3ra-1170/21 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1170/2021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (M. Gandrabur) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru) Î N C H E I E R E 08 decembrie 2021 mun.Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecători Nina Vascan Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului depus de către Gutnicov Eduard, reprezentat de avocatul Balaban Mihail, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Gutnicov Eduard împotriva Agenției Servicii Publice, terți Serviciul de eliberare a actelor de identitate Botanica, mun.

Chișinău și Zeazeva Evghenia cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ, împotriva deciziei din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 05 septembrie 2018, Gutnicov Eduard a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului de eliberare a actelor de identitate Botanica, mun. Chișinău, solicitând anularea răspunsului nr. 42-G-25 din 10 august 2018 prin care a fost respinsă cererea prealabilă privind anularea radierii din evidență de pe adresa xxxx, obligarea restabilirii înregistrării la domiciliul nominalizat, precum și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d. 3-6, vol. I). În motivarea acțiunii a indicat că prin cererea prealabilă din 02 iunie 2018 cu nr. de înregistrare G-21 adresată Serviciului de eliberare a actelor de identitate Botanica, mun.

Chișinău a solicitat anularea radierii sale din evidență de pe adresa xxxx. Prin răspunsul la cererea prealabilă i-a fost comunicat că este imposibilă anularea radierii sale de la evidență deoarece a fost radiat la cererea proprietarului imobilului la data de 30 mai 2017. În opinia reclamantului răspunsul la cererea prealabilă este neîntemeiat, deoarece pe adresa menționată unde locuiește de la naștere se află două case de locuit lit. A, proprietar Zeazeva Evghenia, și lit. B, construită neautorizat în anul 1949 de bunelul său, în care actualmente domiciliază familia sa. 1 Reclamantul a comunicat că, în prezent casa de locuit lit. B din xxxx, se află în proces de dare în exploatare, care a început în anul 2013, iar Zeazeva Evghenia prin diferite metode încearcă să stopeze procesul pentru a încălca dreptul său de proprietate și dreptul familiei sale la un trai decent.

Reclamantul a notat că, Zeazeva Evghenia acționând cu rea-credință, ascunde faptul că pe adresa dată se află două imobile și că anterior au existat litigii referitoare la dreptul de proprietate. A avut o înțelegere cu Zeazeva Evghenia să nu pretindă la casa de locuit lit. A, în schimb dânsa să contribuie la legalizarea pe numele său a casei de locuit lit. B, promisiune care nu a fost îndeplinită. Radierea sa de la evidență poate influența negativ dreptul său de abitație asupra casei de locuit, posibilitatea de a primi ajutorul medical la locul de domiciliu, de a recepționa corespondența, de a legaliza construcția în care domiciliază permanent cu familia. Prin cererea de concretizare formulată de reprezentantul reclamantului, avocatul Pacișina Lilia, s-a indicat în calitate de pârât, Agenția Servicii Publice, iar în calitate de terț, Serviciul de eliberare a actelor de identitate Botanica, mun.

Chișinău (f.d. 59- 62, vol. I). Prin încheierea protocolară din 29 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în conformitate cu art. 205 din Codul administrativ, a fost atrasă în proces în calitate de persoană terță Zeazeva Evghenia (f.d. 100, vol. I). Prin hotărârea din 22 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Gutnicov Eduard împotriva Agenției Servicii Publice, terți Serviciul de eliberare a actelor de identitate Botanica, mun. Chișinău și Zeazeva Evghenia cu privire la anularea răspunsului nr. 42-G-25 din 10 august 2018 și obligarea restabilirii înregistrării la domiciliu (f.d.

159, 161-166, vol. I). La 19 august 2020, avocatul Balaban Mihail, în interesele lui Gutnicov Eduard, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 22 iulie 2020, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii (f.d. 169), iar la 07 octombrie 2020 a depus apel motivat. Prin decizia din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de apel înaintată de Gutnicov Eduard și menținută hotărârea din 22 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.

228-236, vol. I). Pentru a decide astfel, instanța de apel a notat că, actul contestat a fost emis de o autoritate competentă, iar acțiunea de radiere din evidență a lui Gutnicov Eduard a fost întocmită în conformitate cu normele legale or, potrivit materialelor cauzei s-a constatat cu certitudine că proprietarul terenului (nr. cadastral xxxx) și construcției amplasate pe acesta (nr. cadastral xxxx) situate în xxxx, este Zeazeva Evghenia, în temeiul certificatului de moștenitor legal nr. 4650 din 10 decembrie 2007 (f.d. 88- 89), care la 30 mai 2017 a depus cerere la Serviciul de eliberare a actelor de identitate Botanica, mun. Chișinău în vederea radierii de la evidență a lui Gutnicov Eduard (f.d.

87). Instanța de apel a conchis că, subdiviziunea Agenției Servicii Publice întemeiat a dispus radierea din evidență a lui Gutnicov Eduard de pe adresa xxxx, în temeiul cererii personale a proprietarului Zeazeva Evghenia, iar reclamantul nu a prezentat 2 careva probe ce ar confirma dreptul său de proprietate asupra bunului imobil situat pe adresa xxxx. La 23 iulie 2021, Gutnicov Eduard, reprezentat de avocatul Balaban Mihail, a depus recurs motivat împotriva deciziei din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei contestate, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii (f.d. 237-239, vol. II). În motivarea recursului, recurentul și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată, reiterând argumentele indicate în cererea de chemare în judecată și cererea de apel.

Recurentul a indicat că, Evghenia Zeazeva, acționând cu rea-credință, ascunde faptul că pe adresa indicată se află două case de locuit și că între dânșii au existat mai multe litigii referitoare la dreptul de proprietate asupra acestor case de locuit și a terenului. Recurentul a menționat că, prin hotărârea din 09 noiembrie 2015 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, decizia din 28 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău și decizia din 02 noiembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, a fost reținut că cererea Evgheniei Zeazeva privind constatarea faptului acceptării succesiunii după decesul lui Sofroni Gheorghe și Sofroni Agafia a fost admisă, însă ultima, obținând dreptul de proprietate asupra casei de locuit individuale în temeiul hotărârii judecătorești, folosindu-se fraudulos de drepturile sale a privatizat și terenul aferent, însă ulterior prin decizia din 28 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău a fost anulată decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 7/23-18 din 29 decembrie 2012, titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. 20032 din 03 ianuarie 2013, cu radierea din registrul bunurilor imobile a înscrisului privind dreptul de proprietate a Evgheniei Zeazeva din xxxx, ca efect fiind anulate parțial actelele care i-au permis Evgheniei Zeazeva de a radie de la evidență pe reclamant.

Astfel, între Eduard Gutnicov și Evghenia Zeazeva, de fapt, a avut loc o înțelegere cu privire la dobândirea dreptului de proprietate asupra construcțiilor, amplasate din litigiu, conform căreia Eduard Gutnicov nu va pretinde asupra casei de locuit din xxxx. Ca urmare, la examinarea cererii privind radierea reclamantului din evidență de pe adresa în cauză, nu s-au luat în calcul circumstanțele sus indicate și acel fapt că radierea lui din evidență poate influența negativ dreptul de abitație asupra construcțiilor de pe adresa în cauză, posibilitatea de a primi ajutorul medical la locul de domiciliere, de a recepționa corespondența, de a legaliza construcția - casa de locuit lit. B, în care domiciliază permanent împreună cu membrii familiei sale, neavînd un alt loc de trai etc. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărîrile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. 3 Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 29 iunie 2021, decizia motivată fiind recepționată de către recurentă la 23 septembrie 2021 (f.d.

243, vol. I). Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că Gutnicov Eduard, reprezentat de avocatul Balaban Mihail, s- a conformat prevederilor legale și a depus recursul motivat la 23 iulie 2021, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ. La 02 noiembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților copia cererii de recurs, fiindu-le explicat dreptul de a depune referință asupra recursului declarat. La 16 noiembrie 2021, Agenția Servicii Publice a depus referință pe marginea cauzei, solicitând respingerea recursului cu menținerea deciziei instanței de apel (f.d. 4, vol. II). Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. 4 De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că, admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul depus de către Gutnicov Eduard, reprezentat de avocatul Balaban Mihail, este inadmisibil. În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de către Gutnicov Eduard, reprezentat de avocatul Balaban Mihail, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecători Nina Vascan Victor Burduh 5