3ra-1170/21 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1170/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru)

Î N C H E I E R E

08 decembrie 2021 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de către Gutnicov Eduard,

reprezentat de avocatul Balaban Mihail,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Gutnicov Eduard împotriva Agenției Servicii Publice, terți Serviciul de eliberare

a actelor de identitate Botanica, mun. Chișinău și Zeazeva Evghenia cu privire la

contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ,

împotriva deciziei din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 05 septembrie 2018, Gutnicov Eduard a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Serviciului de eliberare a actelor de identitate Botanica, mun. Chișinău,

solicitând anularea răspunsului nr. 42-G-25 din 10 august 2018 prin care a fost

respinsă cererea prealabilă privind anularea radierii din evidență de pe adresa xxxx,

obligarea restabilirii înregistrării la domiciliul nominalizat, precum și compensarea

cheltuielilor de judecată (f.d. 3-6, vol. I).

În motivarea acțiunii a indicat că prin cererea prealabilă din 02 iunie 2018 cu

nr. de înregistrare G-21 adresată Serviciului de eliberare a actelor de identitate

Botanica, mun. Chișinău a solicitat anularea radierii sale din evidență de pe adresa

xxxx.

Prin răspunsul la cererea prealabilă i-a fost comunicat că este imposibilă

anularea radierii sale de la evidență deoarece a fost radiat la cererea proprietarului

imobilului la data de 30 mai 2017.

În opinia reclamantului răspunsul la cererea prealabilă este neîntemeiat,

deoarece pe adresa menționată unde locuiește de la naștere se află două case de locuit

lit. A, proprietar Zeazeva Evghenia, și lit. B, construită neautorizat în anul 1949 de

bunelul său, în care actualmente domiciliază familia sa.

1

Reclamantul a comunicat că, în prezent casa de locuit lit. B din xxxx, se află în

proces de dare în exploatare, care a început în anul 2013, iar Zeazeva Evghenia prin

diferite metode încearcă să stopeze procesul pentru a încălca dreptul său de

proprietate și dreptul familiei sale la un trai decent.

Reclamantul a notat că, Zeazeva Evghenia acționând cu rea-credință, ascunde

faptul că pe adresa dată se află două imobile și că anterior au existat litigii referitoare

la dreptul de proprietate. A avut o înțelegere cu Zeazeva Evghenia să nu pretindă la

casa de locuit lit. A, în schimb dânsa să contribuie la legalizarea pe numele său a

casei de locuit lit. B, promisiune care nu a fost îndeplinită.

Radierea sa de la evidență poate influența negativ dreptul său de abitație asupra

casei de locuit, posibilitatea de a primi ajutorul medical la locul de domiciliu, de a

recepționa corespondența, de a legaliza construcția în care domiciliază permanent

cu familia.

Prin cererea de concretizare formulată de reprezentantul reclamantului,

avocatul Pacișina Lilia, s-a indicat în calitate de pârât, Agenția Servicii Publice, iar

în calitate de terț, Serviciul de eliberare a actelor de identitate Botanica, mun.

Chișinău (f.d. 59- 62, vol. I).

Prin încheierea protocolară din 29 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, în conformitate cu art. 205 din Codul administrativ, a fost atrasă în

proces în calitate de persoană terță Zeazeva Evghenia (f.d. 100, vol. I).

Prin hotărârea din 22 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Gutnicov Eduard împotriva Agenției

Servicii Publice, terți Serviciul de eliberare a actelor de identitate Botanica, mun.

Chișinău și Zeazeva Evghenia cu privire la anularea răspunsului nr. 42-G-25 din

10 august 2018 și obligarea restabilirii înregistrării la domiciliu (f.d. 159, 161-166,

vol. I).

La 19 august 2020, avocatul Balaban Mihail, în interesele lui Gutnicov Eduard,

a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea

cererii de apel, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 22 iulie

2020, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii (f.d. 169), iar la

07 octombrie 2020 a depus apel motivat.

Prin decizia din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de apel înaintată de Gutnicov Eduard și menținută hotărârea din 22 iulie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 228-236, vol. I).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a notat că, actul contestat a fost emis de

o autoritate competentă, iar acțiunea de radiere din evidență a lui Gutnicov Eduard

a fost întocmită în conformitate cu normele legale or, potrivit materialelor cauzei

s-a constatat cu certitudine că proprietarul terenului (nr. cadastral xxxx) și

construcției amplasate pe acesta (nr. cadastral xxxx) situate în xxxx, este Zeazeva

Evghenia, în temeiul certificatului de moștenitor legal nr. 4650 din 10 decembrie

2007 (f.d. 88- 89), care la 30 mai 2017 a depus cerere la Serviciul de eliberare a

actelor de identitate Botanica, mun. Chișinău în vederea radierii de la evidență a lui

Gutnicov Eduard (f.d. 87).

Instanța de apel a conchis că, subdiviziunea Agenției Servicii Publice întemeiat

a dispus radierea din evidență a lui Gutnicov Eduard de pe adresa xxxx, în temeiul

cererii personale a proprietarului Zeazeva Evghenia, iar reclamantul nu a prezentat

2

careva probe ce ar confirma dreptul său de proprietate asupra bunului imobil situat

pe adresa xxxx.

La 23 iulie 2021, Gutnicov Eduard, reprezentat de avocatul Balaban Mihail, a

depus recurs motivat împotriva deciziei din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei contestate, cu emiterea unei decizii

noi de admitere a acțiunii (f.d. 237-239, vol. II).

În motivarea recursului, recurentul și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței

de apel, considerând-o neîntemeiată, reiterând argumentele indicate în cererea de

chemare în judecată și cererea de apel.

Recurentul a indicat că, Evghenia Zeazeva, acționând cu rea-credință, ascunde

faptul că pe adresa indicată se află două case de locuit și că între dânșii au existat

mai multe litigii referitoare la dreptul de proprietate asupra acestor case de locuit și

a terenului.

Recurentul a menționat că, prin hotărârea din 09 noiembrie 2015 a Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău, decizia din 28 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău și decizia

din 02 noiembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, a fost reținut că cererea

Evgheniei Zeazeva privind constatarea faptului acceptării succesiunii după decesul

lui Sofroni Gheorghe și Sofroni Agafia a fost admisă, însă ultima, obținând dreptul

de proprietate asupra casei de locuit individuale în temeiul hotărârii judecătorești,

folosindu-se fraudulos de drepturile sale a privatizat și terenul aferent, însă ulterior

prin decizia din 28 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău a fost anulată decizia

Consiliului municipal Chișinău nr. 7/23-18 din 29 decembrie 2012, titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. 20032 din 03 ianuarie 2013, cu

radierea din registrul bunurilor imobile a înscrisului privind dreptul de proprietate a

Evgheniei Zeazeva din xxxx, ca efect fiind anulate parțial actelele care i-au permis

Evgheniei Zeazeva de a radie de la evidență pe reclamant.

Astfel, între Eduard Gutnicov și Evghenia Zeazeva, de fapt, a avut loc o

înțelegere cu privire la dobândirea dreptului de proprietate asupra construcțiilor,

amplasate din litigiu, conform căreia Eduard Gutnicov nu va pretinde asupra casei

de locuit din xxxx.

Ca urmare, la examinarea cererii privind radierea reclamantului din evidență de

pe adresa în cauză, nu s-au luat în calcul circumstanțele sus indicate și acel fapt că

radierea lui din evidență poate influența negativ dreptul de abitație asupra

construcțiilor de pe adresa în cauză, posibilitatea de a primi ajutorul medical la locul

de domiciliere, de a recepționa corespondența, de a legaliza construcția - casa de

locuit lit. B, în care domiciliază permanent împreună cu membrii familiei sale,

neavînd un alt loc de trai etc.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărîrile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

3

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 29 iunie 2021, decizia

motivată fiind recepționată de către recurentă la 23 septembrie 2021

(f.d. 243, vol. I).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că Gutnicov Eduard, reprezentat de avocatul Balaban Mihail, s-

a conformat prevederilor legale și a depus recursul motivat la 23 iulie 2021, în

termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 02 noiembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților copia

cererii de recurs, fiindu-le explicat dreptul de a depune referință asupra recursului

declarat.

La 16 noiembrie 2021, Agenția Servicii Publice a depus referință pe marginea

cauzei, solicitând respingerea recursului cu menținerea deciziei instanței de apel

(f.d. 4, vol. II).

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

4

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că, admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că recursul depus de către Gutnicov Eduard, reprezentat de

avocatul Balaban Mihail, este inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de către Gutnicov Eduard, reprezentat de avocatul Balaban

Mihail, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

5