3ra-285/23 — cu privire la declararea nulității actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la declararea nulităţii actelor administrative
- Temei legal
- declaraţiile de recuzare şi de abţinere de la judecată, procedura de judecare a recursului, examinarea admisibilităţii cererii de recurs
3ra-285/23 — cu privire la declararea nulității actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosarul nr. 3ra-285/23
2-19104069-01-3ra-14032023
Î N C H E I E R E
20 martie 2024 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Mariana Ursachi
Oxana Parfeni
examinând cererea de recuzare înaintată de Asociația de Proprietari din
Condominiu A0110-0030, judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Aliona Miron,
Ion Malanciuc și Diana Stănilă,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Semnal”, în proces de insolvabilitate,
împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Direcției generale locativ-comunale
și amenajare a Consiliului municipal Chișinău, persoane terțe Vladimir Sarsaman,
Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030 și Agenția Proprietății
Publice, cu privire la declararea nulității actelor administrative,
c o n s t a t ă :
La 09 august 2016, SA „Semnal”, în proces de insolvabilitate, a depus cerere
de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Direcției
generale locativ-comunale și amenajare a Consiliului municipal Chișinău,
persoană terță Vladimir Sarsaman, cu privire la declararea nulității actelor
administrative.
Prin încheierea din 16 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, a fost admisă cererea lichidatorului SA „Semnal”, Mihail Cerga, cu
privire la atragerea în proces, în calitate de persoană terță a Asociației de
Coproprietari în Condominiu nr. 55/610 (actualmente – Asociația de Proprietari
din Condominiu A0110-0030).
Prin hotărârea din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
a fost admisă acțiunea de contencios administrativ.
S-a constatat nulitatea dispoziției Primăriei municipiului Chișinău nr. 610-
d din 08 iunie 2016 „Cu privire la eliberarea ordinului de repartiție lui Vladimir
Sarsaman pentru apartamentul nr. XX din mun. Chișinău str. XXXXX” și a
ordinului de repartiție a spațiului eliberat lui Vladimir Sarsaman pentru odaia nr.
XX din bunul imobil, amplasat în mun. XXXXX str. XXXXX.
1
La 09 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Primarul general al
municipiului Chișinău a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe,
iar la 20 aprilie 2021, prin intermediul oficiului poștal, a fost prezentată motivarea
apelului, solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii
de respingere ca neîntemeiată a acțiunii de contencios administrativ.
Prin decizia din 06 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul depus de Primarul general al municipiului Chișinău și menținută hotărârea
din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
La 10 noiembrie 2021, Primarul general al municipiului Chișinău a depus
recurs nemotivat împotriva deciziei din 06 octombrie 2021 a Curții de Apel
Chișinău, iar la 28 decembrie 2021, a fost prezentată motivarea recursului,
solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei
instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în
judecată, ca neîntemeiată.
Prin decizia din 06 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis
recursul depus de Primarul general al municipiului Chișinău, casată integral
decizia din 06 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre
rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
Prin încheierea din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost
atrasă în proces, în calitate de persoană terță, Agenția Proprietății Publice.
Prin încheierea din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost
respinsă cererea de succesiune în drepturi în proces, depusă de Asociația de
Proprietari din Condominiu A0110-0030.
Prin decizia din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată
hotărârea din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, și emisă o
nouă decizia sub formă de încheiere, prin care s-a încetat procesul, în temeiul art.
265 lit. g) din Codul de procedură civilă.
La 27 februarie 2023, Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030
a depus recurs împotriva deciziei din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
iar la 08 septembrie 2023, a prezentat un recurs suplimentar, prin care a solicitat
admiterea acestuia, casarea decizia instanței de apel, admiterea cererii de
succesiune în drepturi, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel
Chișinău.
La 19 martie 2024, prin intermediul poștei electronice, în temeiul art. 50
alin. (1) lit. d), e) din Codul de procedură civilă, Asociația de Proprietari din
Condominiu A0110-0030 a înaintat recuzare judecătorilor Curții Supreme de
Justiție, Aliona Miron, Ion Malanciuc și Diana Stănilă, de la examinarea
admisibilității recursului depus de Asociația de Proprietari din Condominiu
A0110-0030 împotriva deciziei din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.
d. 111-112, vol. IV).
Examinând cererea de recuzare depusă de către Asociația de Proprietari din
Condominiu A0110-0030, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră că aceasta urmează a fi anexată la materialele cauzei fără examinare, din
motivele ce succed.
Conform materialelor dosarului, prezenta cauză de contencios
administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de SA „Semnal”,
2
în proces de insolvabilitate, împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Direcției
generale locativ-comunale și amenajare a Consiliului municipal Chișinău,
persoane terțe Vladimir Sarsaman, Asociația de Proprietari din Condominiu
A0110-0030 și Agenția Proprietății Publice, cu privire la declararea nulității
actelor administrative a fost repartizată repetat, în mod automat-aleatoriu, prin
intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor judecătorului raportor
Oxana Parfeni, la 17 mai 2023 (f. d. 247, vol. III).
Prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 234
din 29 decembrie 2023 „Cu privire la constituirea completelor de judecată pentru
anul 2024”, modificată succesiv, prin dispozițiile Președintelui interimar al Curții
Supreme de Justiție nr. 3 din 04 ianuarie 2024, nr. 19 din 16 februarie 2024, nr. 51
din 07 martie 2024 și nr. 52 din 11 martie 2024, în cadrul Curții Supreme de Justiție
au fost constituite complete de judecată pentru examinarea recursurilor declarate
împotriva încheierilor judecătorești, deciderea asupra inadmisibilității și
examinarea recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziție ale curților de
apel și în vederea soluționării cererilor de strămutare, în cauzele civile și de
insolvabilitate.
Potrivit dispoziției nominalizate, judecătorul Oxana Parfeni face parte din
completul de judecată nr. 1, în următoare componență: Stela Procopciuc
(președinte) și Mariana Ursachi (judecător), care urmează să examineze
admisibilitatea recursului declarat de Asociația de Proprietari din Condominiu
A0110-0030 împotriva deciziei din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
În conformitate cu art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, judecătorul care
examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi
recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50.
În conformitate cu art. 50 din Codul administrativ, pentru o autoritate
publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în
privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare
imparțială a funcției.
Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care
acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un
participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit
al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod
ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus
părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până
la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul
procedurii administrative.
În același timp, art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, prevede că
recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul
de procedură civilă.
În conformitate cu art. 50 alin. (1), lit. e) din Codul de procedură civilă,
judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal,
direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la
îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.
Totodată, conform art. 52 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă există
temeiurile specificate la art. 50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul,
3
grefierul sunt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri, recuzarea
poate fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu de către
instanță.
Potrivit art. 52 alin. (5), (6) din Codul de procedură civilă, în proces nu se
admite înaintarea repetată a recuzării aceluiași judecător și pentru aceleași motive
dacă anterior recuzarea lui a fost respinsă. De asemenea, nu se admite: recuzarea
judecătorului din suspiciune în imparțialitatea lui dacă nu sunt cunoscute
temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării; recuzarea judecătorului
căruia i s-a încredințat verificarea temeiniciei recuzării declarate unui alt
judecător; recuzarea judecătorilor care nu sunt implicați în examinarea cauzei.
Сererea de recuzare depusă contrar prevederilor alin. (5) din prezentul
articol în care se invocă alte motive decât cele prevăzute la art. 50 și 51 nu se
examinează și se anexează la materialele dosarului printr-o încheiere protocolară.
Completul de judecată notează că Asociația de Proprietari din Condominiu
A0110-0030, prin cererea de recuzare depusă la 19 martie 2024, a înaintat recuzare
judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc și Diana Stănilă, care nu
sunt implicați în examinarea prezentei cauze, or, judecătorii nominalizați nu fac
parte din completul de judecată nr. 1, instituit prin Dispoziția Președintelui
interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 234 din 29 decembrie 2023 „Cu privire
la constituirea completelor de judecată pentru anul 2024”, modificată succesiv,
prin dispozițiile Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 3 din 04
ianuarie 2024, nr. 19 din 16 februarie 2024, nr. 51 din 07 martie 2024 și nr. 52 din
11 martie 2024.
Cu referire la cererea de recuzare înaintată judecătorului Curții Supreme de
Justiție, Aliona Miron, Completul de judecată relevă că, prin hotărârea Plenului
Consiliului Superior al Magistraturii nr. 99/9 din 07 martie 2024, a fost dispusă
detașarea judecătorului Aliona Miron de la Curtea Supremă de Justiție pentru
exercitarea funcției de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, începând
cu 11 martie 2024 până la 11 martie 2030.
În contextul dat, prin prisma dispozițiilor art. 52 alin. (5) și (6) din Codul de
procedură civilă și având în vedere că cererea de recuzare depusă de Asociația de
Proprietari din Condominiu A0110-0030 este înaintată judecătorilor Curții
Supreme de Justiție, Aliona Miron, Ion Malanciuc și Diana Stănilă, care nu sunt
implicați în examinarea prezentei cauze, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție ajunge la concluzia de a o lăsa fără examinare, cu anexarea acesteia la
materialele dosarului.
În conformitate cu art. 202 alin. (4), 230 din Codul administrativ, art. 50-52
din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se anexează la materialele dosarului fără examinare cererea de recuzare
înaintată de Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030, judecătorilor
Curții Supreme de Justiție, Aliona Miron, Ion Malanciuc și Diana Stănilă, în cauza
de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Societatea pe Acțiuni „Semnal”, în proces de insolvabilitate, împotriva Primăriei
4
municipiului Chișinău și Direcției generale locativ-comunale și amenajare a
Consiliului municipal Chișinău, persoane terțe Vladimir Sarsaman, Asociația de
Proprietari din Condominiu A0110-0030 și Agenția Proprietății Publice, cu privire
la declararea nulității actelor administrative.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Mariana Ursachi
Oxana Parfeni
5
Dosarul nr. 3ra-285/23
2-19104069-01-3ra-14032023
Î N C H E I E R E
20 martie 2024 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Mariana Ursachi
Oxana Parfeni
examinând cererea depusă de Asociația de Proprietari din Condominiu
A0110-0030 cu privire la numirea ședinței publice la examinarea admisibilității
recursului,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Semnal”, în proces de insolvabilitate,
împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Direcției generale locativ-comunale
și amenajare a Consiliului municipal Chișinău, persoane terțe Vladimir Sarsaman,
Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030 și Agenția Proprietății
Publice, cu privire la declararea nulității actelor administrative,
c o n s t a t ă :
La 09 august 2016, SA „Semnal”, în proces de insolvabilitate, a depus cerere
de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Direcției
generale locativ-comunale și amenajare a Consiliului municipal Chișinău,
persoană terță Vladimir Sarsaman, cu privire la declararea nulității actelor
administrative.
Prin încheierea din 16 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, a fost admisă cererea lichidatorului SA „Semnal”, Mihail Cerga, cu
privire la atragerea în proces, în calitate de persoană terță a Asociației de
Coproprietari în Condominiu nr. 55/610 (actualmente – Asociația de Proprietari
din Condominiu A0110-0030).
Prin hotărârea din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
a fost admisă acțiunea de contencios administrativ.
S-a constatat nulitatea dispoziției Primăriei municipiului Chișinău nr. 610-
d din 08 iunie 2016 „Cu privire la eliberarea ordinului de repartiție lui Vladimir
Sarsaman pentru apartamentul nr. XX din mun. XXXXX str. XXXXX” și a
ordinului de repartiție a spațiului eliberat lui Vladimir Sarsaman pentru odaia nr.
XX din bunul imobil, amplasat în mun. XXXXX, str. XXXXX.
6
La 09 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Primarul general al
municipiului Chișinău a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe,
iar la 20 aprilie 2021, prin intermediul oficiului poștal, a fost prezentată motivarea
apelului, solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii
de respingere ca neîntemeiată a acțiunii de contencios administrativ.
Prin decizia din 06 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul depus de Primarul general al municipiului Chișinău și menținută hotărârea
din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
La 10 noiembrie 2021, Primarul general al municipiului Chișinău a depus
recurs nemotivat împotriva deciziei din 06 octombrie 2021 a Curții de Apel
Chișinău, iar la 28 decembrie 2021, a fost prezentată motivarea recursului,
solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei
instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în
judecată, ca neîntemeiată.
Prin decizia din 06 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis
recursul depus de Primarul general al municipiului Chișinău, casată integral
decizia din 06 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre
rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
Prin încheierea din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost
atrasă în proces, în calitate de persoană terță, Agenția Proprietății Publice.
Prin încheierea din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost
respinsă cererea de succesiune în drepturi în proces, depusă de Asociația de
Proprietari din Condominiu A0110-0030.
Prin decizia din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată
hotărârea din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, și emisă o
nouă decizia sub formă de încheiere, prin care s-a încetat procesul, în temeiul art.
265 lit. g) din Codul de procedură civilă.
La 27 februarie 2023, Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030
a depus recurs împotriva deciziei din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
La 08 septembrie 2023, Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-
0030 a prezentat un recurs suplimentar, prin care a solicitat admiterea acestuia,
casarea decizia instanței de apel, admiterea cererii de succesiune în drepturi, cu
remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.
La 10 octombrie 2023, Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-
0030 a depus o cerere, prin care a solicitat instanței invitarea tuturor participanților
la proces pentru a se pronunța asupra problemelor de legalitate invocate în recurs
(f. d. 105-106, vol. IV).
Studiind cererea depusă de Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-
0030 cu privire la numirea ședinței publice la examinarea admisibilității
recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că
aceasta urmează a fi respinsă, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 193 alin. (3) din Codul administrativ, Curtea
Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de
recurs în complete din 3 judecători.
În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, recursul considerat
admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu
7
excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin. (1) lit. b) și d).
Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru
a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.
În contextul normelor precitate, instanța de recurs relevă că chestiunea
invitării participanților în proces poate fi impusă spre soluționare doar la etapa
examinării recursului, or, asupra admisibilității recursului se decide fără prezența
participanților la proces sau a reprezentanților acestora.
Cu alte cuvinte, Completul de judecată notează că invitarea participanților
în proces la examinarea recursului se impune doar în cazul în care cererea de recurs
a trecut testul de admisibilitate și se constată necesitatea expunerii de către
participanți asupra problemelor de legalitate invocate în cererea de recurs.
De altfel, examinarea admisibilității recursului în lipsa participanților la
proces, nu poate fi calificată ca o limitare a dreptului de apărare și dreptului de
acces la justiție, în condițiile când participanții la proces beneficiază de un
ansamblu de pârghii legale întru realizarea drepturilor lor.
În această privință, CtEDO a statuat că modul de aplicare a art. 6 din
Convenție pentru proceduri în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective. Atunci când a avut loc o
ședință publică în prima instanță, lipsa unei astfel de ședințe poate fi justificată la
faza căii de atac de caracteristicile speciale ale procedurilor în cauză, ținând cont
de natura sistemului căilor de atac naționale, de scopul competențelor instanțelor
ierarhic superioare și de modul în care interesele reclamantului au fost de fapt
prezentate și apărate în fața instanței ierarhic superioare, îndeosebi în lumina
naturii chestiunilor care urmează a fi hotărâte de către aceasta.
Conform jurisprudenței Curții, procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele art. 6 din Convenție, chiar
dacă persoanei care a folosit calea de atac nu i s-a dat posibilitatea să prezinte
personal probe în fața instanței de recurs. Mai mult, chiar dacă instanța ierarhic
superioară are competența deplină de a examina atât chestiuni de drept, cât și de
fapt, art. 6 din CEDO nu garantează întotdeauna un drept la o ședință publică sau,
dacă o ședință are loc, un drept de a fi prezent personal (cauza Botten vs Norvegia
din 19 februarie 1996).
Pentru motivele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
ajunge la concluzia de a respinge ca fiind neîntemeiată cererea depusă de Asociația
de Proprietari din Condominiu A0110-0030 cu privire la numirea ședinței publice
la examinarea admisibilității recursului.
În conformitate cu art. 230, 247 din Codul administrativ, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se respinge cererea depusă de Asociația de Proprietari din Condominiu
A0110-0030 cu privire la numirea ședinței publice la examinarea admisibilității
recursului, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Semnal”, în proces de insolvabilitate,
împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Direcției generale locativ-comunale
8
și amenajare a Consiliului municipal Chișinău, persoane terțe Vladimir Sarsaman,
Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030 și Agenția Proprietății
Publice, cu privire la declararea nulității actelor administrative.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Mariana Ursachi
Oxana Parfeni
9
Dosarul nr. 3ra-285/23
2-19104069-01-3ra-14032023
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. G. Cazacu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău)
Î N C H E I E R E
20 martie 2024 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Mariana Ursachi
Oxana Parfeni
examinând admisibilitatea recursului depus de Asociația de Proprietari din
Condominiu A0110-0030,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a
Societății pe Acțiuni „Semnal”, în proces de insolvabilitate, împotriva Primăriei
municipiului Chișinău și Direcției generale locativ-comunale și amenajare a
Consiliului municipal Chișinău, persoane terțe Vladimir Sarsaman, Asociația de
Proprietari din Condominiu A0110-0030 și Agenția Proprietății Publice, cu
privire la declararea nulității actelor administrative,
împotriva deciziei din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost casată hotărârea din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani și emisă o nouă decizie sub formă de încheiere, prin care a fost încetat
procesul,
c o n s t a t ă :
La 9 august 2016, SA „Semnal”, în proces de insolvabilitate a depus cerere
de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Direcției
generale locativ-comunale și amenajare a Consiliului municipal Chișinău,
persoană terță Vladimir Sarsaman, cu privire la declararea nulității actelor
administrative (f. d. 4-7, vol. I).
În susținerea acțiunii, a invocat că SA „Semnal” este gestionarul bunului
imobil din mun. Chișinău str. XXXXX, fapt confirmat prin adeverința de
privatizare nr. 572/03 din 10 ianuarie 1998.
A comunicat că la 08 iunie 2016, Primăria municipiului Chișinău a emis
dispoziția nr. 610-d „Cu privire la eliberarea ordinului de repartiție pentru
apartamentul nr. XX din str. XXXXX, mun. XXXXX, lui Vladimir Sarsaman”.
10
Ulterior, Direcția generală locativ-comunală a eliberat ordin de repartiție
lui Vladimir Sarsaman pentru odaia nr. XX din bunul imobil situat pe str.
XXXXX, mun. XXXXX.
Având în vedere prevederile art. 53 din Constituția Republicii Moldova și
art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000,
a opinat că dispoziția nr. 610-d din 8 iunie 2016 și ordinul de repartiție sunt acte
ilegale și încalcă grav dreptul locatarilor legali ai căminului din str. XXXXX,
mun. XXXXX și a SA „Semnal”, precum și vin în contradicție cu alte prevederile
constituționale și legale aplicabile.
Ținând cont de încălcările admise la emiterea dispoziției nr. 610-d din
8 iunie 2016, precum și a ordinului de repartiție, a solicitat pârâtului, prin cererea
prealabilă, revocarea acesteia, pornind de la caracterul nul pe care îl comportă,
dată fiind adoptarea unui act administrativ de către o autoritate lipsită de
competență, precum și cu încălcarea procedurii stabilite, circumstanțe care au
atras lezarea drepturilor și intereselor SA „Semnal”.
A remarcat că cererea prealabilă din 24 iunie 2016 nu a fost examinată,
astfel încât SA „Semnal” a înaintat prezenta acțiune întru apărarea drepturilor și
intereselor garantate de lege.
A reiterat că SA „Semnal” deține dreptul de gestiune și administrare
economică a bunului imobil din str. XXXXX, mun. XXXXX.
Așadar, doar SA „Semnal” este în drept, conform legii, să elibereze acte,
precum ar fi un ordin de repartiție, persoanelor fizice – salariații SA „Semnal”.
Reclamanta a precizat că a eliberat la toți salariații săi actele necesare
privatizării, cum ar fi: ordinul de repartiție a spațiului locativ, fișa de locuință,
tabelul nominal pe încăperile din imobilul din str. XXXXX, mun. XXXXX,
precum și a întocmit lista cu numerotația odăilor.
În opinia reclamantei, Primăria municipiului Chișinău, Direcția generală
locativ-comunală și amenajare nu deține niciun drept legal să elibereze acte pe
care doar SA „Semnal” are dreptul să le elibereze salariaților săi. Actele
administrative în baza cărora Primăria municipiului Chișinău invocă că ar deține
anumite drepturi aspra bunului imobil din str. XXXXX, mun. XXXXX, nu produc
efecte juridice, acestea fiind contestate în instanța de judecată, precum și
suspendate efectele lor.
A punctat că la 11 noiembrie 2002, a fost emisă Hotărârea de Guvern
nr. 1440 cu privire la transmiterea căminului amplasat pe str. XXXXX,
mun. Chișinău.
La 4 decembrie 2003, Curtea Supremă de Justiție a emis hotărârea prin care
a fost anulată Hotărârea de Guvern nr. 1440 din 11 noiembrie 2002.
Prin urmare, există deja o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă,
având puterea lucrului judecat, prin care a fost anulată transmiterea gestiunii
economice a căminului nr. XX din str. XXXXX de la SA „Semnal”.
La 19 mai 2015, Consiliul municipal Chișinău a emis decizia nr. 3/25-3,
prin care a fost acceptată transmiterea în proprietatea municipiului Chișinău și în
gestiunea economică a Direcției generale locativ-comunală și amenajare a bunului
imobil căminul nr. XX din str. XXXXX, mun. XXXXX.
11
La 8 iulie 2015, SA „Semnal”, aflând despre decizia Consiliului municipal
Chișinău nr. 3/25-3 din 18 mai 2015, s-a adresat către Consiliul municipal
Chișinău cu cerere prealabilă.
La 18 august 2015, Judecătoria Centru, mun. Chișinău a emis încheierea
nr. 3-1312/15, care produce efecte juridice până în prezent, prin care a fost
suspendată decizia nr. 3/25-3 din 19 mai 2015 a Consiliului municipal Chișinău,
prin care a fost transmisă în proprietatea mun. Chișinău și în gestiunea economică
a Direcției Generale locativ-comunală și amenajare imobilul din str. XXXXX și
aplicat sechestru asupra bunului imobil din mun. Chișinău, str. XXXXX.
Ulterior, la 21 aprilie 2016, Consiliul municipal Chișinău a emis decizia
nr. 1/42 „Cu privire la primirea în proprietatea Consiliului municipal Chișinău și
în gestiune economică a Direcției Generale locativ-comunale și amenajare bunul
imobil din str. XXXXX, mun. XXXXX”.
La 15 iunie 2016, Judecătoria Centru, mun. Chișinău, a emis încheierea nr.
3-896/2016, prin care a fost suspendată executarea deciziei nr. 1/42 din 21 aprilie
2016, emisă de Consiliul municipal Chișinău și aplicat sechestru asupra bunului
imobil din mun. Chișinău, str. XXXXX.
A evidențiat că actul administrativ inițial, decizia nr. 3/25-3 din 19 mai
2015, era suspendată la momentul emiterii deciziei nr. 1/42 din 21 aprilie 2016,
circumstanță care, în opinia reclamantei, demonstrează că Consiliul municipal
Chișinău a emis un act ilegal, contrar legislației în vigoare, precum și încalcă
actele de dispoziție ale instanței de judecată.
Totodată, a indicat că la 10 iunie 2016, în adresa SA „Semnal” a parvenit
răspunsul nr. 13.05/014-1066 din 8 iunie 2016, prin care Cancelaria de Stat a
informat că a efectuat controlul legalității deciziei sus-menționate și a constatat că
decizia nr. 1/42 din 21 aprilie 2016, emisă de Consiliul municipal Chișinău
contravine legislației în vigoare, iar în rezultat, la 27 mai 2016, a fost emisă
notificarea nr. 1304/01-1009, prin care s-a solicitat abrogarea deciziei nr. 1/42 din
21 aprilie 2016.
A mai notat că o altă circumstanță care demonstrează ilegalitatea actelor
administrative este faptul că în procedura executorului judecătoresc Evelina
Marianciuc se află documentul executoriu nr. 3ca-458/2003 din 29 decembrie
2003, emis de Curtea de Apel Chișinău, prin care a fost obligat Departamentul
Privatizării de a numi o comisie pentru privatizarea fondului locativ din str.
XXXXX, mun. XXXXX, cu participarea reprezentanților SA „Semnal”, și obligat
Departamentului Privatizării și Agenția Teritorială de Privatizare în colaborare cu
SA „Semnal” să efectueze privatizarea fondului locativ din căminul nr. XX din
str. XXXXX, conform legislației în vigoare.
În consecință, potrivit legislației în vigoare, precum și respectând actele de
dispoziție definitive și irevocabile, Consiliului municipal Chișinău îi este impusă
obligația de a efectua privatizarea fondului locativ din căminul din str. XXXXX,
mun. XXXXX, în baza documentelor eliberate de SA „Semnal” în anul 2004.
A afirmat că Primăria municipiului Chișinău avea cunoștință de cauză
despre procedura de executare, despre obligația acesteia, ca instituție abilitată, să
efectueze privatizarea fondului locativ împreună cu SA „Semnal”, care are dreptul
12
de gestiune economică asupra imobilului individualizat, fapt ignorat de către
pârât.
Așadar, emiterea actului administrativ vine în contradicție cu prevederile
constituționale și normative care garantează principiile fundamentale de drept,
cum este principiul legalității și a statului de drept, ocrotirea persoanei și a
drepturilor acesteia ca atribuție primordială a statului.
În drept, reclamanta SA „Semnal” și-a întemeiat pretențiile în temeiul
dispozițiilor art. 5, 331, 85, 166-167, 277-278 din Codul de procedură civilă, art.
1-3, 14-19 din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie
2000.
Reclamanta a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, declararea
nulă a dispoziției Primăriei municipiului Chișinău nr. 610-d din 8 iunie 2016 „Cu
privire la eliberarea ordinului de repartiție pentru apartamentul nr. XX din str.
XXXXX, mun. XXXXX, lui Vladimir Sarsaman” și a ordinului de repartiție a
spațiului eliberat lui Vladimir Sarsaman pentru odaia nr. XX din bunul imobil din
str. XXXXX, mun. XXXXX.
Prin încheierea din 16 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul
Rîșcani, a fost admisă cererea lichidatorului SA „Semnal”, Mihail Cerga, cu
privire la atragerea în proces, în calitate de intervenient accesoriu (persoană terță)
a Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/610 (actualmente – Asociația
de Proprietari din Condominiu A0110-0030) (f. d. 47-47 verso, vol. II).
Prin hotărârea din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,
a fost admisă acțiunea.
S-a constatat nulitatea dispoziției Primăriei municipiului Chișinău nr. 610-
d din 8 iunie 2016 „Cu privire la eliberarea ordinului de repartiție lui Vladimir
Sarsaman pentru apartamentul nr. XX din mun. Chișinău, str. XXXXX” și a
ordinului de repartiție a spațiului eliberat lui Vladimir Sarsaman pentru odaia nr.
XX din bunul imobil amplasat în mun. XXXXX, str. XXXXX (f. d. 109, 119-125
verso, vol. II).
În consolidarea soluției adoptate, instanța de fond a indicat că, atât timp cât
nu există o Hotărâre de Guvern de transmitere a căminului din str. XXXXX, mun.
XXXXX în proprietatea municipiului, actele de dispoziție emise de Primăria
municipiului Chișinău asupra respectivului imobil, sunt nule, or, dreptul de
dispoziție asupra patrimoniului din str. XXXXX, mun. XXXXX, îl are doar
proprietarul – Guvernul Republicii Moldova.
Respectiv, instanța de fond a constatat că actul potrivit căruia altcineva
decât proprietarul, în cazul dat – Primăria municipiului Chișinău, exercită dreptul
de dispoziție asupra proprietății altuia, este nul, fiind afectat de nulitate absolută
și nu poate genera nici un drept legal, în virtutea principiului că nimeni nu poate
să transfere mai multe drepturi decât are sau ceva ce nu are.
Prin urmare, activitatea administrativă desfășurată de către autoritatea
publică pârâtă în legătură cu atribuirea apartamentelor din imobilul situat pe str.
XXXXX, mun. XXXXX, este contrară principiului legalității, în sensul art. 21 din
Codul administrativ, care prescrie expres că autoritățile publice trebuie să
acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative.
13
La 9 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Primarul general al
municipiului Chișinău a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe,
iar la 20 aprilie 2021, prin intermediul oficiului poștal, a fost prezentată motivarea
apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu
emiterea unei noi decizii de respingere ca neîntemeiată a acțiunii (f. d. 115-116,
134-142, vol. II).
Prin decizia din 06 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul depus de Primarul general al municipiului Chișinău și menținută hotărârea
din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f. d. 176, 177-190,
vol. II).
La 10 noiembrie 2021, Primarul general al municipiului Chișinău a depus
recurs nemotivat împotriva deciziei din 6 octombrie 2021 a Curții de Apel
Chișinău, iar la 28 decembrie 2021, a fost prezentată motivarea recursului,
solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii
primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a cererii de
chemare în judecată, ca neîntemeiată (f. d. 192-193, 202-211, vol. II).
Prin decizia din 06 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis
recursul depus de Primarul general al municipiului Chișinău, casată integral
decizia din 06 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre
rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată (f. d. 168-178,
vol. III).
Prin încheierea din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost
atrasă în proces, în calitate de persoană terță, Agenția Proprietății Publice (f. d.
184-185 verso, vol. III).
Prin încheierea din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost
respinsă cererea de succesiune în drepturi în proces, depusă de Asociația de
Proprietari din Condominiu A0110-0030 (f. d. 212-213, vol. III).
Prin decizia din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată
hotărârea din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o
nouă decizia sub formă de încheiere, prin care a fost încetat procesul (f. d. 207,
208-211, vol. III).
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că prin hotărârea din 29
octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, menținută prin decizia din
07 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a aprobat raportul final al lichidatorului
și bilanțul de lichidare al SA „Semnal” și s-a încetat procesul insolvabilității și
procedura falimentului în privința SA „Semnal”, fiind dispusă radierea debitorului
SA „Semnal” din Registrul de stat al persoanelor juridice, ținut de Agenția
Servicii Publice.
Totodată, din conținutul răspunsului Departamentului înregistrare și
licențiere a unităților de drept al Agenției Servicii Publice nr. 05/01-3978 din 24
octombrie 2022, rezultă că SA „Semnal” a fost radiată din Registrul de stat al
persoanelor juridice la 29 iunie 2022, în baza hotărârii din 29 octombrie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Central, menținută prin decizia din 7 iunie 2022 a
Curții de Apel Chișinău din 7 iunie 2022.
Astfel, instanța de apel, în acord cu prevederile art. 265 lit. g) din Codul de
procedură civilă, coroborate cu dispozițiile art. 176 alin. (1) din Codul civil, a
14
relevat că în speță sunt întrunite temeiurile legale pentru încetarea procesului, or,
odată cu emiterea de către Agenția Servicii Publice a deciziei privind radierea SA
„Semnal” din Registrul de stat al persoanelor juridice, capacitatea de folosință a
persoanei juridice a încetat.
La 27 februarie 2023, Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-
0030 a depus recurs împotriva deciziei din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel
Chișinău (f. d. 218-220, vol. III).
La 08 septembrie 2023, Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-
0030 a prezentat un recurs suplimentar, prin care a solicitat admiterea acestuia,
casarea decizia instanței de apel, admiterea cererii de succesiune în drepturi, cu
remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău (f. d. 46-56, vol. IV).
În motivarea recursului, a invocat că soluția emisă de către instanța de apel
rezultă din neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată și interpretarea eronată a
legii.
A reiterat că înlocuirea în drepturi a SA „Semnal” cu Asociația de
Proprietari din Condominiu A0110-0030 se impune pentru ca asociația să-și poată
apăra drepturile și interesele legitime ale proprietarilor, iar actul de dispoziție emis
pe marginea acestei cauze să fie just și echitabil fără a îngrădi drepturile părților
la proces.
A obiectat că instanța de apel nu a acordat importanță cererii de succesiune
în drepturi, nu a examinat efectele probelor anexate, precum actul de predare-
primire din 16 noiembrie 2016 și înscrisurile din Registrul bunurilor imobile,
precum și nu a argumentat motivele legale de respingere a cererii de înlocuire în
drepturi succesorale.
În opinia recurentei, în situația în care instanța de judecată în mod temeinic
ar fi admis cererea de succesiune în drepturi, Asociația de Proprietari din
Condominiu A0110-0030 ar fi preluat toate drepturile juridice ale reclamantei SA
„Semnal”, iar procesul de judecată ar fi continuat în vederea emiterii actului
juridic pe marginea pretențiilor înaintate.
La 04 mai 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Primăriei
mun. Chișinău, Direcției generale locativ-comunală și amenajare, lui Vladimir
Sarsaman și Agenției Proprietății Publice copia cererii de recurs depuse de
Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030, fiindu-le explicat dreptul
de a depune referință la recursul declarat (f. d. 223, vol. III).
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa
Curții Supreme de Justiție referințe nu au parvenit.
Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării
în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–
16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.
Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în
vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data
depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția
15
temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă
de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Respectiv, recursul declarat de Asociația de Proprietari din Condominiu
A0110-0030 a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru
modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei
Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023 și urmează a fi examinat în
baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții
de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate
cu recurs.
Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data
depunerii recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de
zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen
mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul
împreună cu dosarul judiciar.
Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că motivarea recursului se prezintă
Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea
recursului se depune la instanța de apel.
Completul de judecată constată că dispozitivul deciziei instanței de apel a
fost pronunțat la 24 ianuarie 2023, în ședință publică (f. d. 207, vol. III), însă la
materialele cauzei lipsesc probe care ar demonstra notificarea acestuia în adresa
recurentei.
Decizia motivată din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost
recepționată de către recurenta Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-
0030 la 21 februarie 2023, fapt ce se confirmă prin avizul poștal de recepție (f. d.
217, vol. III).
Este cert și faptul că la 27 februarie 2023, Asociația de Proprietari din
Condominiu A0110-0030 a depus recurs împotriva deciziei din 24 ianuarie 2023
a Curții de Apel Chișinău (f. d. 218-220, vol. III).
Astfel, recursul depus de Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-
0030 împotriva deciziei din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău este în
termen.
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Asociația de
Proprietari din Condominiu A0110-0030, în raport cu materialele cauzei,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din
următoarele motive.
În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la
data depunerii recursului), Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu
admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare
printr-o încheiere, iar în acord cu art. 246 alin. (2) din Codul administrativ,
recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control
de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
16
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de
principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv
al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al
instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare
suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes
rezultat din examinarea cererii.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al
recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să
răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de
Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a
erorilor de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a
trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument
rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul
administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2)
din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în
circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească
cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030 conține
obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cadrul examinării cauzei, care
au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care
se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului nu presupune doar
exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat
o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor
de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o
minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe
care se bazează aceste critici.
Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări
și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu
echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins
argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui
autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și
funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în
asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru
a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
17
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este
în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși
natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această
privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).
Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel
(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că
modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic
superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând
de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul
instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19
februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței
CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele
articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A,
nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Asociația
de Proprietari din Condominiu A0110-0030.
În conformitate cu art. 230, 246 din Codul administrativ, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Recursul depus de Asociația de Proprietari din Condominiu A0110-0030 se
declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Mariana Ursachi
Oxana Parfeni
18