3ra-1168/21 — anularea actului administrativ individual defavorabil

3ra-1168/21 — anularea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-1168/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru)

Î N C H E I E R E

08 decembrie 2021 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de către Andrei Tomescu,

reprezentat de avocatul Anatolie Casap,

în cauza de contencios administrativ, la acțiunea înaintată de Andrei Tomescu

împotriva Guvernului Republicii Moldova, Cancelariei de Stat a Republicii

Moldova cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 01 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 04 decembrie 2019, Andrei Tomescu, a depus acțiune în contencios

administrativ împotriva Guvernului Republicii Moldova și Cancelariei de Stat a

Republicii Moldova, prin care a solicitat anularea dispoziției nr. 160-d din 21 august

2019 „Cu privire la încetarea raporturilor de serviciu ale domnului Andrei Tomescu”

emisă de Guvernul R. Moldova, ca fiind emisă cu încălcarea prevederilor legii și

procedurii, obligarea Guvernului R. Moldova de a emite actul administrativ

individual de restabilire a lui Andrei Tomescu, în funcția de șef adjunct al Oficiului

teritorial Hîncești al Cancelariei de Stat, obligarea Guvernului R. Moldova și

Cancelariei de Stat a R. Moldova la achitarea unei despăgubiri în conformitate cu

art. 90 alin. (2) lit. a) și 330 lit. b), art. 332 alin. (1) din Codul muncii, a salariului

pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă, începînd cu 28 august 2019

pînă la data restabilirii în funcție, obligarea Guvernului și Cancelariei de Stat a R.

Moldova la compensarea prejudiciului moral cauzat salariatului Andrei Tomescu în

valoare de 100 000 de lei, în contextul privării ilegale de posibilitatea de a munci

potrivit art. 332 alin. (1) din Codul muncii și încasarea cheltuielilor de asistență

juridică.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 19 decembrie 2018, prin dispoziția

nr. 152-d, a fost numit în funcția de șef adjunct al Oficiului teritorial Hîncești al

Cancelariei de Stat. Încadrarea în funcția publică a fost întemeiată în baza

prevederilor art. 7 lit. i) din Legea nr. 136 din 07 iulie 2017 cu privire la Guvern,

1

care prevede că, în vederea realizării funcțiilor și atribuțiilor sale, Guvernul numește

în funcție, modifică raporturile de serviciu, suspendă și eliberează din funcție(...)

reprezentantul Guvernului în teritoriu și adjunctul acestuia (...). A fost numit în

funcția de șef adjunct al Oficiului teritorial Hîncești al Cancelariei de Stat, în temeiul

art. 28 alin.(1) lit. a) din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică

și statutul funcționarului public, în baza pct. 15 din Regulamentul cu privire la

organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin

Hotărîrea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009.

Reclamantul a indicat că, la 29 iulie 2019, a luat cunoștință cu dispoziția

nr. 103-d din 26 iulie 2019, cu privire la preavizarea unor funcționari publici de

conducere. Iar la 21 august 2019, a fost emisă dispoziția nr. 160-d cu privire la

încetarea raporturilor de serviciu ale domunlui Andrei Tomescu, cu următorul text.

În temeiul art. 7 lit. i) din Legea nr. 136/2017 cu privire la Guvern și al art. 63

alin. (1) lit. c) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public, Guvernul a dispus încetarea raporturile de serviciu ale lui

Andrei Tomescu în funcția de șef adjunct al Oficiului teritorial Hîncești al

Cancelariei de Stat din 28 august 2019; în cazul în care pînă la data de 28 august

2019 intervine suspendarea raporturilor de serviciu ale titularului funcției în legătură

cu boală sau traumă, raporturile de serviciu vor înceta la data expirării termenului de

preaviz, fără emiterea în acest sens a altei dispoziții de Guvern.

Reclamantul a relatat că dispoziția nr. 160-d din 21 august 2019 cu privire la

încetarea raporturilor de serviciu a fost emisă cu încălcarea procedurii stabilite de

lege precum și cu încălcarea vădită a normelor subordonate acesteia. Din textul

dispoziției nr. 103-d cu privire la preavizarea unor funcționari publici de conducere,

rezultă, motivarea juridică a organului emitent a servit art. XII alin. (3) lit. c) din

Legea nr. 63 din 05 iulie 2019 pentru modificarea unor acte legislative (MO al R.M,

2008, nr. 223-229, art. 277), care prevedea că persoanelor care dețin funcțiile publice

de secretar general al Guvernului, secretar general de stat, secretar de stat, șef și șef

adjunct al oficiului teritorial al Cancelariei de Stat li se păstrează condițiile de

salarizare, existente pînă la data intrării în vigoare a prezentei legi, pînă în momentul

eliberării acestora din funcțiile publice deținute. Guvernul, în termen de 3 luni de la

data intrării în vigoare a prezentei legi; a) va aduce actele sale normative în

concordanță cu prezenta lege; b) va asigura aducerea în concordanță cu prezenta lege

a actelor normative ale autorităților administrației publice centrale; c) pentru

asigurarea punerii în aplicare a prevederilor prezentei legi, în legătură cu lichidarea

funcțiilor publice de secretar general al Guvernului, secretar general de stat, secretar

de stat, șef și șef adjunct al oficiului teritorial al Cancelariei de Stat, va întreprinde

măsurile necesare conform legii, inclusiv desfășurarea procedurilor legale ce vizează

eliberarea din funcție a persoanelor respective; d) va întreprinde măsurile necesare,

conform legislației, pentru a asigura ocuparea funcțiilor publice de secretar general

al ministerului; e) va întreprinde măsurile necesare, conform legislației, pentru a

asigura numirea în funcțiile de demnitate publică de secretar general al Guvernului,

secretar de stat, șef și șef adjunct al oficiului teritorial al Cancelariei de Stat.

Reclamantul a specificat că, potrivit art. V din Legea nr. 63/2019 pentru

modificarea unor acte legislative, au fost operate și modificări asupra anexei la

Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de

demnitate publică (M.O. al R.M, 2010, nr.194-196, art.637), cu modificările și

2

completurile ulterioare și anume anexa fiind completată cu o poziție nouă cu

următorul cuprins: ,,Șef adjunct al oficiului teritorial al Cancelariei de Stat,

reprezentant al Guvernului în teritoriu” iar potrivit art. VI din cadrul aceleiași legi,

au fost operate modificări la anexa la Legea nr. 155 din 21 iulie 2011 pentru

aprobarea Clasificatorului unic al funcțiilor publice (M.O. al R.M, 2011, nr.164-165,

art. 480), cu modificările și completările ulterioare, și anume la Capiolul I secțiunea

I, punctul 2 poziția BO1, textul „Șef/șef adjunct al oficiului teritorial al Cancelariei

de Stat”, a fost exclus.

Prin urmare, legiuitorul prin aprobarea Legii nr. 63/2019 pentru modificarea

unor acte legislative și modificărilor la Legea cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public, au fost suprimate funcțiile publice de secretar general al

Guvernului, secretar general de stat, secretar de stat, șef și șef adjunct al oficiului

teritorial al Cancelariei de Stat, fiind stabilite ca statut de funcții de demnitate publică

de secretar general al Guvernului, secretar de stat, șef și șef adjunct al oficiului

teritorial al Cancelariei de Stat, precum și instituită funcția publică de secretar

general al ministerului, cu statut de funcționar public de conducere de nivel superior.

Ulterior adoptării modificărilor, constituirea comisiilor publice de conducere de

nivel superior Guvernul a abrogat Hotărârea Guvernului ,,Cu privire la constituirea

comisiilor pentru organizarea și desfășurarea concursului de ocupare a funcțiilor de

nivel superior”, menționând că aceasta a devenit desuetă. Odată cu abrogarea

Hotărârii, Guvernul a aprobat o dispoziție cu privire la instituirea Comisiei

permanente pentru organizarea și desfășurarea concursului de ocupare a funcțiilor

publice de conducere de nivel superior, responsabilă de organizarea și desfășurarea

concursului pentru ocuparea funcțiilor publice de secretar general adjunct al

Guvernului, secretar general al ministerului și adjunct al conducătorului autorității

administrative.

Reclamantul a opinat că, la emiterea de către Guvernul R. Moldova la 21 august

2019, a dispoziției nr. 160-d cu privire la încetarea raporturilor de serviciu ale

domnului Andrei Tomescu, s-au constatat devieri de la cadrul legal pertinent

materiei. Contrar art. 63 alin. (4) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică

și statutul funcționarului public, în perioada de preaviz - 29 iunie 2019 pînă la

30 august 2019 stabilită prin dispoziția nr. 103-d din 26 iulie 2019 a Guvernului R.

Moldova cu privire la preavizarea unor funcționari publici de conducere, nu a fost

transferat, în interesul serviciului sau la cerere, în altă funcție publică vacantă sau

temporar vacantă în cadrul Cancelariei de Stat. Potrivit normelor legale, funcționarul

public de conducere are prioritate la ocuparea unei funcții publice vacante sau

temporar vacante de nivel inferior.

În susținerea acestei teze, indică că, potrivit art. 1 din Hotărîrea Guvernului

nr. 845/2009 cu privire la oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat anexa nr. 2,

structura și statele de personal ale Oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, este

următoarea: șef al oficiului teritorial - 1; șef adjuct al oficiului teritorial de la 2 pînă

la 5 (în funcție de numărul unităților administrativ-teritoriale din competența

teritorială); specialist principal de la 3 pînă la 11 (în funcție de numărul unităților

administrativ-teritoriale din competența teritorială); inspector superior - 1; șofer - 1.

Reclamantul a mai indicat că, transferul său, în interesul serviciului, în altă

funcție publică vacantă sau temporar vacantă în cadrul Cancelariei de Stat, în sensul

art. 63 alin. (4) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul

3

funcționarului public, urmează a fi privit în sensul transferului reclamantului în orice

funcție publică vacantă sau temporar vacantă în cadrul Cancelariei de Stat. Or,

potrivit pct. l din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor

teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 845/2009

cu privire la oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat, Oficiul teritorial al Cancelariei

de Stat se organizează și funcționează ca subdiviziune teritorială a Cancelariei de

Stat(...).

De asemenea, Guvernul R. Moldova nu a prezentat, în modul stabilit, cu 30 de

zile calendaristice înainte de eliberare, agenției pentru ocuparea forței de muncă

informațiile privind funcționarii publici care urmează a fi disponibilizați. Contrar

esenței și spiritului textului de lege stabilit la art. 63 alin. (1) lit.c) din Legea

nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, Guvernul

R. Moldova a dispus încetarea raporturilor de serviciu în privința reclamantului, deși

nu au fost operate modificări ale statului de personal în cadrul Cancelariei de Stat,

aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 657 din 06 noiembrie 2009 pentru aprobarea

Regulamentului privind organizarea si funcționarea, structurii si efectivului-limită

ale Cancelariei de Stat. Or, operațiunea juridică trasată prin prisma articolului

respectiv, stabilește condiția privind intrarea în vigoare a statului de personal în care

nu se mai regăsește funcția ocupată de funcționarul public respectiv. În acest context,

potrivit pct. 16 lit. b) din Hotărîrea Guvernului nr. 657/2009 pentru aprobarea

Regulamentului privind organizarea și funcționarea structurii și efectivului limită al

Cancelariei de Stat, Secretarul general al Guvernului, prezintă propuneri privind

structura și efectivul numeric ale Cancelariei de Stat spre aprobare Guvernului,

precum și propune Prim-ministrului spre aprobare statul de personal al autorității

respective.

Reclamantul a menționat că, la emiterea de către Guvernul R. Moldova a

dispoziției nr. 160-d din 21 august 2019 cu privire la încetarea raporturilor de

serviciu ale lui Andrei Tomescu, a fost omisă motivarea actului administrativ

contestat, stabilit ca procedură obligatorie la art. 118 alin. (1) din Codul

administrativ, care stabilește că motivarea este operațiune administravă prin care se

expun considerentele care justifică emiterea unui act administrativ individual. În

motivare se indică temeiurile esențiale de drept și de fapt pe care le-a luat în

considerare autoritatea publică pentru decizia sa.

Reclamantul a specificat că, la 23 septembrie 2020 a prezentat cerere prealabilă

pentru anularea actului contestat și a prezentat revendicările de rigoare, primind

răspunsul că, cererea nu va fi examinată pe motivul expirării termenului de formare

a cererii în procedură contencioasă. Astfel, a fost privat abuziv de posibilitatea de a

munci și a fost refuzat neîntemeiat la angajare (reîncadrare pe temei de anulare a

ordinului de eliberare, ca urmare a concedierii ilegale din 28 august 2019, și în

condițiile în care nu i s-a dat curs cererii de restabilire în funcție și a fost privat de

posibilitatea de a munci, circumstanță în care angajatorul, urmează să compenseze

salariul pentru toată perioada respectivă, în mărimea cuantumului minim garantat al

salariului în sectorul real.

Reclamantul a notat că, prin Hotărârea Guvernului nr. 165 din 9 martie 2010

cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real, pentru anul

2019, s-a stabilit începînd cu 1 mai 2019, cuantumul minim garantat al salariului în

sectorul real (la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară,

4

indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică, în continuare -

unități) în mărime de 16,42 lei pe oră, sau 2 775 lei pe lună, calculat pentru un

program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună. Astfel, Andrei Tomescu

a fost privat de dreptul de a munci începînd cu 28 august 2019, iar întru respectarea

Hotărârii Guvernului nr. 165 din 9 martie 2010 urmează a fi dispusă încasarea

salariului pentru lipsa forțată de la muncă conform calculului hotărîrii nominalizate.

Reclamantul a mai relatat că, atât legislația muncii, cât și jurisprudența

reglementează obligația angajatorului la repararea prejudiciului moral în caz de

privare ilegală de posibilitatea de a munci, care nu poate fi mai mic decât un salariu

mediu lunar al salariatului. Dat fiind că, Andrei Tomescu, a fost concediat ilegal și i

s-a refuzat angajarea, i s-a îngrădit dreptul de a munci, i s-a reținut salariul, solicită

a fi dispusă încasarea prejudiciului moral pentru eliberarea ilegală din serviciu, și

pentru refuz neîntemeiat la angajare, și reținerea plăților salariale, în mărime de

100 000 de lei și încasarea cheltuielilor de asistență juridică.

Pe parcursul examinării cauzei reclamantul a depus mai multe cereri de

concretizare a cerințelor (f.d. 78, 91-102, vol. I), iar prin cererea de modificare a

cerințelor, solicitarea obligarea Guvernului R. Moldova privind emiterea actului

administrativ individual de restabilire a reclamantului Andrei Tomescu, în funcția

de șef adjunct al Oficiului teritorial Hîncești al Cancelariei de Stat, a fost înlocuită

cu următorul text obligarea Guvernului R. Moldova la achitarea în folosul

reclamantului a compensației suplimentare la sumele indicate la alin. (2) art. 90 din

Codul muncii, în mărime de 3 salarii medii lunare ale salariatului Andrei Tomescu

din funcția de șef adjunct al Oficiului teritorial Hîncești al Cancelariei de Stat,

responsabil pe raionul Cimișlia, iar capătul de cerere privind obligarea Guvernului

și Cancelariei de Stat a R. Moldova la achitarea unei despăgubiri în conformitate cu

art. 90 alin. (2) lit. a) și 330 lit. b), art. 332 alin. (1) din Codul muncii, a salariului

pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă, începînd cu 28 august 2019

pînă la data restabilirii în funcție, a fost înlocuită cu solicitarea privind obligarea

Guvernului R. Moldova, la achitarea salariului pentru întreaga perioadă de absență

forțată de la muncă, începînd cu 28 august 2019 pînă la data pronunțării hotărîrii

(f.d.112, vol.I). Prin cererea de completare a cerințelor, a suplinit cererea ințială,

formulînd pretenția privind anularea deciziei Cancelariei de Stat a R. Moldova

nr.15-03-7305 din 23 octombrie 2019, ca fiind ilegală în fond.

Prin hotărârea din 13 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a

fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Andrei Tomescu împotriva

Guvernului R. Moldova, Cancelariei de Stat a R. Moldova privind anularea în parte

a actului administrativ individual – dispoziția nr. 103-d din 26 iulie 2019 „Cu privire

la preavizarea unor funcționari de concediere” în partea ce privește preavizarea lui

Andrei Tomescu, privind anularea în tot a actului administrativ individual –

dispoziția nr. 160-d din 21 august 2019 „Cu privire la încetarea raporturilor de

serviciu ale domnului Andrei Tomescu”, privind obligarea achitării compensației

suplimentare în mărime de trei salarii medii lunare, privind obligarea achitării

salariului lunar mediu pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă,

privind obligarea achitării prejudiciului moral în sumă de 10 000 de lei și

compensarea cheltuielilor de asistență juridică.

La 26 octombrie 2020, prin intermediul poștei eletronice, Andrei Tomescu,

reprezentat de avocatul Anatolie Casap a depus cerere de apel nemotivată, iar la

5

16 decembrie 2020, cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 13 octombrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea hotărârii primei

instanțe, cu emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea înaintată să fie admisă.

Prin decizia din 01 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de apel declarată de Andrei Tomescu, reprezentat de avocatul Anatolie Casap și a

fost menținută hotărârea din 13 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani.

La 06 iunie 2021, avocatul Anatolie Casap în interesele lui Andrei Tomescu, a

depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 01 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea deciziei contestate cu emiterea unei decizii noi de

admitere a acțiunii (f.d.222-223, vol.I).

La 04 noiembrie 2021, avocatul Anatolie Casap în interesele lui Andrei

Tomescu a fost notificat cu privire la necesitatea înlăturării neajunsurilor și anume a

prezentării în original a cererii de recurs sau după caz semnată cu semnătura

electronică avansată, calificată, acordîndu-i termen pînă la data de 19 noiembrie

semnată cu semnătura electronică avansată, calificată (f.d. 5, vol.II).

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

declarat inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

reține prevederile art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, potrivit cărora

recursul se declară inadmisibil în special cînd motivarea recursului nu a fost depusă

sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

Conform art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Din actele cauzei rezultă că, la 01 iunie 2021, Curtea de Apel Chișinău a

pronunțat dispozitivul deciziei (f.d.202).

La 06 iunie 2021, avocatul Anatolie Casap în interesele lui Andrei Tomescu, a

depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 01 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea deciziei contestate cu emiterea unei decizii noi de

admitere a acțiunii.

Curtea de Apel Chișinău, a expediat părților la proces, copia deciziei motivate

din 01 iunie 2021 (f.d. 226), fiind recepționată de către avocatul Anatolie Casap în

interesele lui Andrei Tomescu, la 04 octombrie 2021 (f.d. 229, vol.II).

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, termenul de 30 zile pentru prezentarea la

Curtea Supremă de Justiție a motivării recursului a început să curgă din 05 octombrie

2021, ziua imediat următoare datei comunicării deciziei motivate a instanței de apel,

6

și a expirat la 03 noiembrie 2021. Astfel, ultima zi de depunere a cererii de recurs

motivate fiind ziua 03 noiembrie 2021.

Astfel, recurentul, contrar prevederilor art. 245 alin. (2) din Codul

administrativ, nu a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 01 iunie

2021 a Curții de Apel Chișinău.

În această conjunctură, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție constată că recursul motivat nu a fost prezentat de către

Anatolie Casap, în interesele lui Andrei Tomescu, așa cum prevede art. 245 alin. (2)

din Codul administrativ, în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, ceea ce, în conformitate cu art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ,

constituie temei de a declara recursul inadmisibil.

Totodată, instanța de recurs menționează că în conformitate cu art. 98 alin. (1)

din Codul administrativ, dacă în cadrul procedurii administrative un participant este

reprezentat, conform art. 45, de către un reprezentant legal, notificările se adresează

acestuia, art. 45 din același cod prevede că persoanele fizice participă la procedura

administrativă personal sau prin reprezentanții lor.

Astfel, avocatul Anatolie Casap, în interesele lui Andrei Tomescu, fiind

interesat în soluționarea prezentei cauze, recepționînd decizia instanței de apel, urma

să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță și

să prezinte Curții Supreme de Justiție motivarea recursului în termenul stabilit de

art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. Culpa reprezentantului împuternicit se

atribuie participantului reprezentat.

Din considerentele menționate și având în vedere că motivarea recursului nu a

fost depusă în termenul prevăzut la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia că recursul depus de Andrei Tomescu, reprezentat de

avocatul Anatolie Casap, urmează a fi declarat inadmisibil, în temeiul art. 246

alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

În conformitate cu art.193, 230, 245 alin. (2), 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul depus de către Andrei Tomescu, reprezentat de avocatul Anatolie

Casap, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

7