2ra-1722/21 — stabilirea paternității și încasarea pensiei de intretinere a copiilor minori

Dosarul nr. 2ra-1722/21

Prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Ștefan-Vodă (jud. I. Nașco)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, I. Țurcan, L. Pruteanu)

ÎNCHEIERE

01 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de către reprezentantul recurentului

Alexandru Juc, avocatul Oleg Gherman,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Olesea

Gavrilovici împotriva lui Alexandru Juc cu privire la stabilirea paternității și încasarea

pensiei de întreținere a copiilor minori,

împotriva deciziei din 18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de către reprezentantul apelantului Alexandru Juc, avocatul

Oleg Gherman, și a fost menținută hotărârea din 11 noiembrie 2020 a Judecătoriei

Căușeni, sediul Ștefan-Vodă,

c o n s t a t ă:

La data de 15 iunie 2020, Olesea Gavrilovici a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Alexandru Juc cu privire la stabilirea paternității și încasarea

pensiei de întreținere a copiilor minori.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, în anul 2010, era deja divorțată și

avea la întreținere doi copii minori: XXXXX, născută la data de XXXXX și XXXXX,

născută la XXXXX.

A menționat reclamanta că, din anul 2010, a început a locui în relații de

concubinaj cu pârâtul Alexandru Juc, locuind în s. XXXXX, r-nul XXXXX,

menținând o gospodărie comună și întemeind o familie. Din relația lor conjugală s-au

născut 3 copii: XXXXX, născut la XXXXX, XXXXX, născută la XXXXX și

XXXXX, născută la XXXXX.

A invocat reclamanta că, relațiile de concubinaj erau normale, locuiau împreună

cu pârâtul, în chirie. Reclamanta se afla în grija copiilor, iar pârâtul se afla periodic la

muncă peste hotarele țării, în Ucraina și ultima perioadă în Federația Rusă.

A mai comunicat reclamanta că, în luna ianuarie a anului 2019, pârâtul revenind

de peste hotare, a declarat că nu mai dorește să locuiască cu reclamanta și a părăsit

familia.

A declarat reclamanta că, tatăl biologic al copiilor minori: XXXXX, XXXXX

1

și XXXXX, este pârâtul – Alexandru Juc.

De asemenea, a reiterat reclamanta că, la perfectarea certificatelor de naștere a

copiilor, la Oficiul de Stare Civilă nu a fost posibil de inclus datele pârâtului la rubrica

„tata" pe motiv că ultimul se afla peste hotarele țării, nu era înregistrată căsătoria cu

pârâtul și lipsea declarația ultimului privind recunoașterea paternității.

A indicat reclamanta că, pârâtul din momentul întreruperii relației de

concubinaj nu a acordat careva ajutor material copiilor minori, mai mult, la solicitările

reclamantei, ultimul a refuzat, având și un comportament agresiv.

A solicitat reclamanta stabilirea paternității lui Alexandru Juc față de copiii

minori: XXXXX, născut la XXXXX, XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX,

născută la XXXXX, precum și încasarea de la pârât în beneficiul reclamantei a pensiei

de întreținere pentru copiii minori: XXXXX, XXXXX și XXXXX, în mărime de 1100

lei lunar pentru fiecare copil și pentru întreținerea copilului minor XXXXX, în mărime

de 850 lei lunar.

Prin hotărârea din 11 noiembrie 2020 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan-

Vodă, acțiunea a fost admisă integral.

Prin decizia din 18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de către reprezentantul apelantului Alexandru Juc, avocatul Oleg Gherman,

și a fost menținută hotărârea din 11 noiembrie 2020 a Judecătoriei Căușeni, sediul

Ștefan-Vodă.

În motivarea deciziei emise, instanța de apel a conchis că, soluția dată de prima

instanță, urmează a fi menținută, ca fiind legală și corectă, constituind rezultatul

examinării în ansamblu a tuturor probelor anexate prezentei cauze.

Din materialele cauzei rezultă că, la data de 15 iunie 2020, Olesea Gavrilovici

a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Juc cu privire la

stabilirea paternității și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori.

Astfel, instanța de apel a constatat că Olesea Gavrilovici și Alexandru Juc s-au

aflat în relații de concubinaj în perioada anilor 2010-2019, fapt, ce se confirmă prin

adeverința nr. XXX din 25 aprilie 2019, eliberată de Primăria s. XXXXX, r-nul

XXXXX, potrivit căreia ultimii au trei copii minori împreună (f.d.17).

Ulterior, la XXXXX, în s. XXXXX, r-nul XXXXX, s-a născut XXXXX, fapt,

ce se confirmă prin certificatul de naștere seria NA-VI, nr. XXXXX (f.d.8).

La XXXXX, în s. XXXXX, r-nul XXXXX, s-a născut XXXXX, fapt, ce se

confirmă prin certificatul de naștere seria NA-VI, nr. XXXXX (f.d. 9).

La XXXXX, în s. XXXXX, r-nul XXXXX, s-a născut XXXXX, fapt, ce se

confirmă prin certificatul de naștere seria NA-VI, nr. XXXXX (f.d.10).

Potrivit certificatelor de naștere menționate, mama copiilor este Olesea

Gavrilovici, pe când rubrica despre tată nu este completată.

Astfel, instanța de apel a statuat că, prima instanță întemeiat a conchis că,

Alexandru Juc este tatăl biologic al copiilor: XXXXX, XXXXX, XXXXX și a stabilit

paternitatea acestuia, întru-cât copiii s-au născut din relația de concubinaj a Olesei

Gavrilovici și a lui Alexandru Juc.

În certificatele de naștere ale copiilor, rubrica despre tată nu a fost completată

din motiv că, părinții nu sunt căsătoriți între ei, precum și din motiv că, Alexandru Juc

nu a depus o declarație cu privire la recunoașterea paternității.

În opoziție, pârâtul nu a prezentat nici o probă, care ar combate paternitatea sa,

2

de asemenea pârâtul nu a solicitat efectuarea analizei genetice de determinare a

paternității nici în prima instanță, nici în instanța de apel.

Pe cale de consecință, instanța de apel a considerat întemeiată concluzia primei

instanțe privind încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori: XXXXX, XXXXX

și XXXXX de la Alexandru Juc.

Or, potrivit art. 74 alin. (1)-(3) Codul familiei, părinții sunt obligați să-și întrețină

copiii minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin material. Modul de

plată a pensiei de întreținere se determină în baza unui contract încheiat între părinți

sau între părinți și copilul major inapt de muncă. Dacă lipsește un atare contract și

părinții nu participă la întreținerea copiilor, pensia de întreținere se încasează pe cale

judecătorească, la cererea unuia dintre părinți, a tutorelui copilului sau a autorității

tutelare teritoriale.

Astfel, odată ce a fost stabilită paternitatea lui Alexandru Juc asupra copiilor

minori: XXXXX, XXXXX și XXXXX, acestuia îi revine obligația de a achita pensia

pentru întreținerea copiilor minori.

Din considerentele menționate, Colegiul conchide că, instanța de apel corect a

ajuns la concluzia de a respinge cererea de apel depusă de către reprezentantul

apelantului Alexandru Juc, avocatul Oleg Gherman și de a menține hotărârea din 11

noiembrie 2020 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan-Vodă.

La 20 iulie 2021, reprezentantul recurentului Alexandru Juc, avocatul Oleg

Gherman, a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel din 18 mai

2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a

deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului, reprezentantul recurentului a exprimat dezacordul cu

decizia recurată, calificând-o ca fiind neîntemeiată și pasibilă de casare în temeiul

prevederilor art. 432 alin. (1), (2) lit. a) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, reprezentantul recurentului Alexandru Juc, avocatul Oleg Gherman, a

opinat că, instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material, nu a constatat și

elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, a apreciat

arbitrar probele prezentate de către participanții la proces, iar concluziile instanței de

apel sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 15 octombrie

2021, instanța de recurs a comunicat participanților la proces recursul, informând

despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 102).

Prin referința depusă la 12 noiembrie 2021, intimata Olesea Gavrilovici, a

solicitat de a considera recursul declarat de către reprezentantul recurentului Alexandru

Juc, avocatul Oleg Gherman, ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 18 mai 2021, iar cererea de recurs a

fost depusă la 20 iulie 2021.

Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei integrale participanților la

proces la 12 iunie 2021, conform scrisorii de însoțire (f.d. 82), însă careva date ce ar

confirma recepționarea acesteia de către recurent la actele cauzei lipsesc. Astfel,

recursul este declarat în termen.

3

Examinând temeiurile recursului declarat de către reprezentantul recurentului

Alexandru Juc, avocatul Oleg Gherman, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către reprezentantul recurentului

Alexandru Juc, avocatul Oleg Gherman, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din

4

recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera ca fiind inadmisibil recursul declarat de către reprezentantul recurentului

Alexandru Juc, avocatul Oleg Gherman.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către reprezentantul recurentului

Alexandru Juc, avocatul Oleg Gherman, împotriva deciziei din 18 mai 2021 a Curții

de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

5