3ra-1186/21 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- examinarea admisibilitatii cererii de recurs
3ra-1186/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr.3ra-1186/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: M.Gandrabur)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V.Negru, Gr.Dașchevici)
Î N C H E I E R E
08 decembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Victor Burduh
Nina Vascan
examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul pentru prevenirea și
eliminarea discriminării și asigurarea egalității,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Publicația Periodică „Ziarul de Gardă” Societate cu Răspundere Limitată
împotriva Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității,
persoană terță xxxxx cu privire la contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins
apelul depus de Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea
egalității împotriva hotărârii din 11 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
c o n s t a t ă :
La data de 05 iulie 2019 Publicația Periodică „Ziarul de Gardă” Societate cu
Răspundere Limitată a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului pentru
prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, persoană terță xxxxx cu
privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că la data de 03 septembrie 2018,
petiționara xxxxx a depus către Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și
asigurarea egalității o plângere, cu invocarea pretinsei discriminări la realizarea și
distribuirea clipului video numit ”Dă-i cu limba”, prin instigarea la discriminare și
discriminare prin asociere.
Reclamanta a menționat că, la data de 04 iunie 2019 a recepționat, prin intermediul
poștei electronice, decizia nr. 164/18 din 15 decembrie 2018, emisă de Consiliul pentru
1
prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, prin care a fost calificată ca
fiind o instigare la discriminare a vorbitorilor de limba rusă și susținerea comportamentului
discriminatoriu, de către Publicația Periodică „Ziarul de Gardă” Societate cu Răspundere
Limitată.
Reclamanta consideră decizia enunțată ilegală, sub aspect de procedură și de fond, care
potrivit art. 206 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ constituie temei de anulare.
Mai mult, reclamanta a relevat că decizia contestată denotă o interpretare superficială
și eronată a legii, ducând la o violare a drepturilor fundamentale și intereselor legitime ale
Publicației Periodice „Ziarul de Gardă” Societate cu Răspundere Limitată.
De asemenea, reclamanta a menționat că, plângerea xxxxx vine să atenteze la un drept
esențial și prioritar a unui stat de drept și democratic – libertatea de exprimare și
independența presei.
Reclamanta a invocat că Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și
asigurarea egalității a analizat unilateral probele prezentate, evitând să aprecieze
corespunzător argumentele expuse de către Publicația Periodică „Ziarul de Gardă” Societate
cu Răspundere Limitată.
În afară de aceasta, reclamanta a menționat că, Consiliul pentru prevenirea și
eliminarea discriminării și asigurarea egalității a depășit termenul imperativ stabilit de lege,
în vederea soluționării plângerii.
Reclamanta a solicitat anularea deciziei Consiliului pentru prevenirea și eliminarea
discriminării și asigurarea egalității nr. 164/18 din 15 decembrie 2018, ca fiind ilegală.
Prin hotărârea din 11 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost
admisă acțiunea înaintată de Publicația Periodică „Ziarul de Gardă” Societate cu
Răspundere Limitată împotriva Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și
asigurarea egalității, persoană terță xxxxx cu privire la contestarea actului administrativ. A
fost anulată decizia nr. 164/18 din 15 decembrie 2018, adoptată de către Consiliul pentru
prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, în privința Publicației
Periodice „Ziarul de Gardă” Societate cu Răspundere Limitată (f.d. 123, 128-135, vol.I).
La data de 12 februarie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Consiliul pentru
prevenirea și eliminarea discriminării și asigurării egalității a contestat cu apel hotărârea din
11 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, solicitând casarea integrală a
hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii, prin care cererea de chemare în
judecată depusă de Publicația Periodică „Ziarul de Gardă” Societate cu Răspundere
Limitată să fie respinsă (f.d.137, vol.I).
Hotărârea motivată din 11 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani a fost
notificată Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurării egalității la
data de 04 martie 2020, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr. DS9350072981AS
(f.d.139, vol.I).
La data de 24 martie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Consiliul pentru
prevenirea și eliminarea discriminării și asigurării egalității a depus motivarea apelului
(f.d.147-148, vol.I).
Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul
Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurării egalității.
Prin decizia din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus
de Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, împotriva
hotărârii din 11 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.41-52, vol.II).
2
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a menționat că Judecătoria
Chișinău, sediul Râșcani prin hotărârea din 11 februarie 2020, a conchis asupra temeiniciei
acțiunii înaintate de Publicația Periodică „Ziarul de Gardă” Societate cu Răspundere
Limitată.
Astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată soluția primei instanțe, iar în
susținerea poziției sale a reținut că, la data de 03 septembrie 2018, petiționara xxxxx a
depus către Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității o
plângere, cu invocarea pretinsei discriminări la realizarea și distribuirea clipului video
numit ”Dă-i cu limba”, prin instigarea la discriminare și discriminare prin asociere.
În acord cu pct. 51 al Regulamentului de activitate al Consiliului pentru prevenirea și
eliminarea discriminării și asigurarea egalității, aprobat prin Legea nr. 298 din 21 decembrie
2012 cu privire la activitatea Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și
asigurarea egalității, termenul de soluționare a plângerii de către membrul raportor este de
15 zile, care poate fi prelungit până la 45 de zile, informând în scris președintele despre
circumstanțele, care impun prelungirea termenului.
Iar, conform pct.65 al aceluiași Regulament, decizia Consiliului pentru prevenirea și
eliminarea discriminării și asigurarea egalității poate fi contestată în instanța de contencios
administrativ. Decizia rămasă definitivă este un act oficial, executoriu pentru subiecții
vizați.
În afară de aceasta, instanța de apel a invocat că, Publicația Periodică „Ziarul de
Gardă” Societate cu Răspundere Limitată în motivarea acțiunii și în referința depusă la
cererea de apel a indicat, că actul administrativ contestat - decizia Consiliului pentru
Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nr. 164/18 din 15 decembrie
2018, a fost emisă cu depășirea termenului fixat la pct. 51 al Regulamentului de activitate al
Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, aprobat prin
Legea nr. 298 din 21 decembrie 2012 cu privire la activitatea Consiliului pentru prevenirea
și eliminarea discriminării și asigurarea egalității.
Prin urmare, instanța de apel a conchis că termenul de 15 zile, care poate fi prelungit
până la 45 de zile, stabilit de legislator, este unul imperativ, raționament consolidat inclusiv
din interpretarea semantică, gramaticală și logică a normei precitate. Instituirea unui termen
concret identificat pentru emiterea deciziei de către Consiliul pentru prevenirea și
eliminarea discriminării și asigurarea egalității, referitor la plângerile formulate de
persoanele interesate, se află în unison cu principiul legalității, securității raporturilor
juridice și certitudinii juridice, termen care de altfel, este menit să disciplineze conduita
destinatarilor legii și să asigure un climat coerent și previzibil de examinare a plângerilor
înaintate în temeiul Legii cu privire la activitatea Consiliului pentru prevenirea și eliminarea
discriminării și asigurarea egalității.
Instanța de apel a relevat că în speța dedusă judecății sunt elocvente raționamentele
Curții Europene a Drepturilor Omului, care cu prilejul examinării importanței termenelor în
legislațiile naționale a menționat că, reglementarea referitoare la termenele ce trebuie
respectate, pentru a promova o acțiune/cale de atac, urmărește să asigure o bună
administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității juridice și că cei
interesați, trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate (cauza
Miragall Escolano ș.a. contra Spaniei, 25 ianuarie 2000, § 33).
De asemenea, instanța de apel a reiterat, că la data de 03 septembrie 2018, de către
Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității a fost
recepționată spre examinare plângerea xxxxx, iar decizia în privința acesteia, a fost emisă la
3
data de 15 decembrie 2018, cu depășirea vădită a termenului legal de soluționare a acesteia.
Or, plângerea a fost depusă la data de 03 septembrie 2018 și respectiv termenul limită de
soluționare a acesteia urma să fie data de 18 octombrie 2018 a 45-a zi, însă decizia asupra
cazului a fost adoptată la data de 15 decembrie 2018.
Totodată, instanța de apel a invocat că nu pot fi reținute alegațiile Consiliului pentru
prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității precum că, depășirea
termenului de soluționare a plângerii în termenul stabilit de lege, nu constituie un aspect
obiectiv, care poate duce la anularea deciziei și că acesta reprezintă un tertip juridic folosit
doar atunci, când partea nu este de acord cu soluția Consiliului. Or, prima instanță just a
subliniat că, depășirea termenului consfințit de lege, este considerat ca un viciu procedural
esențial, ce atrage anularea actului administrativ, emis în asemenea circumstanțe și nu
constituie un simplu formalism.
În acest context, instanța de apel a menționat că, în virtutea cadrului legal abordat
supra, Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității urma să
emită decizia în interiorul termenului de 15 zile de la înregistrarea plângerii, iar prelungirea
termenului de soluționare a plângerii până la 45 zile urma să fie materializată printr-o
decizie comunicată președintelui Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și
asigurarea egalității cu indicarea circumstanțelor, care impune o asemenea conduită, însă la
materialele cauzei, asemenea act lipsește.
Cu referire la legalitatea deciziei contestate, instanța de apel a relevat că, Publicația
Periodică „Ziarul de Gardă” Societate cu Răspundere Limitată a republicat spotul video cu
unele modificări de eliminare a cartonului cu cuvântul „Нормально” după placatul „Если
руский запретить, как в Молдове будем жить”.
Instanța de apel a menționat că, Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării
și asigurarea egalității la examinarea plângerii petiționarei xxxxx, dar și la motivarea
deciziei contestate, nu s-a expus asupra argumentelor invocate de către Publicația Periodică
„Ziarul de Gardă” Societate cu Răspundere Limitată, nu a luat în considerare aspectele
faptice și a omis faptul că Publicația Periodică „Ziarul de Gardă” Societate cu Răspundere
Limitată a întreprins toate măsurile de bună-diligență, prin publicarea mesajului explicativ
asupra scopului difuzării spotului și cu privire la remedierea parțială a clipului și
republicarea acestuia.
În acest context, instanța de apel a respins argumentul apelantului Consiliului pentru
prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității precum că, noul spot video al
Publicației Periodice „Ziarul de Gardă” Societate cu Răspundere Limitată a fost publicat
abia la data de 19 decembrie 2018. Or, însăși din textul deciziei contestate, Consuliul pentru
prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității în pct. 5.7 a indicat că,
Consiliul a luat act de poziția Publicației Periodice „Ziarul de Gardă” Societate cu
Răspundere Limitată, precum că a repubicat spotul video cu unele modificări,
concluzionând că, la 15 decembrie 2018 acesta se afla în spațiul public.
De asemenea, instanța de apel a menționat că, instanța de fond întemeiat a constatat că
anularea deciziei Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea
egalității, se datorează și faptului că ultimul nu a oferit o analiză a contextului mesajului
expus prin spotul video, nu a evaluat impactul eventual al deciziei asupra libertății de
exprimare, dacă sunt întrunite condițiile excepțiilor prevăzute în art.10 alin.(2) al
Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și
a Legii nr.64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare și respectiv,
4
imposibilitatea Publicației Periodice „Ziarul de Gardă” Societate cu Răspundere Limitată de
a controla informațiile redistribuite de alți actori ai internetului.
Instanța de apel a relevat că, din sensul art. 2 al Legii nr. 121 din 25 mai 2012 cu
privire la asigurarea egalității, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere,
restricție ori preferință în drepturi și libertăți a persoanei, sau a unui grup de persoane,
precum și susținerea comportamentului discriminatoriu bazat pe criteriile reale, stipulate de
prezenta lege sau pe criterii presupuse. La caz, în actul administrativ contestat nu sunt
motivate și indicate întrunirea celor trei elemente de bază, pentru existența unui fapt de
discriminare și anume: dreptul încălcat, criteriul protejat și tratamentul diferențiat în situații
similare.
Instanța de apel a menționat că, Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării
și asigurarea egalității a indicat despre criteriul protejat - originea etnică, limbă, opinie, însă
pe lângă lipsa dreptului afectat/îngrădit, nu a indicat nici tratamentul diferențiat, la care ar
fi fost expusă petiționara xxxxx în situații similare cu alte persoane.
Astfel, instanța de apel a invocat că, în mod consecutiv, în lipsa discriminării în sine,
nu poate fi considerată instigare la discriminare clipul video al Publicației Periodice „Ziarul
de Gardă” Societate cu Răspundere Limitată care la caz, nu întrunește niciun element ce ar
indica comportamentul, prin care o persoană aplică presiuni sau afișează o conduită
intenționată, în scopul discriminării unei terțe persoane, pe baza criteriilor stipulate în
art. 2 al Legii nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalității.
Instanța de apel a menționat că, conform dispozitivului actului administrativ supus
controlului de legalitate, Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și
asigurarea egalității a decis, că faptele constatate reprezintă instigare la discriminarea
vorbitorilor de limbă rusă și susținerea comportamentului discriminator de către Publicația
Periodică „Ziarul de Gardă” Societate cu Răspundere Limitată.
Instanța de apel a relevat că, Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și
asigurarea egalității a apreciat acțiunile Publicației Periodice „Ziarul de Gardă” Societate cu
Răspundere Limitată în ansamblu și nu cu referire doar la cele invocate de xxxxx, ceea ce
este inadmisibil. Ori, pct. 38 din Regulamentul de activitate al Consiliului pentru prevenirea
și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, aprobat prin Legea nr. 298 din 21
decembrie 2012 cu privire la activitatea Consiliului pentru prevenirea și eliminarea
discriminării și asigurarea egalității indică expres că, plângerea se depune în nume propriu,
în interesul altei persoane doar cu acordul acesteia, în interesul unui grup de persoane sau al
unei comunități. Plângerea se depune personal, ori prin reprezentant. La caz însă, nu se
regăsește decât plângerea depusă de xxxxx, în timp ce Consiliul pentru prevenirea și
eliminarea discriminării și asigurarea egalității concluzionează și apreciază acțiunile
Publicației Periodice „Ziarul de Gardă” Societate cu Răspundere Limitată în raport și cu toți
vorbitorii de limbă rusă, care nu sunt subiecți de sesizare, și din numele cărora, terțul nu
acționează. Iar, Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea
egalității nu poate să se expună asupra existenței, și/sau nu, a elementului de discriminare
vis-a-vis de alte personae, decât cele care l-au sesizat, sau față de care s-au autosesizat.
La data de 11 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice, și la data de 15 iunie
2021, prin intermediul oficiului poștal, Consiliul pentru prevenirea și eliminarea
discriminării și asigurarea egalității a depus recurs împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a
Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei
contestate, cu emiterea unei noi decizii, prin care să fie respinsă acțiunea Publicației
Periodice „Ziarul de Gardă” Societate cu Răspundere Limitată (f.d.54-55, 56-57, vol.II).
5
La data de 03 noiembrie 2021, Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării
și asigurarea egalității a depus motivarea recursului (f.d. 62-63, vol.II).
În susținerea recursului recurentul a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,
considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat
normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele
importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.
Recurentul a menționat, că instanța de apel a interpretat și a aplicat eronat prevederile
art.15 alin.(1) din Legea nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalității.
În acest sens, recurentul a menționat că potrivit dreptului material special aplicabil în
litigiile de discriminare, sarcina de a proba că, fapta nu constituie discriminare, revine
persoanei despre care se presupune că a comis fapta discriminatorie.
Astfel, recurentul a invocat că instanța de fond nu a reținut că termenul a fost depășit
inclusiv, din cauza inacțiunilor Publicației Periodice „Ziarul de Gardă” Societate cu
Răspundere Limitată, care a tergiversat examinarea plângerii, or examinarea acesteia cu
respectarea principiilor, care stau la baza procedurii - dreptului la apărare și
contradictorialitate, depindea de operațiunea administrativă - prezentarea poziției, pe care
trebuie să o întreprindă un participant, la caz Publicația Periodică „Ziarul de Gardă”
Societate cu Răspundere Limitată. Aceste circumstanțe sunt obiective și importante pentru
determinarea cauzelor depășirii termenului, or în astfel de condiții, autoritatea publică este
îndreptățită să suspende procedura administrativă, pe perioada căreia termenul legal nu
curge.
Recurentul a menționat că pct.51 din Regulamentul de activitate al Consiliului pentru
prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, aprobat prin Legea nr. 298 din
21 decembrie 2012 cu privire la activitatea Consiliului pentru prevenirea și eliminarea
discriminării și asigurarea egalității prevede că, termenul de soluționare a plângerii de către
membrul raportor este de 15 zile, care poate fi prelungit până la 45 de zile, în caz de
necesitate. Deci, acest termen se referă la timpul oferit membrului raportor, pentru studierea
plângerii și luarea unei poziții cu privire la acțiunile, ce urmează a fi întreprinse la caz.
Astfel, recurentul a relevat că, în termenul de 15 zile, membrul raportor a studiat cele
notate în plângere, a stabilit că nu există temeiuri pentru declararea inadmisibilității
plângerii și a dispus expedierea în adresa Publicației Periodice „Ziarul de Gardă” Societate
cu Răspundere Limitată a scrisorii de solicitare a explicațiilor referitor la plângerea depusă
de xxxx. Scrisoarea respectivă a fost expediată în data de 11 septembrie 2018, cu nr.
03/1163, în a 8-a zi din momentul înregistrării plângerii. Deci, membrul raportor s-a
încadrat în termenul de 15 zile de soluționare a plângerii și nu exista necesitatea înaintării
unui demers către Președintele Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și
asigurarea egalității, cu informarea despre necesitatea prelungirii termenului până la 45 de
zile. Anume din aceste considerente, un atare demers nu se regăsește la materialele cauzei.
În această ordine de idei, recurentul consideră că instanța de apel neîntemeiat a
menționat că termenul de examinare a plângerii de către membrul raportor al Consiliului
pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității a fost încălcat.
Recurentul a menționat că la acest aspect, instanța de apel s-a condus doar de către
prevederile Regulamentului de activitate al Consiliului pentru prevenirea și eliminarea
discriminării și asigurarea egalității, aprobat printr-o lege ordinară și nu a luat în considerare
prevederile incidente acestui aspect din legea organică, și anume, art. 15 alin. (1) din Legea
nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalității, care prevede că termenul de
examinare a plângerii poate fi prelungit până la 90 de zile. Or, instanța de fond la
6
examinarea acestui aspect nu a ținut cont nici de categoriile legilor și nici de corelația dintre
aceste două legi invocate supra.
În afară de aceasta, recurentul a relevat că instanța de fond nu a elucidat pe deplin
circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei atunci când i-a imputat Consiliului
pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității depășirea termenului
consfințit de lege, concluzionând că acesta este un viciu esențial de procedură.
Recurentul a invocat că, emiterea actului administrativ peste termenul stabilit, nu poate
fi tratată drept o încălcare de procedură pentru soluționarea unei plângeri. Drept aspecte
procedurale, în cazul solicitării unui act administrativ, care vizează participanții cu poziții
contradictorii, trebuie privite respectarea operațiunilor administrative, precum comunicarea
plângerii persoanei, în privința căreia a fost formulată acordarea unui termen rezonabil de
prezentare a poziției/contraargumentelor, audierea în contradictoriu a participanților,
oferirea posibilității de a se apăra, a prezenta probe în susținerea afirmațiilor. Or, în acest
caz, Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității a
respectat totalitatea acestor etape procedurale. Mai mult, conform art. 64 alin. (3) din Codul
administrativ, nesoluționarea în termen a unei cereri se consideră drept acceptare a acesteia
și nu ca o încălcare a procedurii, sau că soluția este nulă.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca
instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în
termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un
termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de
30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea
de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 08 iunie 2021, fiind
notificată recurentului Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea
egalității la data de 11 octombrie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție
nr.DS8005397310AS, anexat la materialele cauzei (f.d. 58, vol.II).
La data de 11 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice, și la data de 15 iunie
2021, prin intermediul oficiului poștal, Consiliul pentru prevenirea și eliminarea
discriminării și asigurarea egalității a depus recurs împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a
Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei
contestate, cu emiterea unei noi decizii, prin care să fie respinsă acțiunea Publicației
Periodice „Ziarul de Gardă” Societate cu Răspundere Limitată (f.d.54-55, 56-57, vol.II).
La data de 03 noiembrie 2021, Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării
și asigurarea egalității a depus motivarea recursului (f.d. 62-63, vol.II).
Astfel, recursul depus de către Consiliului pentru prevenirea și eliminarea
discriminării și asigurarea egalității, este în termen.
La data de 03 noiembrie 2021, în adresa intimatei Publicației Periodice „Ziarul de
Gardă” Societate cu Răspundere Limitată și a persoanei terțe xxxxx a fost expediată copia
recursului depus de Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea
egalității, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.65, vol.II).
Deși intimata Publicația Periodică „Ziarul de Gardă” Societate cu Răspundere Limitată
a recepționat copia recursului depus de Consiliului pentru prevenirea și eliminarea
discriminării și asigurarea egalității, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție
nr. DS8005662575AS, anexat la materialele cauzei (f.d.67, vol.II), aceasta nu și-a
7
valorificat dreptul său procedural și nu a depus referință la recursul Consiliului pentru
prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității.
Plicul cu avizul, prin care a fost expediată xxxxx copia recursului depus de Consiliul
pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității a fost restituit cu
mențiunea „nereclamat” (f.d.65-66, vol.II), astfel fiind eludată posibilitatea acesteia de a-și
valorifica dreptul său procedural, de a depune referință la recursul Consiliului pentru
prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității.
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Consiliul pentru prevenirea și
eliminarea discriminării și asigurarea egalității, în raport cu materialele cauzei, Completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră
inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se
declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ,
recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza
acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se
limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului
administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri
concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul
neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al
instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de
serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din
examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile
instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o
eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează
că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și
din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume
din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la
formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului
de admisibilitate.
De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și
funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,
8
motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate
și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la
instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,
pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor
de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din
partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai
reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic
superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut
cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports
1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu
chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c.
Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de
Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul depus de Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea
egalității se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Maria Ghervas
Judecătorii
Victor Burduh
Nina Vascan
9