2ra-421/23 — stabilirea domiciliului copiilor minori si incasarea pensiei pentru intretinerea copiilor minori

Dosarul nr. 2ra-421/23 2-21125844-01-2ra-20032023 Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Cantemir (jud. V. Bogomolova) Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. G. Vavrin, N. Bondarenco, S. Pilipenco) Î N C H E I E R E 12 iulie 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componență: Președinte, judecător Viorica Puica Judecători Aliona Donos Oxana Parfeni examinând admisibilitatea recursului declarat de Gheorghii Bedru, reprezentat de avocatul Roman Doroftei, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Irina Bedru, reprezentată de avocata Liuba Josu împotriva lui Gheorghii Bedru cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori, împotriva deciziei din 29 decembrie 2022 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost respins apelul declarat de Gheorghii Bedru, reprezentat de avocatul Roman Doroftei și menținută hotărârea din 11 martie 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir c o n s t a t ă: La 23 august 2021, Irina Bedru, reprezentată de avocata Liuba Josu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gheorghii Bedru cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori (f. d. 6). În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta Irina Bedru, reprezentată de avocata Liuba Josu a indicat că a locuit cu pârâtul în concubinaj din anul 2007 până la 24 octombrie 2009 când a fost înregistrată căsătoria.

La XXXXX, s-a născut fiul lor XXXXX, iar la XXXXX, s-a născut fiica lor XXXXX. A menționat că a divorțat cu pârâtul la 15 iulie 2020. La fel, a accentuat că pârâtul nu are grijă de copii, folosește abuziv alcool și este agresiv, nu ajută benevol copiii, nu îi acordă dreptul să le perfecteze pașapoartele copiilor pentru a merge cu ei la mare. A evidențiat reclamanta că a creat toate condițiile pentru dezvoltarea și educația normală a copiilor, și că copiii se află la întreținerea și educația sa, la locul 1 său de domiciliu, sunt atașați de ea, de aceea domiciliul lor trebuie să fie stabilit împreună cu mama. Totodată, a considerat că de la pârât urmează a fi încasată pensia de întreținere în mărime de 1 200 de lei lunar pentru fiecare copil, din ziua înaintării acțiunii până la majoratul copiilor, fiindcă părinții au obligații egale față de copii.

În drept, reclamanta și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 63, 74, 75, 76 Codul familiei, art. 5, 7, 166 Cod de procedură civilă. Reclamanta a solicitat stabilirea domiciliului copiilor XXXXX și XXXXX cu mama, încasarea de la pârât în beneficiul ei a pensiei pentru întreținerea copiilor minori în mărime de 1 200 de lei lunar, din ziua depunerii cererii de chemare în judecată și până la majoratul copiilor, precum și compensarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 11 martie 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir, a fost admisă chemarea în judecată depusă de Irina Bedru. A fost stabilit domiciliul copiilor minori XXXXX și XXXXX, cu mama Irina Bedru.

A fost încasată de la Gheorghii Bedru în beneficiul Irinei Bedru pensia de întreținere pentru copiii minori XXXXX, născut la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX în mărime de a câte 1 200 de lei lunar pentru fiecare copil, începând cu data de 23 august 2021 și până la atingerea majoratului de către copiii minori, precum și cheltuielile judiciare în mărime de 4 100 de lei, constituite din 100 de lei taxa de stat și 4 000 de lei cheltuieli pentru asistența juridică. A fost încasată de la Gheorghii Bedru în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 864 de lei (f. d. 46, 53-63). Prin decizia din 29 decembrie 2022 a Curții de Apel Cahul, a fost respins apelul declarat de Gheorghii Bedru, reprezentat de avocatul Roman Doroftei și menținută hotărârea din 11 martie 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir (f. d. 115, 116-125).

În consolidarea soluției adoptate, având în vedere prevederile art. 63 Codul familie, concluziile expuse în avizul-concluzie întocmit de Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Cantemir nr. 12 din 10 martie 2022 și explicațiile părților, prima instanță și instanța de apel au ajuns la concluzia de a stabili domiciliul copiilor XXXXX și XXXXX cu mama acestora Irina Bedru. Or, Gheorghii Bedru, cunoscând despre existența prezentului litigiu pe rolul instanței de judecată, nu a obiectat împotriva stabilirii domiciliului copiilor cu mama lor. Dimpotrivă prin cererea scrisă olograf de Gheorghii Bedru și înregistrată la instanța de fond, la 17 septembrie 2021, a declarat că este de acord cu cererea depusă de reclamanta Irina Bedru.

Din înscrisurile anexate la materialele cauzei civile, prima instanță și instanța de apel au constatat că reclamanta/apelanta Irina Bedru și pârâtul/intimatul Gheorghii Bedru, împreună cu copii minori XXXXX și XXXXX, se află peste hotarele țării, în XXXXX. Prima instanță și instanța de apel, având în vedere lipsa unor probe despre starea materială și familială a pârâtului/apelantului Gheorghii Bedru, au ajuns la 2 concluzia de a încasa pensie de întreținere pentru copiii XXXXX și XXXXX de la Gheorghii Bedru în sumă bănească fixă, conform art. 76 alin. (1) Codul familiei, și ținând cont de valoarea minimului de existență pentru un copil cu vârsta de la 1-6 și 7-17 ani, or interesul superior al copilului este primul aspect de care urmează să țină cont instanța de judecată la examinarea acestor categorii de cauze.

Având în vedere minimul de existență pentru un copil de la 1-6 și 7-17 ani stabilit de Biroul Național de Statistică, interesul superior al copilului și egalitatea în drepturi și obligații a părinților, instanțele de judecată au conchis că urmează a fi încasată de la Gheorghii Bedru în beneficiul Irinei Bedru pensia de întreținere a copiilor XXXXX și XXXXX în mărime de 1 200 de lei lunar pentru fiecare copil, de la depunerea acțiunii în judecată și până la atingerea majoratului de către copii. Prima instanță și instanța de apel au evidențiat că cuantumul fix de 1 200 de lei lunar pentru un copil, încasat din contul pârâtului/apelantului în beneficiul reclamantei/intimatei, este un cuantum necesar și rezonabil și va fi în măsură să contribuie la creșterea, întreținerea și educarea copiilor în vederea bunei dezvoltări a acestora.

La 14 martie 2023, Gheorghii Bedru, reprezentat de avocatul Roman Doroftei a declarat recurs împotriva deciziei din 29 decembrie 2022 a Curții de Apel Cahul, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, examinarea recursului cu participarea părților, pronunțarea unei decizii noi de remitere a cauzei la rejudecare, în instanța de apel, în alt complet de judecători (f. d. 131-135). În motivarea recursului recurentul Gheorghii Bedru, reprezentat de avocatul Roman Doroftei a indicat că instanța de apel s-a bazat în exclusivitate pe declarațiile intimatei fără a ține cont de informația de la Biroul Național de Statistică, plasată pe site-ul www.statistica.md, potrivit căreia valoarea minimului de existență pentru anul 2021, pentru un copil de vârsta de la 1-6 ani constituie în medie 1 739,50 de lei lunar.

Cu referire la prevederile art. 58 Codul familie și art. 18 alin. (1) din Legea privind drepturile copilului nr. 338 din 15 decembrie 1994, a menționat că fiecare părinte are obligația de întreținere în mod egal a copiilor, deci dânsul trebuie să achite câte aproximativ 869,75 de lei lunar și nicidecum 1 200 de lei. A considerat că intimata a indicat date eronate, prezentând informații denaturate și neprezentând informații și acte ce au o deosebită importanță pentru emiterea unei hotărâri legale. Intimata a ascuns faptul că nu se află în XXXXX, ci locuiește împreună cu copii în XXXXX. A menționat că avizul efectuat de Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Cantemir este fals, deoarece intimata aflându-se în XXXXX, nu este clar cum a fost stabilit locul de trai, condițiile și alte aspecte ce țin de traiul copiilor.

Totodată, a evidențiat că instanțele de judecată au examinat cauza în lipsa lui, lezându-i dreptul la un proces echitabil. În conformitate cu art. 440 alin. (2) Cod de procedură civilă, asupra admisibilității recursului se decide fără prezența participanților la proces sau a 3 reprezentanților acestora, prin emiterea unei încheieri nemotivate despre care se face o mențiune pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. În sensul normei de drept procedural citate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că admisibilitatea recursului se decide fără prezența participanților la proces sau a reprezentanților acestora. Invitarea participanților în proces la examinarea recursului, se impune doar în cazul în care cererea de recurs a trecut testul de admisibilitate și se constată necesitatea expunerii de către participanți asupra problemelor de legalitate invocate în cererea de recurs.

În consecință, pornind de la faptul că la caz instanța se pronunță doar asupra admisibilității recursului, care potrivit art. 440 alin. (2) Cod de procedură civilă, se decide fără prezența participanților la proces sau a reprezentanților acestora, cerința lui Gheorghii Bedru, reprezentat de avocatul Roman Doroftei privind examinarea recursului cu participarea părților, urmează a fi respinsă. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei motivate din 29 decembrie 2022 a Curții de Apel Cahul a fost expediată în adresa părților, la 24 februarie 2023, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la actele cauzei (f. d. 126), însă, careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent, lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 14 martie 2023, în termenul legal. La 22 martie 2023, în adresa Irinei Bedru a fost expediată copia recursului declarat de Gheorghii Bedru, reprezentat de avocatul Roman Doroftei, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 139), fiind recepționată la 30 martie 2023, ceea ce se atestă prin avizul de recepție anexat la materialele dosarului (f. d. 142). Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție, referințe nu au parvenit. Examinând temeiurile recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă. La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, 4 motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În același timp, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că argumentul recurentului Gheorghii Bedru, reprezentat de avocatul Roman Doroftei precum că instanțele de judecată au examinat cauza în lipsa lui, nu constituie temei de a declara admisibil recursul.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că la materialele dosarului este anexată cererea scrisă olograf de Gheorghii Bedru și înregistrată la Judecătoria Cahul, sediul Cantemir, la 17 septembrie 2021, prin care ultimul a solicitat examinarea cauzei în absența sa, deoarece nu are posibilitate de a se prezenta în ședință, întrucât pleacă peste hotarele țării (f. d. 23). Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție stabilește că la 28 decembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, reprezentantul lui Gheorghii Bedru, avocatul Roman Doroftei, a expediat la adresa electronică a Curții de Apel Cahul, cerere, prin care a solicitat examinarea cauzei în lipsa reprezentantului, precum și remiterea dispozitivului instanței de apel în adresa reprezentantului (f. d. 108-110).

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 din CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar 5 chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Gheorghii Bedru, reprezentat de avocatul Roman Doroftei nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Gheorghii Bedru, reprezentat de avocatul Roman Doroftei.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Viorica Puica Judecători Aliona Donos Oxana Parfeni 6