3ra-1168/21 — anularea actului administrativ individual defavorabil

Dosarul nr. 3ra-1168/2021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (L. Holevițcaia) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru) Î N C H E I E R E 08 decembrie 2021 mun.Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecători Nina Vascan Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului depus de către Andrei Tomescu, reprezentat de avocatul Anatolie Casap, în cauza de contencios administrativ, la acțiunea înaintată de Andrei Tomescu împotriva Guvernului Republicii Moldova, Cancelariei de Stat a Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, împotriva deciziei din 01 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 04 decembrie 2019, Andrei Tomescu, a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Guvernului Republicii Moldova și Cancelariei de Stat a Republicii Moldova, prin care a solicitat anularea dispoziției nr. 160-d din 21 august 2019 „Cu privire la încetarea raporturilor de serviciu ale domnului Andrei Tomescu” emisă de Guvernul R. Moldova, ca fiind emisă cu încălcarea prevederilor legii și procedurii, obligarea Guvernului R. Moldova de a emite actul administrativ individual de restabilire a lui Andrei Tomescu,

în funcția de șef adjunct al Oficiului teritorial Hîncești al Cancelariei de Stat, obligarea Guvernului R. Moldova și Cancelariei de Stat a R. Moldova la achitarea unei despăgubiri în conformitate cu art. 90 alin. (2) lit. a) și 330 lit. b), art. 332 alin. (1) din Codul muncii, a salariului pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă, începînd cu 28 august 2019 pînă la data restabilirii în funcție, obligarea Guvernului și Cancelariei de Stat a R. Moldova la compensarea prejudiciului moral cauzat salariatului Andrei Tomescu în valoare de 100 000 de lei, în contextul privării ilegale de posibilitatea de a munci potrivit art. 332 alin. (1) din Codul muncii și încasarea cheltuielilor de asistență juridică.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 19 decembrie 2018, prin dispoziția nr. 152-d, a fost numit în funcția de șef adjunct al Oficiului teritorial Hîncești al Cancelariei de Stat. Încadrarea în funcția publică a fost întemeiată în baza prevederilor art. 7 lit. i) din Legea nr. 136 din 07 iulie 2017 cu privire la Guvern, 1 care prevede că, în vederea realizării funcțiilor și atribuțiilor sale, Guvernul numește în funcție, modifică raporturile de serviciu, suspendă și eliberează din funcție(...) reprezentantul Guvernului în teritoriu și adjunctul acestuia (...).

A fost numit în funcția de șef adjunct al Oficiului teritorial Hîncești al Cancelariei de Stat, în temeiul art. 28 alin.(1) lit. a) din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, în baza pct. 15 din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009. Reclamantul a indicat că, la 29 iulie 2019, a luat cunoștință cu dispoziția nr. 103-d din 26 iulie 2019, cu privire la preavizarea unor funcționari publici de conducere. Iar la 21 august 2019, a fost emisă dispoziția nr. 160-d cu privire la încetarea raporturilor de serviciu ale domunlui Andrei Tomescu, cu următorul text.

În temeiul art. 7 lit. i) din Legea nr. 136/2017 cu privire la Guvern și al art. 63 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, Guvernul a dispus încetarea raporturile de serviciu ale lui Andrei Tomescu în funcția de șef adjunct al Oficiului teritorial Hîncești al Cancelariei de Stat din 28 august 2019; în cazul în care pînă la data de 28 august 2019 intervine suspendarea raporturilor de serviciu ale titularului funcției în legătură cu boală sau traumă, raporturile de serviciu vor înceta la data expirării termenului de preaviz, fără emiterea în acest sens a altei dispoziții de Guvern. Reclamantul a relatat că dispoziția nr. 160-d din 21 august 2019 cu privire la încetarea raporturilor de serviciu a fost emisă cu încălcarea procedurii stabilite de lege precum și cu încălcarea vădită a normelor subordonate acesteia.

Din textul dispoziției nr. 103-d cu privire la preavizarea unor funcționari publici de conducere, rezultă, motivarea juridică a organului emitent a servit art. XII alin. (3) lit. c) din Legea nr. 63 din 05 iulie 2019 pentru modificarea unor acte legislative (MO al R.M, 2008, nr. 223-229, art. 277), care prevedea că persoanelor care dețin funcțiile publice de secretar general al Guvernului, secretar general de stat, secretar de stat, șef și șef adjunct al oficiului teritorial al Cancelariei de Stat li se păstrează condițiile de salarizare, existente pînă la data intrării în vigoare a prezentei legi, pînă în momentul eliberării acestora din funcțiile publice deținute.

Guvernul, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi; a) va aduce actele sale normative în concordanță cu prezenta lege; b) va asigura aducerea în concordanță cu prezenta lege a actelor normative ale autorităților administrației publice centrale; c) pentru asigurarea punerii în aplicare a prevederilor prezentei legi, în legătură cu lichidarea funcțiilor publice de secretar general al Guvernului, secretar general de stat, secretar de stat, șef și șef adjunct al oficiului teritorial al Cancelariei de Stat, va întreprinde măsurile necesare conform legii, inclusiv desfășurarea procedurilor legale ce vizează eliberarea din funcție a persoanelor respective; d) va întreprinde măsurile necesare, conform legislației, pentru a asigura ocuparea funcțiilor publice de secretar general al ministerului; e) va întreprinde măsurile necesare, conform legislației, pentru a asigura numirea în funcțiile de demnitate publică de secretar general al Guvernului, secretar de stat, șef și șef adjunct al oficiului teritorial al Cancelariei de Stat.

Reclamantul a specificat că, potrivit art. V din Legea nr. 63/2019 pentru modificarea unor acte legislative, au fost operate și modificări asupra anexei la Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică (M.O. al R.M, 2010, nr.194-196, art.637), cu modificările și 2 completurile ulterioare și anume anexa fiind completată cu o poziție nouă cu următorul cuprins: ,,Șef adjunct al oficiului teritorial al Cancelariei de Stat, reprezentant al Guvernului în teritoriu” iar potrivit art. VI din cadrul aceleiași legi, au fost operate modificări la anexa la Legea nr. 155 din 21 iulie 2011 pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcțiilor publice (M.O.

al R.M, 2011, nr.164-165, art. 480), cu modificările și completările ulterioare, și anume la Capiolul I secțiunea I, punctul 2 poziția BO1, textul „Șef/șef adjunct al oficiului teritorial al Cancelariei de Stat”, a fost exclus. Prin urmare, legiuitorul prin aprobarea Legii nr. 63/2019 pentru modificarea unor acte legislative și modificărilor la Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, au fost suprimate funcțiile publice de secretar general al Guvernului, secretar general de stat, secretar de stat, șef și șef adjunct al oficiului teritorial al Cancelariei de Stat, fiind stabilite ca statut de funcții de demnitate publică de secretar general al Guvernului, secretar de stat, șef și șef adjunct al oficiului teritorial al Cancelariei de Stat, precum și instituită funcția publică de secretar general al ministerului, cu statut de funcționar public de conducere de nivel superior.

Ulterior adoptării modificărilor, constituirea comisiilor publice de conducere de nivel superior Guvernul a abrogat Hotărârea Guvernului ,,Cu privire la constituirea comisiilor pentru organizarea și desfășurarea concursului de ocupare a funcțiilor de nivel superior”, menționând că aceasta a devenit desuetă. Odată cu abrogarea Hotărârii, Guvernul a aprobat o dispoziție cu privire la instituirea Comisiei permanente pentru organizarea și desfășurarea concursului de ocupare a funcțiilor publice de conducere de nivel superior, responsabilă de organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcțiilor publice de secretar general adjunct al Guvernului, secretar general al ministerului și adjunct al conducătorului autorității administrative.

Reclamantul a opinat că, la emiterea de către Guvernul R. Moldova la 21 august 2019, a dispoziției nr. 160-d cu privire la încetarea raporturilor de serviciu ale domnului Andrei Tomescu, s-au constatat devieri de la cadrul legal pertinent materiei. Contrar art. 63 alin. (4) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, în perioada de preaviz - 29 iunie 2019 pînă la 30 august 2019 stabilită prin dispoziția nr. 103-d din 26 iulie 2019 a Guvernului R. Moldova cu privire la preavizarea unor funcționari publici de conducere, nu a fost transferat, în interesul serviciului sau la cerere, în altă funcție publică vacantă sau temporar vacantă în cadrul Cancelariei de Stat.

Potrivit normelor legale, funcționarul public de conducere are prioritate la ocuparea unei funcții publice vacante sau temporar vacante de nivel inferior.

În susținerea acestei teze, indică că, potrivit art. 1 din Hotărîrea Guvernului nr. 845/2009 cu privire la oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat anexa nr. 2, structura și statele de personal ale Oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, este următoarea: șef al oficiului teritorial - 1; șef adjuct al oficiului teritorial de la 2 pînă la 5 (în funcție de numărul unităților administrativ-teritoriale din competența teritorială); specialist principal de la 3 pînă la 11 (în funcție de numărul unităților administrativ-teritoriale din competența teritorială); inspector superior - 1; șofer - 1. Reclamantul a mai indicat că, transferul său, în interesul serviciului, în altă funcție publică vacantă sau temporar vacantă în cadrul Cancelariei de Stat, în sensul art. 63 alin. (4) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul 3 funcționarului public, urmează a fi privit în sensul transferului reclamantului în orice funcție publică vacantă sau temporar vacantă în cadrul Cancelariei de Stat.

Or, potrivit pct. l din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 845/2009 cu privire la oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat, Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat se organizează și funcționează ca subdiviziune teritorială a Cancelariei de Stat(...). De asemenea, Guvernul R. Moldova nu a prezentat, în modul stabilit, cu 30 de zile calendaristice înainte de eliberare, agenției pentru ocuparea forței de muncă informațiile privind funcționarii publici care urmează a fi disponibilizați.

Contrar esenței și spiritului textului de lege stabilit la art. 63 alin. (1) lit.c) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, Guvernul R. Moldova a dispus încetarea raporturilor de serviciu în privința reclamantului, deși nu au fost operate modificări ale statului de personal în cadrul Cancelariei de Stat, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 657 din 06 noiembrie 2009 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si funcționarea, structurii si efectivului-limită ale Cancelariei de Stat. Or, operațiunea juridică trasată prin prisma articolului respectiv, stabilește condiția privind intrarea în vigoare a statului de personal în care nu se mai regăsește funcția ocupată de funcționarul public respectiv.

În acest context, potrivit pct. 16 lit. b) din Hotărîrea Guvernului nr. 657/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea structurii și efectivului limită al Cancelariei de Stat, Secretarul general al Guvernului, prezintă propuneri privind structura și efectivul numeric ale Cancelariei de Stat spre aprobare Guvernului, precum și propune Prim-ministrului spre aprobare statul de personal al autorității respective. Reclamantul a menționat că, la emiterea de către Guvernul R. Moldova a dispoziției nr. 160-d din 21 august 2019 cu privire la încetarea raporturilor de serviciu ale lui Andrei Tomescu, a fost omisă motivarea actului administrativ contestat, stabilit ca procedură obligatorie la art. 118 alin. (1) din Codul administrativ, care stabilește că motivarea este operațiune administravă prin care se expun considerentele care justifică emiterea unui act administrativ individual.

În motivare se indică temeiurile esențiale de drept și de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia sa. Reclamantul a specificat că, la 23 septembrie 2020 a prezentat cerere prealabilă pentru anularea actului contestat și a prezentat revendicările de rigoare, primind răspunsul că, cererea nu va fi examinată pe motivul expirării termenului de formare a cererii în procedură contencioasă. Astfel, a fost privat abuziv de posibilitatea de a munci și a fost refuzat neîntemeiat la angajare (reîncadrare pe temei de anulare a ordinului de eliberare, ca urmare a concedierii ilegale din 28 august 2019, și în condițiile în care nu i s-a dat curs cererii de restabilire în funcție și a fost privat de posibilitatea de a munci, circumstanță în care angajatorul, urmează să compenseze salariul pentru toată perioada respectivă, în mărimea cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real.

Reclamantul a notat că, prin Hotărârea Guvernului nr. 165 din 9 martie 2010 cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real, pentru anul 2019, s-a stabilit începînd cu 1 mai 2019, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, 4 indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică, în continuare - unități) în mărime de 16,42 lei pe oră, sau 2 775 lei pe lună, calculat pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună. Astfel, Andrei Tomescu a fost privat de dreptul de a munci începînd cu 28 august 2019, iar întru respectarea Hotărârii Guvernului nr. 165 din 9 martie 2010 urmează a fi dispusă încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă conform calculului hotărîrii nominalizate.

Reclamantul a mai relatat că, atât legislația muncii, cât și jurisprudența reglementează obligația angajatorului la repararea prejudiciului moral în caz de privare ilegală de posibilitatea de a munci, care nu poate fi mai mic decât un salariu mediu lunar al salariatului. Dat fiind că, Andrei Tomescu, a fost concediat ilegal și i s-a refuzat angajarea, i s-a îngrădit dreptul de a munci, i s-a reținut salariul, solicită a fi dispusă încasarea prejudiciului moral pentru eliberarea ilegală din serviciu, și pentru refuz neîntemeiat la angajare, și reținerea plăților salariale, în mărime de 100 000 de lei și încasarea cheltuielilor de asistență juridică. Pe parcursul examinării cauzei reclamantul a depus mai multe cereri de concretizare a cerințelor (f.d.

78, 91-102, vol. I), iar prin cererea de modificare a cerințelor, solicitarea obligarea Guvernului R. Moldova privind emiterea actului administrativ individual de restabilire a reclamantului Andrei Tomescu, în funcția de șef adjunct al Oficiului teritorial Hîncești al Cancelariei de Stat, a fost înlocuită cu următorul text obligarea Guvernului R. Moldova la achitarea în folosul reclamantului a compensației suplimentare la sumele indicate la alin. (2) art. 90 din Codul muncii, în mărime de 3 salarii medii lunare ale salariatului Andrei Tomescu din funcția de șef adjunct al Oficiului teritorial Hîncești al Cancelariei de Stat, responsabil pe raionul Cimișlia, iar capătul de cerere privind obligarea Guvernului și Cancelariei de Stat a R. Moldova la achitarea unei despăgubiri în conformitate cu art. 90 alin. (2) lit. a) și 330 lit. b), art. 332 alin. (1) din Codul muncii, a salariului pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă, începînd cu 28 august 2019 pînă la data restabilirii în funcție, a fost înlocuită cu solicitarea privind obligarea Guvernului R. Moldova, la achitarea salariului pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă, începînd cu 28 august 2019 pînă la data pronunțării hotărîrii (f.d.112, vol.I).

Prin cererea de completare a cerințelor, a suplinit cererea ințială, formulînd pretenția privind anularea deciziei Cancelariei de Stat a R. Moldova nr.15-03-7305 din 23 octombrie 2019, ca fiind ilegală în fond.

Prin hotărârea din 13 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Andrei Tomescu împotriva Guvernului R. Moldova, Cancelariei de Stat a R. Moldova privind anularea în parte a actului administrativ individual – dispoziția nr. 103-d din 26 iulie 2019 „Cu privire la preavizarea unor funcționari de concediere” în partea ce privește preavizarea lui Andrei Tomescu, privind anularea în tot a actului administrativ individual – dispoziția nr. 160-d din 21 august 2019 „Cu privire la încetarea raporturilor de serviciu ale domnului Andrei Tomescu”, privind obligarea achitării compensației suplimentare în mărime de trei salarii medii lunare, privind obligarea achitării salariului lunar mediu pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă, privind obligarea achitării prejudiciului moral în sumă de 10 000 de lei și compensarea cheltuielilor de asistență juridică.

La 26 octombrie 2020, prin intermediul poștei eletronice, Andrei Tomescu, reprezentat de avocatul Anatolie Casap a depus cerere de apel nemotivată, iar la 5 16 decembrie 2020, cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 13 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea înaintată să fie admisă. Prin decizia din 01 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de apel declarată de Andrei Tomescu, reprezentat de avocatul Anatolie Casap și a fost menținută hotărârea din 13 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. La 06 iunie 2021, avocatul Anatolie Casap în interesele lui Andrei Tomescu, a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 01 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei contestate cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii (f.d.222-223, vol.I).

La 04 noiembrie 2021, avocatul Anatolie Casap în interesele lui Andrei Tomescu a fost notificat cu privire la necesitatea înlăturării neajunsurilor și anume a prezentării în original a cererii de recurs sau după caz semnată cu semnătura electronică avansată, calificată, acordîndu-i termen pînă la data de 19 noiembrie 2021. În termenul acordat, acesta nu a prezentat cererea de recurs în original sau semnată cu semnătura electronică avansată, calificată (f.d. 5, vol.II). Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține prevederile art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, potrivit cărora recursul se declară inadmisibil în special cînd motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2). Conform art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Din actele cauzei rezultă că, la 01 iunie 2021, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei (f.d.202). La 06 iunie 2021, avocatul Anatolie Casap în interesele lui Andrei Tomescu, a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 01 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei contestate cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii. Curtea de Apel Chișinău, a expediat părților la proces, copia deciziei motivate din 01 iunie 2021 (f.d. 226), fiind recepționată de către avocatul Anatolie Casap în interesele lui Andrei Tomescu, la 04 octombrie 2021 (f.d. 229, vol.II).

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, termenul de 30 zile pentru prezentarea la Curtea Supremă de Justiție a motivării recursului a început să curgă din 05 octombrie 2021, ziua imediat următoare datei comunicării deciziei motivate a instanței de apel, 6 și a expirat la 03 noiembrie 2021. Astfel, ultima zi de depunere a cererii de recurs motivate fiind ziua 03 noiembrie 2021. Astfel, recurentul, contrar prevederilor art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, nu a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 01 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

În această conjunctură, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că recursul motivat nu a fost prezentat de către Anatolie Casap, în interesele lui Andrei Tomescu, așa cum prevede art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, ceea ce, în conformitate cu art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, constituie temei de a declara recursul inadmisibil. Totodată, instanța de recurs menționează că în conformitate cu art. 98 alin. (1) din Codul administrativ, dacă în cadrul procedurii administrative un participant este reprezentat, conform art. 45, de către un reprezentant legal, notificările se adresează acestuia, art. 45 din același cod prevede că persoanele fizice participă la procedura administrativă personal sau prin reprezentanții lor.

Astfel, avocatul Anatolie Casap, în interesele lui Andrei Tomescu, fiind interesat în soluționarea prezentei cauze, recepționînd decizia instanței de apel, urma să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță și să prezinte Curții Supreme de Justiție motivarea recursului în termenul stabilit de art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat. Din considerentele menționate și având în vedere că motivarea recursului nu a fost depusă în termenul prevăzut la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul depus de Andrei Tomescu, reprezentat de avocatul Anatolie Casap, urmează a fi declarat inadmisibil, în temeiul art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

În conformitate cu art.193, 230, 245 alin. (2), 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Recursul depus de către Andrei Tomescu, reprezentat de avocatul Anatolie Casap, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecători Nina Vascan Victor Burduh 7