3ra-1184/21 — declararea nulitătii actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- declararea nulitătii actelor administrative
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-1184/21 — declararea nulitătii actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 3ra-1184/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. G. Ciobanu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Clima, A. Minciuna, E. Palanciuc)
Î N C H E I E R E
8 decembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Aliona Miron
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului depus de către Primarul General al
municipiului Chișinău,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
către Societatea pe Acțiuni „Semnal” împotriva Primăriei municipiului Chișinău,
Direcției Generale locativ-comunale și amenajare, persoane terțe Fialca Popic și
Asociația Coproprietarilor în Condominiu 55/610 cu privire la declararea nulității
actelor administrative,
împotriva deciziei din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă:
La 9 august 2016 Societatea pe Acțiuni „Semnal” a depus cerere de chemare în
judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Primăriei municipiului
Chișinău, Direcției Generale locativ-comunale și amenajare, intervenient accesoriu
Fialca Popic cu privire la declararea nulității actelor administrative.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că este gestionarul bunului imobil din
municipiul Chișinău, xxxxx, fapt confirmat prin Adeverința de privatizare nr. 572/03
din 10 ianuarie 1998.
A menționat că la data de 8 iunie 2016 Primăria municipiului Chișinău a emis
dispoziția nr. 619-d ,,cu privire la liberarea ordinului de repartiție pentru
apartamentului 141 din xxxxx, municipiul Chișinău, dnei Fialca Popic”. Ulterior,
Direcția Generală Locativ Comunală, a eliberat ordin de repartiție dnei Popic Fialca
pentru odaia nr. xxxxx din bunul imobil situat pe str. xxxxx.
În opinia reclamantului dispoziția nr. 619-d din 8 iunie 2016 și ordinul de repartiție,
sunt acte ilegale și încalcă dreptul locatarilor legali ai căminului din xxxxx, și a
societății, precum și sunt contrare altor prevederi Constituționale și legale aplicabile.
Reclamantul a notat că prin cerere prealabilă a solicitat pârâtului revocarea
dispoziției, pornind de la caracterul nul pe care-l comportă, dată fiind adoptarea unui
act administrativ de către o autoritate lipsită de competență, precum și cu încălcarea
procedurii stabilite, circumstanțe care au atras lezarea drepturilor și intereselor.
1
A specificat că cererea prealabilă din 24 iunie 2016 nu a fost examinată, astfel încât
reclamantul uzează de dreptul de a înainta prezenta acțiune, întru apărarea drepturilor
și intereselor garantate de lege.
Societatea pe Acțiuni „Semnal” a precizat că deține dreptul de gestiune și
administrare economică a bunului imobil din xxxxx, mun. Chișinău. Așadar, doar
societatea este în drept conform legii să elibereze acte cum ar fi ordin de repartiție,
persoanelor fizice-salariații societății.
Reclamantul a explicat că a eliberat la toți salariații săi actele necesare privatizării
cum ar fi: ordin de repartiție a spațiului locativ, fișa de locuință, tabel nominal pe
încăperile din imobilul din str. xxxxx, mun. Chișinău, precum și a întocmit lista cu
numerotația odăilor. Astfel, Primăria municipiului Chișinău , Direcția Generală
Locativ Comunală și Amenajare nu dețin nici un drept legal să elibereze acte pe care
doar societatea are dreptul să le elibereze salariaților acestora.
A mai afirmat că actele administrative în baza cărora autoritatea invocă că ar deține
careva drepturi aspra bunului imobil din xxxxx, mun. Chișinău , nu produc efecte
juridice, deoarece sunt contestate în instanța de judecată precum și suspendate efectele
acestora.
Reclamantul a susținut că, la data de 11 noiembrie 2002 a fost emisă hotărârea de
Guvern nr. 1440 cu privire la transmiterea căminului amplasat pe xxxxx mun.
Chișinău. La 4 decembrie 2003 Curtea Supremă de Justiție a emis hotărârea prin care
s-a dispus anularea hotărârii de Guvern nr. 1440 din 11 noiembrie 2002, fiind astfel,
anulată transmiterea gestiunii economice a căminului nr. 3 din xxxxx, de la Societatea
pe Acțiuni „Semnal”.
În continuare, a relatat că la data de 19 mai 2015, Consiliul municipal Chișinău a
emis decizia nr. 3/25-3 prin care s-a dispus: se acceptă transmiterea în proprietatea
municipiului Chișinău și în gestiunea economică a Direcției generale locative-
comunală și amenajare a bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx, căminul nr. 3 din
strxxxxx, mun. Chișinău.
Reclamantul a comunicat că la 8 iulie 2015, aflând despre decizia Consiliului
municipal Chișinău nr. 3/25-3 din 18 mai 2015, s-a adresat către Consiliul municipal
Chișinău cu cerere prealabilă. Ulterior, la data de 18 august 2015, Judecătoria
sectorului Centru a emis încheierea nr. 3-1312/15 prin care a dispus: se suspendă
decizia nr. 3/25-3 din 19 mai 2015 a Consiliului municipal Chișinău prin care s-a decis
transmiterea în proprietatea municipiului Chișinău și în gestiunea economică a
Direcției Generale Locativ Comunală și Amenajare a imobilului din str. xxxxx. S-a
aplicat sechestru asupra bunului imobil din mun. Chișinău, str. xxxxx, cu numărul
cadastral xxxxx.
A reiterat că, actul de dispoziție, încheierea din 18 august 2015 emisă de
Judecătoria Centru produce efecte juridice până în prezent. La data de 21 aprilie 2016,
Consiliul municipal Chișinău a emis decizia nr. 1/42 cu privire la primirea în
proprietatea Consiliului municipal Chișinău și în gestiune economică a Direcției
Generale Locativ-Comunale și Amenajare bunul imobil din xxxxx, mun. Chișinău. La
data de 15 iunie 2016, Judecătoria sectorului Centru a emis încheierea nr. 3-896/2016,
prin care s-a dispus: în scopul asigurării acțiunii depuse de Societatea pe Acțiuni
„Semnal” către Consiliul municipal Chișinău privind contestarea actului administrativ,
se suspendă executare deciziei nr. 1/42 din 21 aprilie 2016 emisă de Consiliul
2
municipal Chișinău. S-a aplicat sechestru asupra bunului imobil din mun. Chișinău, str.
xxxxx, cu numărul cadastral xxxxx.
Reclamantul a menționat că, actul administrativ inițial – decizia nr. 3/25-3 din 19
mai 2015 era suspendat la momentul emiterii deciziei nr. 1/42 din 21 aprilie 2016, fapt
ce demonstrează că Consiliul municipal Chișinău a emis un act ilegal, contrar
legislației în vigoare, încălcând actele de dispoziție ale instanței de judecată.
Societatea pe Acțiuni „Semnal” a menționat că la data de 10 iunie 2016, a parvenit
răspunsul nr. 13.05/014-1066 din 8 iunie 2016, prin care Cancelaria de Stat a informat
că a efectuat controlul legalității deciziei notate și a constatat că decizia nr. 1/42 din 21
aprilie 2016, emisă de Consiliul municipal Chișinău, contravine legislației în vigoare,
iar ca rezultat la 27 mai 2016 a fost emisă Notificarea nr. 1304/01-1009 de către
Cancelaria de Stat privind abrogarea deciziei nr. 1/42 din 21aprilie 2016.
A invocat și faptul că, în procedura executorului judecătoresc Evelina Marianciuc
se află documentul executoriu nr. 3ca-458/2003 din 29 decembrie 2003 emis de Curtea
de Apel Chișinău prin care s-a obligat Departamentul Privatizării de a numi comisie
pentru privatizarea fondului locativ din str. xxxxx, mun. Chișinău cu participarea
reprezentanților societății, precum și de a obliga Departamentul Privatizării și Agenția
Teritorială de Privatizare, în colaborare cu societatea pe acțiuni să efectueze
privatizarea fondului locativ din căminul nr. 3 de pe xxxxx, conform legislației în
vigoare.
Reclamantul a reiterat că, emiterea actului administrativ vine în contradicție cu
prevederile constituționale și normative care garantează principiile fundamentale de
drept, cum este, principiul legalității și a statului de drept (art. 1 alin. (3) din
Constituție), ocrotirea persoanei și a drepturilor acesteia ca atribuție primordială a
statului (Titlul II, Cap. I din Constituție) etc.
În drept și-a întemeiat acțiunea în baza dispozițiilor art. 5, 331, 85 alin. (l), 166-
167, 277-278 din Codul de procedură civilă, art. 1-3, 14-19 din Legea contenciosului
administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.
Reclamantul a solicitat declararea nulă a dispoziției Primăriei municipiului
Chișinău nr. 619-d din 8 iunie 2016 „cu privire la eliberarea ordinului de repartiție
pentru apartamentul nr. xxxxx din xxxxx dnei Fialca Popic” și a ordinului de repartiție
a spațiului eliberat dnei Popic Fialca, pentru odaia nr. 141, din bunul imobil din xxxxx,
mun. Chișinău.
Prin încheierea din 20 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost
atrasă în calitate de terț Asociația de Coproprietari în Condominiu 55/610.
Prin hotărârea din 17 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost
admisă acțiunea depusă de către Societatea pe Acțiuni „Semnal”. S-a constatat nulitatea
dispoziției Primăriei municipiului Chișinău nr. 619-d din 8 iunie 2016 „cu privire la
eliberarea ordinului de repartiție pentru apartamentul nr. 141 din str. xxxxx, dnei Popic
Fialca și a ordinului de repartiție seria Ci nr. 014973 eliberat la 15 iunie 2016 Fialcăi
Popic pentru apartamentul nr. xxxxx, mun. Chișinău.
La 11 martie 2021, cu respectarea prevederilor art. 232 din Codul administrativ,
Primarul General al municipiului Chișinău a depus apel nemotivat, iar la 5 aprilie 2021
motivarea apelului împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea acestuia,
casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a
acțiunii.
3
Prin decizia din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus
de către Primarul General al municipiului Chișinău și s-a menținut hotărârea din 17
februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
Întru consolidarea soluției instanțele ierarhic inferioare au reținut că la caz nu a fost
constatată existența unei hotărâri de Guvern de transmitere a căminului din xxxxx, în
gestiunea Consiliului municipiului Chișinău, astfel actele de dispoziție emise de
Primăria municipiului Chișinău asupra respectivului imobil, sunt nule. Or, dreptul de
dispoziție asupra patrimoniului din str. xxxxx, mun. Chișinău îl are doar proprietarul –
Guvernul Republicii Moldova.
Instanțele de judecată au notat că pentru a dispune de bunuri, cum ar fi odaia în
speță, autoritățile locale, urmează să dețină calitatea de proprietar/gestionar,
înregistrată în modul prevăzut de lege, or, doar proprietarul poate dispune de un bun.
Instanțele inferioare au conchis că activitatea administrativă desfășurată de către
autoritatea publică pârâtă în legătură cu atribuirea apartamentului din imobilul situat
pe str. xxxxx, contravine principiului legalității, consfințit la art. 21 din Codul
administrativ, conform căruia, autoritățile publice trebuie să acționeze în conformitate
cu legea și alte acte normative.
Mai mult, instanțele de judecată au menționat că Primăria municipiului Chișinău,
la emiterea actului administrativ contestat – dispoziția nr. 619-d din 8 iunie 2016, a
omis să inițieze o procedură administrativă, să atragă, din oficiu, în procedură
administrativă Societatea pe Acțiuni „Semnal” și pe Fialca Popic, ca beneficiar ai
actului administrativ, neacordând acesteia posibilitatea de a fi audiată în legătură cu
faptele și circumstanțele, referitor la care autoritatea publică urma să se expusă și să
motiveze decizia emisă.
La data de 28 iulie 2021, Primarul General al municipiului Chișinău a depus recurs
nemotivat, iar la 2 septembrie 2021 motivarea recursului împotriva deciziei din 30
iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea
deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi decizii de
respingere integrală a acțiunii.
În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de drept și de fapt anterior
invocate, recurentul a indicat că nu este de acord cu decizia contestată, deoarece
instanța de apel la adoptarea acesteia a aplicat eronat normele de drept material
A mai menționat că instanța de judecată nu a luat în considerare probele/actele
prezentate de către recurent în ceea ce privește adoptarea dispoziției contestate și
anume la emiterea actului administrativ individual au stat ca bază următoarele acte:
demersul nr. P-396/15 din 29 mai 2015 al Preturii sectorului Botanica; cererea dnei
Fialca Popic; tabelul nominal eliberat de Asociația de Coproprietari în Condominiu
55/396; extras din fișa locuinței eliberat dnei Fialca Popic; ordinul nr. 132 din 5 mai
1986 eliberat în baza hotărârii comune a administrației din 13 martie 1986 și
comitetului sindical a Societății pe Acțiuni „Semnal”; buletinele de identitate
prezentate de beneficiar, fiica și soțul beneficiarului; Cererea din partea Liei Popic și
lui Sergiu Popic; certificatul de căsătorie nr. 62 din 26 ianuarie 1991; certificat eliberat
de Instituția Publică Agenția Servicii Publice nr. 0100/15/33823 din 4 martie 2015;
certificat eliberat de Instituția Publică Agenția Servicii Publice nr. 0002/15/24461;
certificat din partea Direcției Generale Economie Reforme și Relații Patrimoniale nr.
07-06/182 din 16 februarie 2015; certificat eliberat de Instituția Publică Agenția
4
Servicii Publice nr. 0002/15/25487 din 2 iulie 2015; planul geometric al încăperii
izolate cu numărul cadastral xxxxx; certificat – caracteristică privind privatizarea
locuințelor nr. 0100/14/202001 din 25 februarie 2015 eliberat de Instituția Publică
Agenția Servicii Publice; carnetul de muncă eliberat dnei Fialca Popic.
În drept, și-a întemeiat cererea de recurs în baza dispozițiilor art. 430, 432, 434,
445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, art. 244, 245, 246, 248 din Codul
administrativ.
Până la examinarea admisibilității recursului, intimații nu și-au valorificat dreptul
de a depune referință.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii
Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în
vigoare la 1 aprilie 2019.
În corespundere cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor
prezentului cod.
Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ
se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.
Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel,
de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de
apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se
depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de
apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă
Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de
apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la
instanța de apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 30 iunie 2021, însă date
privind notificarea dispozitivului deciziei la dosar nu există.
Totodată, decizia motivată din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost
notificată recurentului la data de 6 august 2021, fapt confirmat prin avizul de
recepție/livrare anexat la materialele cauzei (f.d.234, Vol. II).
Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ menționează că Primarul General al municipiului Chișinău, s-a
conformat prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din
Codul administrativ.
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Primarul General al
municipiului Chișinău, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din
următoarele motive.
5
În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,
recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din
Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la
literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul
neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv
al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient
de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din
examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării
unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să
răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel
ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de
drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o
motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest
argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul
administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din
Codul administrativ.
În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la
formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și
filtrului de admisibilitate.
De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la
instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului
Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă
de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
6
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de
drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii
de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot
fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie
1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus
de către Primarul General al municipiului Chișinău.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus de către Primarul General al municipiului Chișinău, se declară
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Aliona Miron
Nicolae Craiu
7