2ra-421/23 — stabilirea domiciliului copiilor minori si incasarea pensiei pentru intretinerea copiilor minori

2ra-421/23 — stabilirea domiciliului copiilor minori si incasarea pensiei pentru intretinerea copiilor minori (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-421/23

2-21125844-01-2ra-20032023

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Cantemir (jud. V. Bogomolova)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. G. Vavrin, N. Bondarenco, S. Pilipenco)

Î N C H E I E R E

12 iulie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Viorica Puica

Judecători Aliona Donos

Oxana Parfeni

examinând admisibilitatea recursului declarat de Gheorghii Bedru,

reprezentat de avocatul Roman Doroftei,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Irina Bedru,

reprezentată de avocata Liuba Josu împotriva lui Gheorghii Bedru cu privire la

stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei pentru întreținerea

copiilor minori,

împotriva deciziei din 29 decembrie 2022 a Curții de Apel Cahul, prin care a

fost respins apelul declarat de Gheorghii Bedru, reprezentat de avocatul Roman

Doroftei și menținută hotărârea din 11 martie 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul

Cantemir

c o n s t a t ă:

La 23 august 2021, Irina Bedru, reprezentată de avocata Liuba Josu a depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Gheorghii Bedru cu privire la stabilirea

domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori

(f. d. 6).

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta Irina Bedru,

reprezentată de avocata Liuba Josu a indicat că a locuit cu pârâtul în concubinaj din

anul 2007 până la 24 octombrie 2009 când a fost înregistrată căsătoria.

La XXXXX, s-a născut fiul lor XXXXX, iar la XXXXX, s-a născut fiica lor

XXXXX.

A menționat că a divorțat cu pârâtul la 15 iulie 2020.

La fel, a accentuat că pârâtul nu are grijă de copii, folosește abuziv alcool și

este agresiv, nu ajută benevol copiii, nu îi acordă dreptul să le perfecteze

pașapoartele copiilor pentru a merge cu ei la mare.

A evidențiat reclamanta că a creat toate condițiile pentru dezvoltarea și

educația normală a copiilor, și că copiii se află la întreținerea și educația sa, la locul

1

său de domiciliu, sunt atașați de ea, de aceea domiciliul lor trebuie să fie stabilit

împreună cu mama.

Totodată, a considerat că de la pârât urmează a fi încasată pensia de întreținere

în mărime de 1 200 de lei lunar pentru fiecare copil, din ziua înaintării acțiunii până

la majoratul copiilor, fiindcă părinții au obligații egale față de copii.

În drept, reclamanta și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 63,

74, 75, 76 Codul familiei, art. 5, 7, 166 Cod de procedură civilă.

Reclamanta a solicitat stabilirea domiciliului copiilor XXXXX și XXXXX cu

mama, încasarea de la pârât în beneficiul ei a pensiei pentru întreținerea copiilor

minori în mărime de 1 200 de lei lunar, din ziua depunerii cererii de chemare în

judecată și până la majoratul copiilor, precum și compensarea cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea din 11 martie 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir, a fost

admisă chemarea în judecată depusă de Irina Bedru.

A fost stabilit domiciliul copiilor minori XXXXX și XXXXX, cu mama Irina

Bedru.

A fost încasată de la Gheorghii Bedru în beneficiul Irinei Bedru pensia de

întreținere pentru copiii minori XXXXX, născut la XXXXX și XXXXX, născută la

XXXXX în mărime de a câte 1 200 de lei lunar pentru fiecare copil, începând cu

data de 23 august 2021 și până la atingerea majoratului de către copiii minori,

precum și cheltuielile judiciare în mărime de 4 100 de lei, constituite din 100 de lei

taxa de stat și 4 000 de lei cheltuieli pentru asistența juridică.

A fost încasată de la Gheorghii Bedru în beneficiul statului taxa de stat în

mărime de 864 de lei (f. d. 46, 53-63).

Prin decizia din 29 decembrie 2022 a Curții de Apel Cahul, a fost respins

apelul declarat de Gheorghii Bedru, reprezentat de avocatul Roman Doroftei și

menținută hotărârea din 11 martie 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir

(f. d. 115, 116-125).

În consolidarea soluției adoptate, având în vedere prevederile art. 63 Codul

familie, concluziile expuse în avizul-concluzie întocmit de Direcția Asistență

Socială și Protecția Familiei Cantemir nr. 12 din 10 martie 2022 și explicațiile

părților, prima instanță și instanța de apel au ajuns la concluzia de a stabili domiciliul

copiilor XXXXX și XXXXX cu mama acestora Irina Bedru. Or, Gheorghii Bedru,

cunoscând despre existența prezentului litigiu pe rolul instanței de judecată, nu a

obiectat împotriva stabilirii domiciliului copiilor cu mama lor. Dimpotrivă prin

cererea scrisă olograf de Gheorghii Bedru și înregistrată la instanța de fond, la 17

septembrie 2021, a declarat că este de acord cu cererea depusă de reclamanta Irina

Bedru.

Din înscrisurile anexate la materialele cauzei civile, prima instanță și instanța

de apel au constatat că reclamanta/apelanta Irina Bedru și pârâtul/intimatul

Gheorghii Bedru, împreună cu copii minori XXXXX și XXXXX, se află peste

hotarele țării, în XXXXX.

Prima instanță și instanța de apel, având în vedere lipsa unor probe despre

starea materială și familială a pârâtului/apelantului Gheorghii Bedru, au ajuns la

2

concluzia de a încasa pensie de întreținere pentru copiii XXXXX și XXXXX de la

Gheorghii Bedru în sumă bănească fixă, conform art. 76 alin. (1) Codul familiei, și

ținând cont de valoarea minimului de existență pentru un copil cu vârsta de la 1-6 și

7-17 ani, or interesul superior al copilului este primul aspect de care urmează să țină

cont instanța de judecată la examinarea acestor categorii de cauze.

Având în vedere minimul de existență pentru un copil de la 1-6 și 7-17 ani

stabilit de Biroul Național de Statistică, interesul superior al copilului și egalitatea

în drepturi și obligații a părinților, instanțele de judecată au conchis că urmează a fi

încasată de la Gheorghii Bedru în beneficiul Irinei Bedru pensia de întreținere a

copiilor XXXXX și XXXXX în mărime de 1 200 de lei lunar pentru fiecare copil,

de la depunerea acțiunii în judecată și până la atingerea majoratului de către copii.

Prima instanță și instanța de apel au evidențiat că cuantumul fix de 1 200 de

lei lunar pentru un copil, încasat din contul pârâtului/apelantului în beneficiul

reclamantei/intimatei, este un cuantum necesar și rezonabil și va fi în măsură să

contribuie la creșterea, întreținerea și educarea copiilor în vederea bunei dezvoltări

a acestora.

La 14 martie 2023, Gheorghii Bedru, reprezentat de avocatul Roman Doroftei

a declarat recurs împotriva deciziei din 29 decembrie 2022 a Curții de Apel Cahul,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe, examinarea recursului cu participarea părților, pronunțarea unei decizii noi

de remitere a cauzei la rejudecare, în instanța de apel, în alt complet de judecători

(f. d. 131-135).

În motivarea recursului recurentul Gheorghii Bedru, reprezentat de avocatul

Roman Doroftei a indicat că instanța de apel s-a bazat în exclusivitate pe declarațiile

intimatei fără a ține cont de informația de la Biroul Național de Statistică, plasată pe

site-ul www.statistica.md, potrivit căreia valoarea minimului de existență pentru

anul 2021, pentru un copil de vârsta de la 1-6 ani constituie în medie 1 739,50 de lei

lunar.

Cu referire la prevederile art. 58 Codul familie și art. 18 alin. (1) din Legea

privind drepturile copilului nr. 338 din 15 decembrie 1994, a menționat că fiecare

părinte are obligația de întreținere în mod egal a copiilor, deci dânsul trebuie să

achite câte aproximativ 869,75 de lei lunar și nicidecum 1 200 de lei.

A considerat că intimata a indicat date eronate, prezentând informații

denaturate și neprezentând informații și acte ce au o deosebită importanță pentru

emiterea unei hotărâri legale.

Intimata a ascuns faptul că nu se află în XXXXX, ci locuiește împreună cu

copii în XXXXX.

A menționat că avizul efectuat de Direcția Asistență Socială și Protecția

Familiei Cantemir este fals, deoarece intimata aflându-se în XXXXX, nu este clar

cum a fost stabilit locul de trai, condițiile și alte aspecte ce țin de traiul copiilor.

Totodată, a evidențiat că instanțele de judecată au examinat cauza în lipsa lui,

lezându-i dreptul la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Cod de procedură civilă, asupra

admisibilității recursului se decide fără prezența participanților la proces sau a

3

reprezentanților acestora, prin emiterea unei încheieri nemotivate despre care se face

o mențiune pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

În sensul normei de drept procedural citate, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție reiterează că admisibilitatea recursului se decide fără prezența

participanților la proces sau a reprezentanților acestora. Invitarea participanților în

proces la examinarea recursului, se impune doar în cazul în care cererea de recurs a

trecut testul de admisibilitate și se constată necesitatea expunerii de către participanți

asupra problemelor de legalitate invocate în cererea de recurs.

În consecință, pornind de la faptul că la caz instanța se pronunță doar asupra

admisibilității recursului, care potrivit art. 440 alin. (2) Cod de procedură civilă, se

decide fără prezența participanților la proces sau a reprezentanților acestora, cerința

lui Gheorghii Bedru, reprezentat de avocatul Roman Doroftei privind examinarea

recursului cu participarea părților, urmează a fi respinsă.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei motivate din 29 decembrie

2022 a Curții de Apel Cahul a fost expediată în adresa părților, la 24 februarie 2023,

fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la actele cauzei (f. d. 126),

însă, careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent, lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 14 martie 2023, în termenul legal.

La 22 martie 2023, în adresa Irinei Bedru a fost expediată copia recursului

declarat de Gheorghii Bedru, reprezentat de avocatul Roman Doroftei, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 139), fiind recepționată

la 30 martie 2023, ceea ce se atestă prin avizul de recepție anexat la materialele

dosarului (f. d. 142).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa

Curții Supreme de Justiție, referințe nu au parvenit.

Examinând temeiurile recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că examinarea

admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în

cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că

argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de

norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or,

4

motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra

căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În același timp, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că

argumentul recurentului Gheorghii Bedru, reprezentat de avocatul Roman Doroftei

precum că instanțele de judecată au examinat cauza în lipsa lui, nu constituie temei

de a declara admisibil recursul.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că la materialele

dosarului este anexată cererea scrisă olograf de Gheorghii Bedru și înregistrată la

Judecătoria Cahul, sediul Cantemir, la 17 septembrie 2021, prin care ultimul a

solicitat examinarea cauzei în absența sa, deoarece nu are posibilitate de a se

prezenta în ședință, întrucât pleacă peste hotarele țării (f. d. 23).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție stabilește că la

28 decembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, reprezentantul lui Gheorghii

Bedru, avocatul Roman Doroftei, a expediat la adresa electronică a Curții de Apel

Cahul, cerere, prin care a solicitat examinarea cauzei în lipsa reprezentantului,

precum și remiterea dispozitivului instanței de apel în adresa reprezentantului

(f. d. 108-110).

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că,

potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei

(MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 din CEDO

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile

speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem

(a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p.

141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

5

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 §

1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Gheorghii Bedru,

reprezentat de avocatul Roman Doroftei nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este

inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Gheorghii Bedru, reprezentat de

avocatul Roman Doroftei.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Viorica Puica

Judecători Aliona Donos

Oxana Parfeni

6