2ra-1815/21 — cu privire la repararea prejudiciului material si moral

2ra-1815/21 — cu privire la repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1815/21

Prima instanță: Judecătoria Criuleni sediul central (jud. R. Țurcan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, A. Malîi, I. Dutca)

ÎNCHEIERE

8 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Margareta Temciuc, reprezentată de avocatul Alexei Brînză

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Margaretei Temciuc

împotriva lui Vladimir Temciuc cu privire la repararea prejudiciului material și

prejudiciului moral

împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Margareta Temciuc și menținută hotărârea din 1 februarie

2021 a Judecătoriei Criuleni sediul central, prin care acțiunea a fost respinsă

constată:

La 18 iulie 2020, Margareta Temciuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Vladimir Temciuc cu privire la repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că în noaptea de 18 aprilie 2020 - 19 aprilie

2020 între orele 22:00 – 07:00, fostul soț Vladimir Temciuc, în locuința lor comună

din sat. XXXXX r-nul XXXXX unde locuiesc ambii, dar separat, cu scopul de a o

împiedica să se odihnească, a conectat centrul muzical la volum maxim, făcând

gălăgie, deranjând-o astfel și împiedicând-o să doarmă.

La 14 iulie 2020, pe cazul dat, Inspectoratul de Poliție Criuleni a întocmit în

privința lui Vladimir Temciuc un proces-verbal cu privire la contravenție, aplicându-

i o sancțiune sub formă de amendă în mărime de 18 unități convenționale.

A menționat că urmare a acestor acțiuni ilegale ale pârâtului prin faptul că o

împiedica să doarmă și mai ales că se află în litigiu de judecată cu Vladimir Temciuc,

ultimul prin gălăgia creată, își realiza scopul de răzbunare în privința ei,

provocându-i dureri de cap, iritare emoțională, dânsa suportând astfel dureri fizice,

fiindu-i afectată starea de sănătate în general.

Prin urmare, din cauză că în noaptea de 18 aprilie 2020 - 19 aprilie 2020 nu a

putut dormi, toată ziua de 20 aprilie 2020 s-a aflat într-o stare de oboseală la serviciu,

1

or activează în calitate de educator la grădinița de copii „XXXXX” din sat. XXXXX

r-nul XXXXX, ceea ce i-a creat impedimente în a obține succese în realizarea

obligațiilor de serviciu.

A precizat că anterior pârâtul a mai provocat asemenea zgomot în perioada

nopților de 15 august 2020 - 18 aprilie 2020, dar organele de poliție nu au investigat

acest caz.

A evidențiat că în rezultatul acțiunilor ilegale ale pârâtului, se simte ofensată

de acesta, creându-i o stare de neliniște sufletească, insomnie, motiv pentru care de

curând a urmat un tratament medical pentru ameliorarea stării de sănătate.

Astfel, prejudiciile morale nu-i pot fi recuperate totalmente, dar întru

compensarea lor, o sumă de bani în mărime de 5 000 de lei i-ar crea o satisfacție

morală de înlăturare a stării de depresie în care se află.

De asemenea, a comunicat că pârâtul, în scopul realizării acțiunilor sale de

răzbunare împotriva ei, anterior la 2 ianuarie 2020 a calomniat-o în comiterea

contravenției prevăzute de art. 69 Cod contravențional, înaintând neîntemeiat o

plângere la Inspectoratul de Poliție Criuleni, prin care a cerut tragerea ei la

răspundere pe faptul precum că l-ar fi numit cu cuvinte necenzurate la 2 ianuarie

2020, dar care a fost respinsă de Inspectoratul de Poliție Criuleni.

Drept urmare a acțiunilor de calomnie din partea pârâtului împotriva ei, dânsa

a fost deranjată de Inspectoratul de Poliție Criuleni, fiind audiată pe caz, creându-i

o stare de neliniște emoțională, pentru ca acel caz să fie cercetat obiectiv și să fie

adoptată o hotărâre legală, să nu fie trasă ilegal la răspundere.

La fel, prin plângerea înaintată împotriva sa, a simțit o suferință emoțională,

simțindu-se dezonorată ca persoană cu demnitate publică de educator în grădinița de

copii și buna sa reputație, pe care o are ca persoană cu o caracteristică pozitivă în

localitate și la serviciu.

Cazul dat a fost cercetat și în cadrul grădiniței de copii în care activează, unde

au fost audiați și unii funcționari din cadrul organelor de conducere a grădiniței de

copii, devenindu-le cunoscute pretențiile indicate de pârât în plângerea respectivă.

A subliniat că și aceste prejudicii morale nu-i pot fi recuperate totalmente, dar

achitarea de către pârât a unei sumei de bani în mărime de 5 000 de lei, i-ar crea o

satisfacție morală de înlăturare a stării de depresie în care se află.

Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 19, 2032, 2036, 2037 Cod

civil, art. 166, 168 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea de la pârâtul Vladimir Temciuc în

beneficiul ei a sumei de 10 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor

de judecată.

La 22 septembrie 2020, Margareta Temciuc a depus cerere de chemare în

judecată privind majorarea cuantumului pretențiilor din acțiune, prin care a solicitat

încasarea de la pârâtul Vladimir Temciuc în beneficiul ei a sumei de 4 111,60 de lei

cu titlu de prejudiciu material.

Suplimentar, a indicat că în urma acțiunilor ilegale ale pârâtului, a fost nevoită

să urmeze un tratament medical, suportând cheltuieli în mărime de 4 111, 60 de lei,

fapt probat prin certificatul privind costurile medicamentelor eliberat de farmacia

2

„Polimonium” din 17 septembrie 2020 și prescripțiile medicilor indicate în cartela

medicală.

Prin hotărârea din 1 februarie 2021 a Judecătoriei Criuleni sediul central, a

fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Margareta Temciuc și menținută hotărârea primei instanțe.

În consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au

conchis că nu au fost prezentate probe pertinente și plauzibile ce ar confirma

cauzarea Margaretei Temciuc a unor suferințe psihice sau fizice, argumentele

acesteia fiind declarative.

Astfel, invocând agravarea stării de sănătate, Margareta Temciuc nu a

prezentat nicio concluzie medicală, un act de evaluare a stării psiho-emoționale,

fizice care să indice precum că starea sănătății acesteia s-ar fi agravat în rezultatul

prezumatelor acțiuni ilicite exercitate de către pârâtul/intimat Vladimir Temciuc în

raport cu ea.

Totodată, prima instanță și instanța de apel au stabilit că la materialele cauzei

nu se regăsesc probe, care ar confirma faptul că Vladimir Temciuc a fost sancționat

contravențional în raport cu faptele invocate de către Margareta Temciuc în acțiune,

în calitate de fapte generatoare de prejudiciu, atât timp cât potrivit hotărârii

judecătorești nr. 5r-39/2020 din 5 octombrie 2020, a fost admisă contestația depusă

de Vladimir Temciuc, declarat nul procesul-verbal cu privire la contravenție seria

MAI nr. 04921079 din 14 iulie 2020, iar procesul contravențional intentat în privința

lui Vladimir Temciuc în baza art. 357 alin. (1) Cod contravențional, a fost încetat,

lipsind o relație de cauzalitate între pretinsele acțiuni ilicite ale lui Vladimir Temciuc

și pretinsele suferințe psiho-emoționale cauzate Margaretei Temciuc.

Având în vedere prevederile art. 1998 alin. (1) Codul civil, prima instanță și

instanța de apel au constatat că nu sunt întrunite condițiile pentru antrenarea

răspunderii delictuale, în speță vinovăția lui Vladimir Temciuc nefiind stabilită prin

careva acte confirmative.

La fel, instanța de apel a reținut că potrivit extraselor din cartela medicală a

Margaretei Temciuc datate cu 24 aprilie 2020, și respectiv 30 iulie 2020, starea

generală a acesteia fiind calificată drept satisfăcătoare.

De asemenea, a fost menționat că certificatul eliberat de farmacia

„Polemonium” nu poate substitui forța probantă a unui bon de plată/cec care ar

confirma că Margareta Temciuc a procurat și a administrat efectiv preparatele

medicamentoase indicate în acel certificat, care de fapt prezintă cu titlu de informare

valoarea lor comercială la suma totală de 4 111,60 de lei.

La 20 octombrie 2021, Margareta Temciuc, reprezentată de avocatul Alexei

Brînză a declarat recurs împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, rejudecarea cauzei și admiterea acțiunii, precum și

încasarea de la intimat a cheltuielilor de judecată în sumă de 250 de lei cu titlu de

taxă de stat pentru examinarea cererii de chemare în judecată în prima instanță și

3

800 de lei cu titlu de asistență juridică suportate în legătură cu acest proces civil la

întocmirea cererii de chemare în judecată.

În susținerea recursului a invocat că instanța de apel și-a întemeiat eronat

decizia pe existența hotărârii Judecătoriei Criuleni nr. 5ra-39/20 din 5 octombrie

2020, prin care a fost anulată decizia agentului constatator din 14 iulie 2020 emisă

în baza procesului-verbal cu privire la contravenție în baza art. 357 alin. (1) Cod

contravențional și încetat procesul contravențional.

De asemenea, instanța de apel nu a dat apreciere și deciziei Curții de Apel

Chișinău nr. 4r-2214/20 din 17 decembrie 2020, prin care a fost casată hotărârea

Judecătoriei Criuleni nr. 5ra-39/20 din 5 octombrie 2020, iar cauza contravențională

intentată în privința lui Vladimir Tenciuc, în baza art. 357 alin. (1) Cod

contravențional, a fost restituită la o nouă rejudecare în instanța de fond.

Prin urmare, Curtea de Apel nu a aplicat legea materială ce reglementează

dreptul ei la repararea prejudiciului material și prejudiciului moral.

La fel, instanța de apel nu a verificat obiectiv și complet obiecțiile formulate

în apelul înaintat, motiv din care apreciind eronat probele, a dat o soluție greșită

cauzei, respingând apelul înaintat de ea.

La 2 noiembrie 2021, în adresa lui Vladimir Temciuc a fost expediată copia

cererii de recurs depusă de Margareta Temciuc, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la

materialele dosarului (f. d. 148), fiind recepționată la 11 noiembrie 2021, ceea ce se

atestă prin avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 150).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

intimatul să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată la

20 august 2021 la adresa electronică a recurentei, fapt confirmat prin extrasul din

poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 138).

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 20 octombrie 2021 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Margareta Temciuc, reprezentată

de avocatul Alexei Brînză, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

4

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Margareta Temciuc,

reprezentată de avocatul Alexei Brînză, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

5

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Margareta Temciuc, reprezentată de avocatul Alexei Brînză urmează a fi

considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Margareta Temciuc,

reprezentată de avocatul Alexei Brînză.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

6