3ra-60/22 — cu privire la declararea nulității actelor administrative

Dosarul nr. 3ra-60/22 2-19104069-01-3ra-20012022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. G. Cazacu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Clima, E. Palanciuc) DECIZIE 6 iulie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu Aliona Miron Ala Cobăneanu examinând în ședință publică recursul depus de Primarul general al municipiului Chișinău în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a Societății pe Acțiuni „Semnal” în proces de insolvabilitate împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Direcției generale locativ-comunale și amenajare a Consiliului municipal Chișinău cu privire la declararea nulității actelor administrative împotriva deciziei din 6 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Primarul general al municipiului Chișinău și menținută hotărârea din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, prin care a fost admisă cererea de chemare în judecată constată: La 9 august 2016, SA „Semnal” în proces de insolvabilitate a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Direcției generale locativ-comunale și amenajare a Consiliului municipal Chișinău, persoană terță Vladimir Sarsaman cu privire la declararea nulității actelor administrative.

În motivarea acțiunii a invocat că SA „Semnal” este gestionarul bunului imobil din mun. XXXXX str. XXXXX, fapt confirmat prin adeverința de privatizare nr. 572/03 din 10 ianuarie 1998. A comunicat că la 8 iunie 2016, Primăria municipiului Chișinău a emis dispoziția nr. 610-d, cu privire la eliberarea ordinului de repartiție pentru apartamentul nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX, lui Vladimir Sarsaman. 1 Ulterior, Direcția generală locativ-comunală a eliberat ordin de repartiție lui Vladimir Sarsaman pentru odaia nr. X din bunul imobil situat pe str. XXXXX mun. XXXXX. Având în vedere prevederile art. 53 din Constituția Republicii Moldova și art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000, a considerat că dispoziția nr. 610-d din 8 iunie 2016 și ordinul de repartiție sunt acte ilegale și încalcă grav dreptul locatarilor legali ai căminului din str. XXXXX mun.

XXXXX și a SA „Semnal”, precum și vin în contradicție cu alte prevederile constituționale și legale aplicabile. Reieșind din încălcările admise la emiterea dispoziției nr. 610-d din 8 iunie 2016, precum și a ordinului de repartiție, a solicitat pârâtului, prin cererea prealabilă, revocarea acesteia, pornind de la caracterul nul pe care îl comportă, dată fiind adoptarea unui act administrativ de către o autoritate lipsită de competență, precum și cu încălcarea procedurii stabilite, circumstanțe care au atras lezarea drepturilor și intereselor SA „Semnal”. A remarcat că cererea prealabilă din 24 iunie 2016 nu a fost examinată, astfel încât SA „Semnal” a înaintat prezenta acțiune întru apărarea drepturilor și intereselor garantate de lege.

A reiterat că SA „Semnal” deține dreptul de gestiune și administrare economică a bunului imobil din str. XXXXX mun. XXXXX. Așadar, doar SA „Semnal” este în drept conform legii să elibereze acte cum ar fi ordin din repartiție, persoanelor fizice-salariații SA „Semnal”. A precizat reclamanta că a eliberat la toți salariații săi actele necesare privatizării cum ar fi: ordin de repartiție a spațiului locativ, fișa de locuință, tabel nominal pe încăperile din imobilul din str. XXXXX mun. XXXXX, precum și a întocmit lista cu numerotația odăilor. Astfel, Primăria municipiului Chișinău, Direcția generală locativ-comunală și amenajare nu deține niciun drept legal să elibereze acte pe care doar SA „Semnal” are dreptul să le elibereze salariaților săi.

Actele administrative în baza cărora Primăria municipiului Chișinău invocă că ar deține careva drepturi aspra bunului imobil din str. XXXXX mun. XXXXX nu produc efecte juridice, acestea fiind contestate în instanța de judecată, precum și suspendate efectele lor. A comunicat că la 11 noiembrie 2002 a fost emisă Hotărârea de Guvern nr. 1440 cu privire la transmiterea căminului amplasat pe str. XXXXX mun. XXXXX. La 4 decembrie 2003, Curtea Supremă de Justiție a emis hotărârea prin care a fost anulată Hotărârea de Guvern nr. 1440 din 11 noiembrie 2002. Prin urmare, există deja o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, având puterea lucrului judecat, prin care a fost anulată transmiterea gestiunii economice a căminului nr. X din str. XXXXX de la SA „Semnal”.

Ulterior, la 19 mai 2015, Consiliul municipal Chișinău a emis decizia nr. 3/25- 3, prin care a fost acceptată transmiterea în proprietatea municipiului Chișinău și în gestiunea economică a Direcției generale locativ-comunală și amenajare a bunului imobil căminul nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX. 2 La 8 iulie 2015, SA „Semnal”, aflând despre decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 3/25-3 din 18 mai 2015, s-a adresat către Consiliul municipal Chișinău cu cerere prealabilă. La 18 august 2015, Judecătoria Centru mun. Chișinău a emis încheierea nr. 3- 1312/15, care produce efecte juridice până în prezent, prin care a fost suspendată decizia nr. 3/25-3 din 19 mai 2015 a Consiliului municipal Chișinău, prin care a fost transmisă în proprietatea mun.

Chișinău și în gestiunea economică a Direcției Generale locativ-comunală și amenajare imobilul din str. XXXXX, aplicat sechestrul asupra bunului imobil din mun. XXXXX str. XXXXX. Ulterior, la 21 aprilie 2016, Consiliul municipal Chișinău a emis decizia nr. 1/42 cu privire la primirea în proprietatea Consiliului municipal Chișinău și în gestiune economică a Direcției Generale locativ-comunale și amenajare bunul imobil din str. XXXXX mun. XXXXX. La 15 iunie 2016, Judecătoria Centru mun. Chișinău a emis încheierea nr. 3- 896/2016, prin care a fost suspendată executarea deciziei nr. 1/42 din 21 aprilie 2016 emisă de Consiliul municipal Chișinău, aplicat sechestrul asupra bunului imobil din mun. XXXXX str. XXXXX.

A evidențiat că actul administrativ inițial, decizia nr. 3/25-3 din 19 mai 2015, era suspendată la momentul emiterii deciziei nr. 1/42 din 21 aprilie 2016, fapt ce, în opinia reclamantei, demonstrează că Consiliul municipal Chișinău a emis un act ilegal, contrar legislației în vigoare, precum și încalcă actele de dispoziție ale instanței de judecată.

Totodată, a indicat că la 10 iunie 2016, la adresa SA „Semnal” a parvenit răspunsul nr. 13.05/014-1066 din 8 iunie 2016, prin care Cancelaria de Stat a informat că a efectuat controlul legalității deciziei sus menționate și a constatat că decizia nr. 1/42 din 21 aprilie 2016 emisă de Consiliul municipal Chișinău contravine legislației în vigoare, iar ca rezultat la 27 mai 2016, a fost emisă notificarea nr. 1304/01-1009, prin care s-a solicitat abrogarea deciziei nr. 1/42 din 21 aprilie 2016. A mai notat că o altă circumstanță care demonstrează ilegalitatea actelor administrative este faptul că în procedura executorului judecătoresc Evelina Marianciuc se află documentul executoriu nr. 3ca-458/2003 din 29 decembrie 2003 emis de Curtea de Apel Chișinău, prin care a fost obligat Departamentul Privatizării de a numi o comisie pentru privatizarea fondului locativ din str. XXXXX mun.

XXXXX cu participarea reprezentanților SA „Semnal”, precum și de a obliga Departamentului Privatizării și Agenția Teritorială de Privatizare în colaborare cu SA „Semnal” să efectueze privatizarea fondului locativ din căminul nr. 3 din str. XXXXX, conform legislației în vigoare. Prin urmare, conform legislației în vigoare, precum și respectând actele de dispoziție definitive și irevocabile, Consiliului municipal Chișinău îi este impusă obligația de a efectua privatizarea fondului locativ din căminul din str. XXXXX mun. XXXXX în baza documentelor eliberate de SA „Semnal” în anul 2004. A afirmat că Primăria municipiului Chișinău avea cunoștință de cauză despre procedura de executare, despre obligația acesteia ca instituție abilitată să efectueze privatizarea fondului locativ împreună cu SA „Semnal” care are dreptul de gestiune economică asupra imobilului individualizat, fapt ignorat de către pârât.

3 Așadar, emiterea actului administrativ vine în contradicție cu prevederile constituționale și normative care garantează principiile fundamentale de drept, cum este principiul legalității și a statului de drept, ocrotirea persoanei și a drepturilor acesteia ca atribuție primordială a statului. Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 5, 331, 85, 166-167, 277- 278 CPC, art. 1-3, 14-19 din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000. A solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, declararea nulă a dispoziției Primăriei municipiului Chișinău nr. 610-d din 8 iunie 2016 cu privire la eliberarea ordinului de repartiție pentru apartamentul nr. X din str. XXXXX mun.

XXXXX, lui Vladimir Sarsaman și a ordinului de repartiție a spațiului eliberat lui Vladimir Sarsaman pentru odaia nr. X din bunul imobil din str. XXXXX mun. XXXXX. Prin încheierea din 16 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost admisă cererea lichidatorului SA „Semnal”, Mihail Cerga privind atragerea în proces în calitate de (persoană terță) intervenient accesoriu a Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/610. A fost atrasă în proces în calitate de (persoană terță) intervenient accesoriu Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/610. Prin hotărârea din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de SA „Semnal” în proces de insolvabilitate.

A fost constatată nulitatea dispoziției Primăriei municipiului Chișinău nr. 610- d din 8 iunie 2016 cu privire la eliberarea ordinului de repartiție lui Vladimir Sarsaman pentru apartamentul nr. X din mun. XXXXX str. XXXXX și a ordinului de repartiție a spațiului eliberat lui Vladimir Sarsaman pentru odaia nr. X din bunul imobil amplasat în mun. XXXXX str. XXXXX. La 9 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) Cod administrativ, Primarul general al municipiului Chișinău a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 20 aprilie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod administrativ, prin intermediul oficiului poștal, a fost prezentată motivarea apelului.

Prin decizia din 6 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de Primarul general al municipiului Chișinău și menținută hotărârea primei instanțe. La 10 noiembrie 2021, Primarul general al municipiului Chișinău a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 6 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată sau nefondată. La 28 decembrie 2021, Primarul general al municipiului Chișinău a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 6 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată sau nefondată.

4 În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, deoarece la emiterea actului judecătoresc instanța a aplicat eronat normele de drept material. A menționat că încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău, prin care în scopul asigurării acțiunii depuse de SA „Semnal” vs Consiliul municipal Chișinău privind contestarea actului administrativ, a fost suspendată executarea deciziei nr. 1/42 din 21 aprilie 2016 emisă de Consiliul municipal Chișinău, fiind aplicat sechestru asupra bunului imobilul din str. XXXXX mun. XXXXX, a fost adoptată la 15 iunie 2016, însă dispoziția contestată a fost emisă la 8 iunie 2016. Prin urmare, încheierea din 15 iunie 2016 a Judecătoriei Centru mun.

Chișinău nu poate avea efect retroactiv asupra dispoziției contestate/anulate din 8 iunie 2016. A evidențiat că instanța nu a luat în considerație faptul că prin pct. 3 din decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 1/42 din 21 aprilie 2016 cu privire la primirea în proprietatea municipiului Chișinău și în gestiunea economică a Direcției Generale locativ-comunale și amenajare a imobilului din str. XXXXX, a fost abrogată decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 3/25-3 din 19 mai 2015 cu privire la primirea în proprietatea municipiului Chișinău și în gestiunea economică a Direcției Generale locativ-comunale și amenajare a imobilului din str. XXXXX.

Decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 1/42 din 21 aprilie 2016 a fost contestată în instanța de judecată de către SA „Semnal”, Eduard Mândru, Maria Lazu, Veronica Pînzaru, Oxana Carauș-Plăcinta, Igor Spânu, Nadejda Hîncu și alții, care se află spre examinare în cadrul Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, ședința a fost numită spre examinare a cauzei pentru data de 21 ianuarie 2022 ora 14:00.

A comunicat că vreo hotărâre a instanțelor naționale în acest sens nu există, instanța de judecată urmează să se expună pe marginea legalității/ilegalității deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 1/42 din 21 aprilie 2016. Așadar, dispoziția anulată/declarată nulă a fost emisă în baza deciziei legal emise a Consiliului municipal Chișinău nr. 1/42 din 21 aprilie 2016. În cadrul instanțelor naționale toate 27 de dispoziții ale Primarului general al municipiului Chișinău - acte subsecvente prin care au fost eliberate ordinele de repartiție pentru apartamentele din str. XXXXX au fost contestate de către SA „Semnal”. Prin urmare, atât prima instanță, cât și instanța de apel urmau a suspenda la cererea participanților la proces sau din oficiu în cazul în care cauza nu poate fi judecată înainte de soluționarea unei alte cauze.

A precizat că mai multe dispoziții ale Primarului general al municipiului Chișinău au fost anulate de către instanță, dar există și altfel de hotărâri prin care instanța judecătorească a considerat legal emisă dispoziția Primarului general al municipiului Chișinău (hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani nr. 12-3- 36227-19062019 (dos. nr. 3-3010/19), menținută prin decizia nr. 2- 19104470-02- 3a-02062021 din 9 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost menținută dispoziția Primarului general al municipiului Chișinău nr. 623-d din 8 iunie 2016 „Cu privire la eliberarea ordinului de repartiție pentru apartamentul nr. 139 din str. XXXXX mun. XXXXX, Oxanei Cărăuș-Plăcintă”.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. 5 Conform art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 6 octombrie 2021, în ședință publică. Din materialele dosarului rezultă că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost notificat Primarului general al municipiului Chișinău la 27 octombrie 2021, fapt ce se confirmă prin scrisoarea anexată la cererea de recurs (f. d. 194 vol. II). Este cert și faptul că la 10 noiembrie 2021, Primarul general al municipiului Chișinău a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 6 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 192-193 vol. II). Tot actele cauzei atestă că decizia motivată din 6 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului Primarul general al municipiului Chișinău, prin intermediul oficiului poștal, la 17 decembrie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la materialele dosarului (f. d. 195 vol. II).

Se mai constată că la 28 decembrie 2021, Primarul general al municipiului Chișinău a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 6 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 202-211 vol. II). Astfel, recursul depus de Primarul general al municipiului Chișinău împotriva deciziei din 6 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău este în termen.

La 24 ianuarie 2022, în adresa Direcției generale locativ-comunale și amenajare a Consiliului municipal Chișinău, SA „Semnal” în proces de insolvabilitate și lui Vladimir Sarsaman a fost expediată copia recursului depus de Primarul general al municipiului Chișinău, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 213 vol. II), fiind recepționată de Direcția generală locativ-comunală și amenajare la 28 ianuarie 2022, de SA „Semnal” – 31 ianuarie 2022 și de Vladimir Sarsaman – 2 februarie 2022, ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate la actele cauzei (f. d. 214-216 vol. II). La 3 februarie 2022, SA „Semnal”, în proces de insolvabilitate, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan a depus referință, și la 3 mai 2022 referință suplimentară, prin care a solicitat respingerea recursului depus de Primarul general al municipiului Chișinău.

Direcția generală locativ-comunală și amenajare și Vladimir Sarsaman nu și- au valorificat acest drept procedural și nu au depus referințe. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, examinând admisibilitatea recursului, l-a numit pentru judecare în completul din 5 judecători.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, audiind opinia reprezentantului Primarului general al municipiului – Oleg Arbuz, reprezentantului Direcției generală locativ-comunală și amenajare – Denis Tcaciuc, 6 reprezentantul SA „Semnal” în proces de insolvabilitate – avocatul Nicolae Leșan, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și de a restitui cauza instanței de apel, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz. Astfel, prin prisma art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. Conform art. 21 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative.

În corespundere cu prevederile art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor. Reglementări similare rezultă și din art. 219 alin. (1) și (2) Cod administrativ, care stipulează că instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt.

Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

După cum denotă actele cauzei, SA „Semnal” în proces de insolvabilitate înaintând acțiunea în judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Direcției generale locativ-comunale și amenajare a Consiliului municipal Chișinău, persoane terțe Vladimir Sarsaman și Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/610, a solicitat declararea nulă a dispoziției Primăriei municipiului Chișinău nr. 610-d din 8 iunie 2016 cu privire la eliberarea ordinului de repartiție pentru apartamentul nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX, lui Vladimir Sarsaman și a ordinului de repartiție a spațiului eliberat lui Vladimir Sarsaman pentru odaia nr. X din bunul imobil din str. XXXXX mun. XXXXX.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a admis cererea de chemare în judecată depusă de SA „Semnal” în proces de insolvabilitate, a constatat nulitatea 7 dispoziției Primăriei municipiului Chișinău nr. 610-d din 8 iunie 2016 cu privire la eliberarea ordinului de repartiție lui Vladimir Sarsaman pentru apartamentul nr. X din mun. XXXXX str. XXXXX și a ordinului de repartiție a spațiului eliberat lui Vladimir Sarsaman pentru odaia nr. X din bunul imobil amplasat în mun. XXXXX str. XXXXX. Judecând apelul depus de Primarul general al municipiului Chișinău, instanța de apel a respins apelul și a menținut hotărârea primei instanțe.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la caz și criticile aduse de recurent, conchide că instanța de apel a judecat formal cauza, nu a cercetat pe deplin starea de fapt a speței și nu a stabilit cercul tuturor persoanelor ale căror drepturi sunt afectate de litigiul în cauză, prin ce a încălcat normele de drept procedural și a emis o hotărâre nemotivată. Astfel, se constată că instanța de apel judecând apelul depus de Primarul general al mun. Chișinău, a reținut în linii generale ca temei de admitere a acțiunii SA „Semnal” în proces de insolvabilitate, faptul că Primăria municipiului Chișinău nu era în drept de a emite acte de dispoziție în privința imobilului din str. XXXXX mun.

XXXXX, deoarece nu dispune de un drept înregistrat în modul prevăzut de lege, fapt ce atrage nulitatea actului administrativ individual, respectiv, a dispoziției Primăriei municipiului Chișinău nr. 610-d din 8 iunie 2016 cu privire la eliberarea ordinului de repartiție pentru apartamentul nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX, lui Vladimir Sarsaman, cât și a actului subsecvent – ordinul de repartiție a apartamentului eliberat lui Vladimir Sarsaman. Instanța de recurs constată, însă, că o asemenea abordare de către instanța de apel este una pripită, instanța trebuind să clarifice toate circumstanțele ce au importanță majoră pentru soluționarea corectă a acestei cauze.

Așadar, pe tot parcursul examinării cauzei în fond, inclusiv și cererea de apel reprezentantul Primarului general al municipiului Chișinău a susținut că prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 3/25-3 din 19 mai 2015 a fost acceptată primirea în proprietatea municipiului Chișinău și în gestiunea economică a Direcției generale locativ-comunale și amenajare a Consiliului municipal Chișinău imobilul din str. XXXXX mun. XXXXX, iar prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 1/42 din 21 aprilie 2016 a fost abrogată decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 3/25-3 din 19 mai 2015 și acceptată repetat transmiterea în proprietatea municipiului Chișinău și în gestiunea economică a Direcției generale locativ comunale și amenajare a Consiliului municipal Chișinău a blocului din str. XXXXX mun.

XXXXX (f. d. 137-138 vol. II). Aici, important este de menționat că, deși decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 1/42 din 21 aprilie 2016 cu privire la primirea în proprietatea municipiului Chișinău și în gestiunea economică a Direcției generale locativ- comunale și amenajare a imobilului din str. XXXXX, care a stat la baza adoptării dispoziției Primăriei municipiului Chișinău nr. 610-d din 8 iunie 2016 cu privire la eliberarea ordinului de repartiție pentru apartamentul nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX, lui Vladimir Sarsaman, este contestată, la moment cauza aflându-se pe rol în instanța de judecată, instanța de apel a lăsat incertă împrejurarea că un act de 8 dispoziție judecătoresc irevocabil cu privire la legalitatea sau ilegalitatea acesteia, la materialele dosarului lipsește.

Mai cu seamă aici, instanța de recurs va remarca că instanța de apel într-un mod neînțeles pe de o parte a stabilit că decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 1/42 din 21 aprilie 2016 cu privire la primirea în proprietatea municipiului Chișinău și în gestiunea economică a Direcției generale locativ-comunale și amenajare a imobilului din str. XXXXX nu este unul translativ de proprietate, reprezentând doar unul din etapele necesare transmiterii blocului locativ enunțat în gestiunea municipalității, iar pe de altă parte aceasta a constatat că efectele juridice ale deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 1/42 din 21 aprilie 2016, au fost suspendate prin încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 15 iunie 2016, adoptată în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a SA „Semnal” împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la contestarea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 1/42 din 21 aprilie 2016. Pe de altă parte, instanța de recurs va nota că potrivit art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000, în vigoare la acel moment, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege,

de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri. În același timp, art. 2 din legea menționată prevede că, prin persoană vătămată într-un drept al său – se înțelege orice persoană fizică sau juridică care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr- un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri. Așadar, în interpretarea acestei norme legale, este evident că examinarea prezentei cauze, implică, în primul rând, clarificarea situației ce ține anume de existența dreptului vătămat a SA „Semnal” prin adoptarea de către Consiliului municipal Chișinău a dispoziției contestate.

Pe când, instanțele de judecată nu au supus examinării nici într-un mod chestiunea cu privire la existența dreptului vătămat a SA „Semnal” în proces de insolvabilitate în prezenta cauză. Or, în cadrul ședinței publice a instanței de recurs din 30 iunie 2022, reprezentantul SA „Semnal” în proces de insolvabilitate – avocatul Nicolae Leșan a invocat că interesul SA „Semnal” în proces de insolvabilitate în soluționarea prezentului litigiu, constă în protejarea drepturilor și intereselor altor angajați ai SA „Semnal”. Așa fiind, omiterea aspectelor menționate de către instanța de apel, direct indică la examinarea superficială a apelului, fără a fi supusă controlului temeinicia și corectitudinea soluției date de prima instanță prin prisma prevederilor legale, aplicabile cazului.

Superficialitatea examinării cauzei de către instanța de apel, de altfel, se atestă și prin faptul că instanțele de judecată ierarhic inferioare au trecut cu vederea și nu au apreciat nici într-un mod scrisorile viceprimarului municipiului Chișinău nr. 04- 120/9313 din 13 ianuarie 2015 și nr. 03-119/4151 din 4 iulie 2016, prin care a fost comunicat că blocul locativ din str. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX cât și terenul 9 aferent este înregistrat în proprietatea Republicii Moldova (f. d. 37, 39 verso vol. II).

Astfel fiind, reieșind din prevederile pct. 6 și 7.3 din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Agenției Proprietății Publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 902 din 6 noiembrie 2017, Agenția are misiunea de a asigura realizarea politicii statului în domeniul administrării și deetatizării proprietății publice, prin consolidarea, protecția și valorificarea proprietății publice, inclusiv exercitând, în numele Guvernului, funcțiile de fondator al întreprinderilor de stat și de deținător de acțiuni (părți sociale) în societățile comerciale cu cota statului în capital social, în modul stabilit și în limitele competențelor atribuite de cadrul normativ. Agenția Proprietății Publice realizează funcțiile stabilite de prezentul Regulament inclusiv prin monitorizarea eficienței și a modului de utilizare a proprietății publice.

În acest context, instanța de recurs relevă că, pornind de la obiectul litigiului dedus judecății, examinând cauza în fond, instanțele de judecată ierarhic inferioare urmau să supună examinării și chestiunea cu privire la necesitatea atragerii statului, în persoana Agenției Proprietății Publice, în calitate de persoană terță în prezenta cauză. Or, conform art. 205 alin. (1) din Codul administrativ, la examinarea acțiunii în contencios administrativ, instanța de judecată poate atrage în proces, din oficiu sau la cerere, persoane ale căror drepturi sunt afectate de litigiul în cauză.

Respectiv, prin prisma caracterului devolutiv al apelului și respectând principiile dreptului administrativ și ale unui proces echitabil, Curții de Apel Chișinău îi revenea o deosebită obligație de a exercita controlul judiciar complet, în fapt și în drept, manifestat prin verificarea corectitudinii soluției pronunțate de prima instanță, precum și să efectueze o nouă judecare în fond a cauzei. În acest sens, instanța de apel trebuia ab initio să determine obiectele materiale ale acțiunii, temeiurile apariției litigiului, să stabilească obiectul probațiunii, precum și cercul de persoane, subiecți ai raportului juridico-public litigios. În instanța de apel, potrivit art. 194 din Codul administrativ, se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept.

Iar, prin prisma art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile Capitolului II din Cartea a treia, dacă din prevederile prezentului Capitol III nu rezultă altceva. Din sensul normelor citate supra și ținând cont de specificul apelului în contencios administrativ, rezultă că la judecarea cauzei în ordine de apel instanța de apel trebuie să înlăture omisiunile de procedură admise de către prima instanță, printre care și atragerea în proces a terților ale căror drepturi sunt afectate de litigiul în cauză. Instanța de recurs consideră că neatragerea în proces a tuturor subiecților raportului juridico-public litigios afectează grav echitabilitatea procesului, deoarece nu se garantează egalitatea părților în drepturile procedurale și disponibilitatea în drepturi a participanților la proces, procesul fiind astfel lipsit de contradictorialitate.

Cerința procedurilor de contradictorialitate prevăzute de articolul 6 CEDO implică oportunitatea de a cunoaște și a comenta la proces observațiile făcute sau dovezile prezentate de cealaltă parte litigantă. Contradictorialitatea, în esență, 10 presupune că materialul în cauză sau probele sunt puse la dispoziția ambelor părți (Ruiz Mateos c. Spaniei, 23 iunie 1993). Față de cele ce preced, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și de a restitui cauza spre rejudecare în instanța de apel, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se admite recursul depus de Primarul general al municipiului Chișinău. Se casează integral decizia din 6 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a Societății pe Acțiuni „Semnal” în proces de insolvabilitate împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Direcției generale locativ-comunale și amenajare a Consiliului municipal Chișinău cu privire la declararea nulității actelor administrative, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, Tamara Chișca-Doneva judecătorul Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu Aliona Miron Ala Cobăneanu 11