Coproprietarilor în Condominiu nr. 42, a depus
cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Comrat, persoană terță
Primarul mun. Comrat cu privire la contestarea actelor administrative.
În motivarea acțiunii, Asociația Coproprietarilor în Condominiu nr. 42 a indicat
că gestionează și include în componența sa blocuri locative cu mai multe apartamente,
amplasate pe adresa mun. Comrat str. Galațan nr. 11, nr. 13 și nr. 15.
Reclamanta a menționat că la 21 august 2018 s-a adresat către Consiliul mun.
Comrat cu cerere referitor la stabilirea hotarelor teritoriului în condominiu și
transmiterea terenurilor de pământ pentru construcții locative și alte obiecte ale
imobilului, care intră în componența condominiului ca bunuri comune în proprietatea
comună pe cote-părți ale proprietarilor contra plată, cererea care nu a fost examinată
până în prezent.
Reclamanta a solicitat admiterea acțiunii, recunoașterea ilegalității acțiunilor
Consiliului mun. Comrat privind nesoluționarea cererii depuse la 21 august 2018,
referitor la stabilirea hotarelor terenului și transmiterea terenului pentru construcții
locative și alte obiecte ale imobilului care intră în componența condominiului nr. 42,
amplasat pe adresa: mun. Comrat, str. Galațan, nr. 11, 13, 15, ca bunuri în proprietate
comună pe cote-părți ale proprietarilor contra plată, obligarea Consiliul mun. Comrat
1
să examineze cererea și să adopte decizia privind stabilirea hotarelor terenului,
recunoașterea ilegalității nesoluționării de către Consiliul municipal Comrat a cererii
Asociației Coproprietarilor în Condominiu nr. 42 din 21 august 2018, obligarea
Consiliului municipal Comrat să examineze cererea Asociației Coproprietarilor în
Condominiu nr. 42, încasarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 11 martie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, a fost
admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Asociația Coproprietarilor în
Condominiu nr. 42 împotriva Consiliului mun. Comrat, persoană terță Primarul mun.
Comrat cu privire la recunoașterea ilegalității acțiunilor Consiliului mun. Comrat
privind nesoluționarea cererii depuse la 21 august 2018, referitor la stabilirea hotarelor
terenului și transmiterea terenului pentru construcții locative și alte obiecte ale
imobilului care intră în componența condominiului nr. 42, amplasat pe adresa: mun.
Comrat, str. Galațan, nr. 11, 13, 15, ca bunuri în proprietate comună pe cote-părți ale
proprietarilor contra plată, s-a obligat Consiliul mun. Comrat să examineze cererea și
să adopte decizia privind stabilirea hotarelor terenului, s-a recunoscut ilegalitatea
nesoluționării de către Consiliul municipal Comrat a cererii Asociației Coproprietarilor
în Condominiu nr. 42 din 21 august 2018, s-a obligat Consiliul municipal Comrat să
examineze cererea Asociației Coproprietarilor în Condominiu nr. 42, în rest pretențiile
au fost respinse ca neîntemeiate (f.d. 60, 66-71 vol. I).
Prin decizia din 13 august 2020 a Curții de Apel Comrat a fost respinsă cererea
de apel depusă de Consiliul mun. Comrat împotriva hotărârii din 11 martie 2020 a
Judecătoriei Comrat, sediul Central, în cauza de contencios administrativ, la cererea de
chemare în judecată depusă de Asociația Coproprietarilor în Condominiu nr. 42
împotriva Consiliului mun. Comrat, persoană terță Primarul mun. Comrat cu privire la
contestarea actelor administrative.
Instanțele de judecată au concluzionat că Consiliul mun. Comrat în mod
neîntemeiat a ignorat și nu a examinat cererea Asociației Coproprietarilor în
Condominiu nr. 42 din 21 august 2018.
Instanța de apel consideră că instanța de fond în mod întemeiat a obligat Consiliul
municipal Comrat să examineze cererea Asociației de Coproprietari în Condominiu nr.
42 cu privire la stabilirea în conformitate cu prevederile articolelor 8, 9 Legea
condominiului în fondul locativ, a hotarelor teritoriului condominiului și transmiterea
terenurilor de pământ pentru construcții locative și alte obiecte ale imobilului, care intră
în componența condominiului, amplasate pe adresa: mun. Comrat, str. Galațan, nr. 11,
nr. 13, nr. 15, ca bunuri comune în proprietate comună pe cote-părți ale proprietarilor
contra plată.
Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de
14 octombrie 2020, Consiliul mun. Comrat a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea
acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii de respingere a
acțiunii depuse de Asociația Coproprietarilor în Condominiu nr. 42.
În motivarea recursului recurentul a indicat că soluția emisă de către instanța de
apel este rezultatul al interpretării greșite a prevederilor legale ce guvernează raportul
juridic litigios și circumstanțele probatorii ale dosarului, mai mult ca atît instanța de
apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.
La 04 noiembrie 2020 și 03 decembrie 2020 Curtea Supremă de Justiție a
expediat în adresa Asociației Coproprietarilor în Condominiu nr. 42 și Primarului mun.
2
Comrat, copia recursului depus de Consiliul mun. Comrat împotriva deciziei din
13 august 2020 a Curții de Apel Comrat, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii
referinței (f.d. 118 vol. I).
Intimații Asociația Coproprietarilor în Condominiu nr. 42 și Primarul mun.
Comrat nu și-au valorificat dreptul procedural și nu au depus referință la recursul depus
de Consiliul mun. Comrat.
Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel
în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu
stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de
Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se
depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de
apel.
Completul relevă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la
13 august 2020. Totodată, decizia recurată a fost notificată recurentului Consiliul mun.
Comrat, la data de 16 septembrie 2020, fapt ce se confirmă prin dovada de expediere
poștală anexată la materialele cauzei (f.d. 128 vol. I).
Recurentul Consiliul mun. Comrat s-a conformat prevederilor art. 245 din Codul
administrativ și a depus, în termen, recurs la 14 octombrie 2020 (f.d. 130-133, vol. I).
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Consiliul mun. Comrat în
raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.
Prin prisma art. 246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul
se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul
administrativ, recursurile se declară inadmisibile în special în cazurile enumerate la
literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul
neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv
al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient
de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din
examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă
nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din
perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și
material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală
examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs
trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate
mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării
recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la
3
art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs
în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească
cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului
Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă
de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de
drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform
jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și
procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme
cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,
Seria A, nr. 212-A).
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
conchide că cererea de recurs depusă de către Consiliul mun. Comrat este inadmisibilă.
Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus de Consiliul mun. Comrat se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Victor Burduh
Nina Vascan
4