3ra-285/23 — cu privire la declararea nulității actelor administrative

Dosarul nr. 3ra-285/23 2-19104069-01-3ra-14032023 Î N C H E I E R E 20 martie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Mariana Ursachi Oxana Parfeni examinând cererea de recuzare înaintată de Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030, judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Aliona Miron, Ion Malanciuc și Diana Stănilă, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Semnal”, în proces de insolvabilitate, împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Direcției generale locativ-comunale și amenajare a Consiliului municipal Chișinău, persoane terțe Vladimir Sarsaman, Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030 și Agenția Proprietății Publice, cu privire la declararea nulității actelor administrative, c o n s t a t ă : La 09 august 2016, SA „Semnal”, în proces de insolvabilitate, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Direcției generale locativ-comunale și amenajare a Consiliului municipal Chișinău, persoană terță Vladimir Sarsaman, cu privire la declararea nulității actelor administrative.

Prin încheierea din 16 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost admisă cererea lichidatorului SA „Semnal”, Mihail Cerga, cu privire la atragerea în proces, în calitate de persoană terță a Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/610 (actualmente – Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030). Prin hotărârea din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost admisă acțiunea de contencios administrativ. S-a constatat nulitatea dispoziției Primăriei municipiului Chișinău nr. 610- d din 08 iunie 2016 „Cu privire la eliberarea ordinului de repartiție lui Vladimir Sarsaman pentru apartamentul nr. XX din mun. Chișinău str. XXXXX” și a ordinului de repartiție a spațiului eliberat lui Vladimir Sarsaman pentru odaia nr. XX din bunul imobil, amplasat în mun.

XXXXX str. XXXXX. 1 La 09 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Primarul general al municipiului Chișinău a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 20 aprilie 2021, prin intermediul oficiului poștal, a fost prezentată motivarea apelului, solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de respingere ca neîntemeiată a acțiunii de contencios administrativ. Prin decizia din 06 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de Primarul general al municipiului Chișinău și menținută hotărârea din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 10 noiembrie 2021, Primarul general al municipiului Chișinău a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 06 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar la 28 decembrie 2021, a fost prezentată motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată. Prin decizia din 06 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul depus de Primarul general al municipiului Chișinău, casată integral decizia din 06 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin încheierea din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost atrasă în proces, în calitate de persoană terță, Agenția Proprietății Publice. Prin încheierea din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de succesiune în drepturi în proces, depusă de Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030. Prin decizia din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată hotărârea din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, și emisă o nouă decizia sub formă de încheiere, prin care s-a încetat procesul, în temeiul art. 265 lit. g) din Codul de procedură civilă.

La 27 februarie 2023, Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030 a depus recurs împotriva deciziei din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, iar la 08 septembrie 2023, a prezentat un recurs suplimentar, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea decizia instanței de apel, admiterea cererii de succesiune în drepturi, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău. La 19 martie 2024, prin intermediul poștei electronice, în temeiul art. 50 alin. (1) lit. d), e) din Codul de procedură civilă, Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030 a înaintat recuzare judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Aliona Miron, Ion Malanciuc și Diana Stănilă, de la examinarea admisibilității recursului depus de Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030 împotriva deciziei din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 111-112, vol. IV).

Examinând cererea de recuzare depusă de către Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta urmează a fi anexată la materialele cauzei fără examinare, din motivele ce succed. Conform materialelor dosarului, prezenta cauză de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de SA „Semnal”, 2 în proces de insolvabilitate, împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Direcției generale locativ-comunale și amenajare a Consiliului municipal Chișinău, persoane terțe Vladimir Sarsaman, Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030 și Agenția Proprietății Publice, cu privire la declararea nulității actelor administrative a fost repartizată repetat, în mod automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor judecătorului raportor Oxana Parfeni, la 17 mai 2023 (f. d. 247, vol. III).

Prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 234 din 29 decembrie 2023 „Cu privire la constituirea completelor de judecată pentru anul 2024”, modificată succesiv, prin dispozițiile Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 3 din 04 ianuarie 2024, nr. 19 din 16 februarie 2024, nr. 51 din 07 martie 2024 și nr. 52 din 11 martie 2024, în cadrul Curții Supreme de Justiție au fost constituite complete de judecată pentru examinarea recursurilor declarate împotriva încheierilor judecătorești, deciderea asupra inadmisibilității și examinarea recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel și în vederea soluționării cererilor de strămutare, în cauzele civile și de insolvabilitate.

Potrivit dispoziției nominalizate, judecătorul Oxana Parfeni face parte din completul de judecată nr. 1, în următoare componență: Stela Procopciuc (președinte) și Mariana Ursachi (judecător), care urmează să examineze admisibilitatea recursului declarat de Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030 împotriva deciziei din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău. În conformitate cu art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50. În conformitate cu art. 50 din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative. În același timp, art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, prevede că recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 50 alin. (1), lit. e) din Codul de procedură civilă, judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui. Totodată, conform art. 52 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă există temeiurile specificate la art. 50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, 3 grefierul sunt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu de către instanță. Potrivit art. 52 alin. (5), (6) din Codul de procedură civilă, în proces nu se admite înaintarea repetată a recuzării aceluiași judecător și pentru aceleași motive dacă anterior recuzarea lui a fost respinsă.

De asemenea, nu se admite: recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitatea lui dacă nu sunt cunoscute temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării; recuzarea judecătorului căruia i s-a încredințat verificarea temeiniciei recuzării declarate unui alt judecător; recuzarea judecătorilor care nu sunt implicați în examinarea cauzei. Сererea de recuzare depusă contrar prevederilor alin. (5) din prezentul articol în care se invocă alte motive decât cele prevăzute la art. 50 și 51 nu se examinează și se anexează la materialele dosarului printr-o încheiere protocolară.

Completul de judecată notează că Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030, prin cererea de recuzare depusă la 19 martie 2024, a înaintat recuzare judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc și Diana Stănilă, care nu sunt implicați în examinarea prezentei cauze, or, judecătorii nominalizați nu fac parte din completul de judecată nr. 1, instituit prin Dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 234 din 29 decembrie 2023 „Cu privire la constituirea completelor de judecată pentru anul 2024”, modificată succesiv, prin dispozițiile Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 3 din 04 ianuarie 2024, nr. 19 din 16 februarie 2024, nr. 51 din 07 martie 2024 și nr. 52 din 11 martie 2024. Cu referire la cererea de recuzare înaintată judecătorului Curții Supreme de Justiție, Aliona Miron, Completul de judecată relevă că, prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 99/9 din 07 martie 2024, a fost dispusă detașarea judecătorului Aliona Miron de la Curtea Supremă de Justiție pentru exercitarea funcției de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, începând cu 11 martie 2024 până la 11 martie 2030. În contextul dat,

prin prisma dispozițiilor art. 52 alin. (5) și (6) din Codul de procedură civilă și având în vedere că cererea de recuzare depusă de Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030 este înaintată judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Aliona Miron, Ion Malanciuc și Diana Stănilă, care nu sunt implicați în examinarea prezentei cauze, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a o lăsa fără examinare, cu anexarea acesteia la materialele dosarului.

În conformitate cu art. 202 alin. (4), 230 din Codul administrativ, art. 50-52 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se anexează la materialele dosarului fără examinare cererea de recuzare înaintată de Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030, judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Aliona Miron, Ion Malanciuc și Diana Stănilă, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Semnal”, în proces de insolvabilitate, împotriva Primăriei 4 municipiului Chișinău și Direcției generale locativ-comunale și amenajare a Consiliului municipal Chișinău, persoane terțe Vladimir Sarsaman, Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030 și Agenția Proprietății Publice, cu privire la declararea nulității actelor administrative.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Mariana Ursachi Oxana Parfeni 5 Dosarul nr. 3ra-285/23 2-19104069-01-3ra-14032023 Î N C H E I E R E 20 martie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Mariana Ursachi Oxana Parfeni examinând cererea depusă de Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030 cu privire la numirea ședinței publice la examinarea admisibilității recursului, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Semnal”, în proces de insolvabilitate, împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Direcției generale locativ-comunale și amenajare a Consiliului municipal Chișinău, persoane terțe Vladimir Sarsaman, Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030 și Agenția Proprietății Publice, cu privire la declararea nulității actelor administrative, c o n s t a t ă : La 09 august 2016, SA „Semnal”, în proces de insolvabilitate, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Direcției generale locativ-comunale și amenajare a Consiliului municipal Chișinău, persoană terță Vladimir Sarsaman, cu privire la declararea nulității actelor administrative.

Prin încheierea din 16 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost admisă cererea lichidatorului SA „Semnal”, Mihail Cerga, cu privire la atragerea în proces, în calitate de persoană terță a Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/610 (actualmente – Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030). Prin hotărârea din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost admisă acțiunea de contencios administrativ. S-a constatat nulitatea dispoziției Primăriei municipiului Chișinău nr. 610- d din 08 iunie 2016 „Cu privire la eliberarea ordinului de repartiție lui Vladimir Sarsaman pentru apartamentul nr. XX din mun. XXXXX str. XXXXX” și a ordinului de repartiție a spațiului eliberat lui Vladimir Sarsaman pentru odaia nr. XX din bunul imobil, amplasat în mun.

XXXXX, str. XXXXX. 6 La 09 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Primarul general al municipiului Chișinău a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 20 aprilie 2021, prin intermediul oficiului poștal, a fost prezentată motivarea apelului, solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de respingere ca neîntemeiată a acțiunii de contencios administrativ. Prin decizia din 06 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de Primarul general al municipiului Chișinău și menținută hotărârea din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 10 noiembrie 2021, Primarul general al municipiului Chișinău a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 06 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar la 28 decembrie 2021, a fost prezentată motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată. Prin decizia din 06 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul depus de Primarul general al municipiului Chișinău, casată integral decizia din 06 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin încheierea din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost atrasă în proces, în calitate de persoană terță, Agenția Proprietății Publice. Prin încheierea din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de succesiune în drepturi în proces, depusă de Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030. Prin decizia din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată hotărârea din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, și emisă o nouă decizia sub formă de încheiere, prin care s-a încetat procesul, în temeiul art. 265 lit. g) din Codul de procedură civilă. La 27 februarie 2023, Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030 a depus recurs împotriva deciziei din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

La 08 septembrie 2023, Asociația de Proprietari din Condominiu A0110- 0030 a prezentat un recurs suplimentar, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea decizia instanței de apel, admiterea cererii de succesiune în drepturi, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău. La 10 octombrie 2023, Asociația de Proprietari din Condominiu A0110- 0030 a depus o cerere, prin care a solicitat instanței invitarea tuturor participanților la proces pentru a se pronunța asupra problemelor de legalitate invocate în recurs (f. d. 105-106, vol. IV). Studiind cererea depusă de Asociația de Proprietari din Condominiu A0110- 0030 cu privire la numirea ședinței publice la examinarea admisibilității recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta urmează a fi respinsă, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 193 alin. (3) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători. În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu 7 excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin. (1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil. În contextul normelor precitate, instanța de recurs relevă că chestiunea invitării participanților în proces poate fi impusă spre soluționare doar la etapa examinării recursului, or, asupra admisibilității recursului se decide fără prezența participanților la proces sau a reprezentanților acestora.

Cu alte cuvinte, Completul de judecată notează că invitarea participanților în proces la examinarea recursului se impune doar în cazul în care cererea de recurs a trecut testul de admisibilitate și se constată necesitatea expunerii de către participanți asupra problemelor de legalitate invocate în cererea de recurs. De altfel, examinarea admisibilității recursului în lipsa participanților la proces, nu poate fi calificată ca o limitare a dreptului de apărare și dreptului de acces la justiție, în condițiile când participanții la proces beneficiază de un ansamblu de pârghii legale întru realizarea drepturilor lor. În această privință, CtEDO a statuat că modul de aplicare a art. 6 din Convenție pentru proceduri în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective.

Atunci când a avut loc o ședință publică în prima instanță, lipsa unei astfel de ședințe poate fi justificată la faza căii de atac de caracteristicile speciale ale procedurilor în cauză, ținând cont de natura sistemului căilor de atac naționale, de scopul competențelor instanțelor ierarhic superioare și de modul în care interesele reclamantului au fost de fapt prezentate și apărate în fața instanței ierarhic superioare, îndeosebi în lumina naturii chestiunilor care urmează a fi hotărâte de către aceasta. Conform jurisprudenței Curții, procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele art. 6 din Convenție, chiar dacă persoanei care a folosit calea de atac nu i s-a dat posibilitatea să prezinte personal probe în fața instanței de recurs.

Mai mult, chiar dacă instanța ierarhic superioară are competența deplină de a examina atât chestiuni de drept, cât și de fapt, art. 6 din CEDO nu garantează întotdeauna un drept la o ședință publică sau, dacă o ședință are loc, un drept de a fi prezent personal (cauza Botten vs Norvegia din 19 februarie 1996). Pentru motivele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge ca fiind neîntemeiată cererea depusă de Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030 cu privire la numirea ședinței publice la examinarea admisibilității recursului.

În conformitate cu art. 230, 247 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se respinge cererea depusă de Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030 cu privire la numirea ședinței publice la examinarea admisibilității recursului, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Semnal”, în proces de insolvabilitate, împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Direcției generale locativ-comunale 8 și amenajare a Consiliului municipal Chișinău, persoane terțe Vladimir Sarsaman, Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030 și Agenția Proprietății Publice, cu privire la declararea nulității actelor administrative.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Mariana Ursachi Oxana Parfeni 9 Dosarul nr. 3ra-285/23 2-19104069-01-3ra-14032023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. G. Cazacu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău) Î N C H E I E R E 20 martie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Mariana Ursachi Oxana Parfeni examinând admisibilitatea recursului depus de Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a Societății pe Acțiuni „Semnal”, în proces de insolvabilitate, împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Direcției generale locativ-comunale și amenajare a Consiliului municipal Chișinău, persoane terțe Vladimir Sarsaman, Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030 și Agenția Proprietății Publice, cu privire la declararea nulității actelor administrative, împotriva deciziei din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost casată hotărârea din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o nouă decizie sub formă de încheiere, prin care a fost încetat procesul, c o n s t a t ă : La 9 august 2016, SA „Semnal”, în proces de insolvabilitate a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Direcției generale locativ-comunale și amenajare a Consiliului municipal Chișinău, persoană terță Vladimir Sarsaman, cu privire la declararea nulității actelor administrative (f. d. 4-7, vol. I). În susținerea acțiunii, a invocat că SA „Semnal” este gestionarul bunului imobil din mun.

Chișinău str. XXXXX, fapt confirmat prin adeverința de privatizare nr. 572/03 din 10 ianuarie 1998. A comunicat că la 08 iunie 2016, Primăria municipiului Chișinău a emis dispoziția nr. 610-d „Cu privire la eliberarea ordinului de repartiție pentru apartamentul nr. XX din str. XXXXX, mun. XXXXX, lui Vladimir Sarsaman”. 10 Ulterior, Direcția generală locativ-comunală a eliberat ordin de repartiție lui Vladimir Sarsaman pentru odaia nr. XX din bunul imobil situat pe str. XXXXX, mun. XXXXX. Având în vedere prevederile art. 53 din Constituția Republicii Moldova și art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000, a opinat că dispoziția nr. 610-d din 8 iunie 2016 și ordinul de repartiție sunt acte ilegale și încalcă grav dreptul locatarilor legali ai căminului din str. XXXXX, mun.

XXXXX și a SA „Semnal”, precum și vin în contradicție cu alte prevederile constituționale și legale aplicabile. Ținând cont de încălcările admise la emiterea dispoziției nr. 610-d din 8 iunie 2016, precum și a ordinului de repartiție, a solicitat pârâtului, prin cererea prealabilă, revocarea acesteia, pornind de la caracterul nul pe care îl comportă, dată fiind adoptarea unui act administrativ de către o autoritate lipsită de competență, precum și cu încălcarea procedurii stabilite, circumstanțe care au atras lezarea drepturilor și intereselor SA „Semnal”. A remarcat că cererea prealabilă din 24 iunie 2016 nu a fost examinată, astfel încât SA „Semnal” a înaintat prezenta acțiune întru apărarea drepturilor și intereselor garantate de lege.

A reiterat că SA „Semnal” deține dreptul de gestiune și administrare economică a bunului imobil din str. XXXXX, mun. XXXXX. Așadar, doar SA „Semnal” este în drept, conform legii, să elibereze acte, precum ar fi un ordin de repartiție, persoanelor fizice – salariații SA „Semnal”. Reclamanta a precizat că a eliberat la toți salariații săi actele necesare privatizării, cum ar fi: ordinul de repartiție a spațiului locativ, fișa de locuință, tabelul nominal pe încăperile din imobilul din str. XXXXX, mun. XXXXX, precum și a întocmit lista cu numerotația odăilor. În opinia reclamantei, Primăria municipiului Chișinău, Direcția generală locativ-comunală și amenajare nu deține niciun drept legal să elibereze acte pe care doar SA „Semnal” are dreptul să le elibereze salariaților săi.

Actele administrative în baza cărora Primăria municipiului Chișinău invocă că ar deține anumite drepturi aspra bunului imobil din str. XXXXX, mun. XXXXX, nu produc efecte juridice, acestea fiind contestate în instanța de judecată, precum și suspendate efectele lor. A punctat că la 11 noiembrie 2002, a fost emisă Hotărârea de Guvern nr. 1440 cu privire la transmiterea căminului amplasat pe str. XXXXX, mun. Chișinău. La 4 decembrie 2003, Curtea Supremă de Justiție a emis hotărârea prin care a fost anulată Hotărârea de Guvern nr. 1440 din 11 noiembrie 2002. Prin urmare, există deja o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, având puterea lucrului judecat, prin care a fost anulată transmiterea gestiunii economice a căminului nr. XX din str. XXXXX de la SA „Semnal”.

La 19 mai 2015, Consiliul municipal Chișinău a emis decizia nr. 3/25-3, prin care a fost acceptată transmiterea în proprietatea municipiului Chișinău și în gestiunea economică a Direcției generale locativ-comunală și amenajare a bunului imobil căminul nr. XX din str. XXXXX, mun. XXXXX. 11 La 8 iulie 2015, SA „Semnal”, aflând despre decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 3/25-3 din 18 mai 2015, s-a adresat către Consiliul municipal Chișinău cu cerere prealabilă. La 18 august 2015, Judecătoria Centru, mun. Chișinău a emis încheierea nr. 3-1312/15, care produce efecte juridice până în prezent, prin care a fost suspendată decizia nr. 3/25-3 din 19 mai 2015 a Consiliului municipal Chișinău, prin care a fost transmisă în proprietatea mun.

Chișinău și în gestiunea economică a Direcției Generale locativ-comunală și amenajare imobilul din str. XXXXX și aplicat sechestru asupra bunului imobil din mun. Chișinău, str. XXXXX. Ulterior, la 21 aprilie 2016, Consiliul municipal Chișinău a emis decizia nr. 1/42 „Cu privire la primirea în proprietatea Consiliului municipal Chișinău și în gestiune economică a Direcției Generale locativ-comunale și amenajare bunul imobil din str. XXXXX, mun. XXXXX”. La 15 iunie 2016, Judecătoria Centru, mun. Chișinău, a emis încheierea nr. 3-896/2016, prin care a fost suspendată executarea deciziei nr. 1/42 din 21 aprilie 2016, emisă de Consiliul municipal Chișinău și aplicat sechestru asupra bunului imobil din mun.

Chișinău, str. XXXXX. A evidențiat că actul administrativ inițial, decizia nr. 3/25-3 din 19 mai 2015, era suspendată la momentul emiterii deciziei nr. 1/42 din 21 aprilie 2016, circumstanță care, în opinia reclamantei, demonstrează că Consiliul municipal Chișinău a emis un act ilegal, contrar legislației în vigoare, precum și încalcă actele de dispoziție ale instanței de judecată.

Totodată, a indicat că la 10 iunie 2016, în adresa SA „Semnal” a parvenit răspunsul nr. 13.05/014-1066 din 8 iunie 2016, prin care Cancelaria de Stat a informat că a efectuat controlul legalității deciziei sus-menționate și a constatat că decizia nr. 1/42 din 21 aprilie 2016, emisă de Consiliul municipal Chișinău contravine legislației în vigoare, iar în rezultat, la 27 mai 2016, a fost emisă notificarea nr. 1304/01-1009, prin care s-a solicitat abrogarea deciziei nr. 1/42 din 21 aprilie 2016. A mai notat că o altă circumstanță care demonstrează ilegalitatea actelor administrative este faptul că în procedura executorului judecătoresc Evelina Marianciuc se află documentul executoriu nr. 3ca-458/2003 din 29 decembrie 2003, emis de Curtea de Apel Chișinău, prin care a fost obligat Departamentul Privatizării de a numi o comisie pentru privatizarea fondului locativ din str. XXXXX, mun.

XXXXX, cu participarea reprezentanților SA „Semnal”, și obligat Departamentului Privatizării și Agenția Teritorială de Privatizare în colaborare cu SA „Semnal” să efectueze privatizarea fondului locativ din căminul nr. XX din str. XXXXX, conform legislației în vigoare. În consecință, potrivit legislației în vigoare, precum și respectând actele de dispoziție definitive și irevocabile, Consiliului municipal Chișinău îi este impusă obligația de a efectua privatizarea fondului locativ din căminul din str. XXXXX, mun. XXXXX, în baza documentelor eliberate de SA „Semnal” în anul 2004. A afirmat că Primăria municipiului Chișinău avea cunoștință de cauză despre procedura de executare, despre obligația acesteia, ca instituție abilitată, să efectueze privatizarea fondului locativ împreună cu SA „Semnal”, care are dreptul 12 de gestiune economică asupra imobilului individualizat, fapt ignorat de către pârât.

Așadar, emiterea actului administrativ vine în contradicție cu prevederile constituționale și normative care garantează principiile fundamentale de drept, cum este principiul legalității și a statului de drept, ocrotirea persoanei și a drepturilor acesteia ca atribuție primordială a statului. În drept, reclamanta SA „Semnal” și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 5, 331, 85, 166-167, 277-278 din Codul de procedură civilă, art. 1-3, 14-19 din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000. Reclamanta a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, declararea nulă a dispoziției Primăriei municipiului Chișinău nr. 610-d din 8 iunie 2016 „Cu privire la eliberarea ordinului de repartiție pentru apartamentul nr. XX din str. XXXXX, mun.

XXXXX, lui Vladimir Sarsaman” și a ordinului de repartiție a spațiului eliberat lui Vladimir Sarsaman pentru odaia nr. XX din bunul imobil din str. XXXXX, mun. XXXXX. Prin încheierea din 16 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost admisă cererea lichidatorului SA „Semnal”, Mihail Cerga, cu privire la atragerea în proces, în calitate de intervenient accesoriu (persoană terță) a Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/610 (actualmente – Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030) (f. d. 47-47 verso, vol. II). Prin hotărârea din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost admisă acțiunea. S-a constatat nulitatea dispoziției Primăriei municipiului Chișinău nr. 610- d din 8 iunie 2016 „Cu privire la eliberarea ordinului de repartiție lui Vladimir Sarsaman pentru apartamentul nr. XX din mun.

Chișinău, str. XXXXX” și a ordinului de repartiție a spațiului eliberat lui Vladimir Sarsaman pentru odaia nr. XX din bunul imobil amplasat în mun. XXXXX, str. XXXXX (f. d. 109, 119-125 verso, vol. II). În consolidarea soluției adoptate, instanța de fond a indicat că, atât timp cât nu există o Hotărâre de Guvern de transmitere a căminului din str. XXXXX, mun. XXXXX în proprietatea municipiului, actele de dispoziție emise de Primăria municipiului Chișinău asupra respectivului imobil, sunt nule, or, dreptul de dispoziție asupra patrimoniului din str. XXXXX, mun. XXXXX, îl are doar proprietarul – Guvernul Republicii Moldova.

Respectiv, instanța de fond a constatat că actul potrivit căruia altcineva decât proprietarul, în cazul dat – Primăria municipiului Chișinău, exercită dreptul de dispoziție asupra proprietății altuia, este nul, fiind afectat de nulitate absolută și nu poate genera nici un drept legal, în virtutea principiului că nimeni nu poate să transfere mai multe drepturi decât are sau ceva ce nu are. Prin urmare, activitatea administrativă desfășurată de către autoritatea publică pârâtă în legătură cu atribuirea apartamentelor din imobilul situat pe str. XXXXX, mun. XXXXX, este contrară principiului legalității, în sensul art. 21 din Codul administrativ, care prescrie expres că autoritățile publice trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative.

13 La 9 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Primarul general al municipiului Chișinău a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 20 aprilie 2021, prin intermediul oficiului poștal, a fost prezentată motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de respingere ca neîntemeiată a acțiunii (f. d. 115-116, 134-142, vol. II). Prin decizia din 06 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de Primarul general al municipiului Chișinău și menținută hotărârea din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f. d. 176, 177-190, vol. II).

La 10 noiembrie 2021, Primarul general al municipiului Chișinău a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 6 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar la 28 decembrie 2021, a fost prezentată motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată (f. d. 192-193, 202-211, vol. II). Prin decizia din 06 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul depus de Primarul general al municipiului Chișinău, casată integral decizia din 06 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată (f. d. 168-178, vol. III).

Prin încheierea din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost atrasă în proces, în calitate de persoană terță, Agenția Proprietății Publice (f. d. 184-185 verso, vol. III). Prin încheierea din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de succesiune în drepturi în proces, depusă de Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030 (f. d. 212-213, vol. III). Prin decizia din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată hotărârea din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o nouă decizia sub formă de încheiere, prin care a fost încetat procesul (f. d. 207, 208-211, vol. III).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că prin hotărârea din 29 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, menținută prin decizia din 07 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a aprobat raportul final al lichidatorului și bilanțul de lichidare al SA „Semnal” și s-a încetat procesul insolvabilității și procedura falimentului în privința SA „Semnal”, fiind dispusă radierea debitorului SA „Semnal” din Registrul de stat al persoanelor juridice, ținut de Agenția Servicii Publice.

Totodată, din conținutul răspunsului Departamentului înregistrare și licențiere a unităților de drept al Agenției Servicii Publice nr. 05/01-3978 din 24 octombrie 2022, rezultă că SA „Semnal” a fost radiată din Registrul de stat al persoanelor juridice la 29 iunie 2022, în baza hotărârii din 29 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, menținută prin decizia din 7 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău din 7 iunie 2022. Astfel, instanța de apel, în acord cu prevederile art. 265 lit. g) din Codul de procedură civilă, coroborate cu dispozițiile art. 176 alin. (1) din Codul civil, a 14 relevat că în speță sunt întrunite temeiurile legale pentru încetarea procesului, or, odată cu emiterea de către Agenția Servicii Publice a deciziei privind radierea SA „Semnal” din Registrul de stat al persoanelor juridice, capacitatea de folosință a persoanei juridice a încetat.

La 27 februarie 2023, Asociația de Proprietari din Condominiu A0110- 0030 a depus recurs împotriva deciziei din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 218-220, vol. III). La 08 septembrie 2023, Asociația de Proprietari din Condominiu A0110- 0030 a prezentat un recurs suplimentar, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea decizia instanței de apel, admiterea cererii de succesiune în drepturi, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău (f. d. 46-56, vol. IV). În motivarea recursului, a invocat că soluția emisă de către instanța de apel rezultă din neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată și interpretarea eronată a legii.

A reiterat că înlocuirea în drepturi a SA „Semnal” cu Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030 se impune pentru ca asociația să-și poată apăra drepturile și interesele legitime ale proprietarilor, iar actul de dispoziție emis pe marginea acestei cauze să fie just și echitabil fără a îngrădi drepturile părților la proces. A obiectat că instanța de apel nu a acordat importanță cererii de succesiune în drepturi, nu a examinat efectele probelor anexate, precum actul de predare- primire din 16 noiembrie 2016 și înscrisurile din Registrul bunurilor imobile, precum și nu a argumentat motivele legale de respingere a cererii de înlocuire în drepturi succesorale.

În opinia recurentei, în situația în care instanța de judecată în mod temeinic ar fi admis cererea de succesiune în drepturi, Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030 ar fi preluat toate drepturile juridice ale reclamantei SA „Semnal”, iar procesul de judecată ar fi continuat în vederea emiterii actului juridic pe marginea pretențiilor înaintate. La 04 mai 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Primăriei mun. Chișinău, Direcției generale locativ-comunală și amenajare, lui Vladimir Sarsaman și Agenției Proprietății Publice copia cererii de recurs depuse de Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030, fiindu-le explicat dreptul de a depune referință la recursul declarat (f. d. 223, vol. III).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție referințe nu au parvenit. Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11– 16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția 15 temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030 a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023 și urmează a fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Completul de judecată constată că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 24 ianuarie 2023, în ședință publică (f. d. 207, vol. III), însă la materialele cauzei lipsesc probe care ar demonstra notificarea acestuia în adresa recurentei.

Decizia motivată din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost recepționată de către recurenta Asociația de Proprietari din Condominiu A0110- 0030 la 21 februarie 2023, fapt ce se confirmă prin avizul poștal de recepție (f. d. 217, vol. III). Este cert și faptul că la 27 februarie 2023, Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030 a depus recurs împotriva deciziei din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 218-220, vol. III). Astfel, recursul depus de Asociația de Proprietari din Condominiu A0110- 0030 împotriva deciziei din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău este în termen. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

16 Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii. În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030 conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului nu presupune doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument.

Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu. De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

17 În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030. În conformitate cu art. 230, 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030 se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Mariana Ursachi Oxana Parfeni 18