3ra-1164/21 — contestarea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

Dosarul nr. 3ra-1164/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. L. Holevițcaia) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 1 decembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Aliona Miron Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de către Veaceslav Zaițev, reprezentat de avocatul Valeriu Pelin, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Veaceslav Zaițev împotriva Instituției Publice Agenția Servicii Publice, terți Cooperativa de Construcție a Garajelor nr. 15 – Pruncul, executorul judecătoresc Nina Isac, executorul judecătoresc Maxim Romaliischi cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, împotriva deciziei din 9 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 16 decembrie 2019 Veaceslav Zaițev a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Instituției Publice Agenția Servicii Publice, terți Cooperativa de Construcție a Garajelor nr. 15 – Pruncul, executorul judecătoresc Nina Isac, executorul judecătoresc Maxim Romaliischi cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că are garajul nr. xxxxx din Cooperativa de Construcție a Garajelor nr. 15 încă din 24 iunie 1997, iar la data de 24 octombrie 2015 a achitat integral costul bunului imobil și a devenit proprietarul acestui garaj. Reclamantul a precizat că, în calitate de cumpărător de bună credință, a achitat integral costul garajului (certificatul nr.1.57 din 24 octombrie 2015, eliberat de administrația Cooperativei de Construcție a Garajelor nr. 15, care confirmă achitarea deplină a costului garajului nr.xxxxx, cu suprafața totală de xxxxx). A relatat că la 12 noiembrie 2019 s-a adresat către Serviciul Cadastral Teritorial Chișinău cu cerere privind înregistrarea dreptului său de proprietate asupra garajului dat, achitând toate taxele, însă la data de 19 noiembrie 2019 a primit refuz, din motiv că asupra Cooperativei de Construcție a Garajelor nr. 15 sunt puse interdicții.

Interdicțiile au fost aplicate de către executorul judecătoresc Maxim Romaliischi la 25 1 ianuarie 2019 prin încheierea nr.175- ts 190/19 și de către executorul judecătoresc Nina Isac prin încheierea nr.131-2-1257/18 din 8 octombrie 2018 și încheierea nr.131- 595/19 din 5 aprilie 2019. Esența interdicțiilor executorului judecătoresc, conform legislației, este de a realiza/vinde averea debitorului în scopul achitării în beneficiul creditorului a sumei datoriei conform titlului executoriu, deci, vânzarea averii cooperativei este legitimă. Veaceslav Zaițev a menționat că, garajul nr.xxxxx, este proprietatea sa și respectiv nu poate fi obiect de executare (vânzare) silită, deoarece careva datorii față de alte persoane nu are.

În opinia reclamantului refuzul Instituției Publice Agenția Servicii Publice este nelegitim, deoarece se referă la Cooperativa de Construcție a Garajelor nr. 15, la care este membru. Orice date incorecte într-un document, act juridic, duce la nulitatea lui. A invocat temei de drept prevederile Legii cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25 februarie 1998, Codului administrativ, art. 509, 510 din Codul civil și art.166, 167, 206 alin.(1), 277, 278 din Codul de procedură civilă. Reclamantul a solicitat recunoașterea refuzului Serviciului Cadastral Teritorial Chișinău a Instituției Publice Agenția Servicii Publice (decizia din 19 noiembrie 2019) ca fiind nelegitim și obligarea Serviciului Cadastral Teritorial Chișinău a Instituției Publice Agenția Servicii Publice de a înregistra dreptul de proprietate asupra garajului nr. xxxxx din Cooperativa de Construcție a Garajelor nr. 15 – Pruncul, situat în mun.

xxxxx, pe numele său. Prin hotărârea din 4 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost respinsă acțiunea depusă de către Veaceslav Zaițev. La 9 februarie 2021, Veaceslav Zaițev a depus apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea acestuia și casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii. Prin decizia din 9 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de către Veaceslav Zaițev și s-a menținut hotărârea din 4 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Întru consolidarea soluției instanțele ierarhic inferioare au reținut că refuzul contestat de reclamant/apelant, este unul legal, deoarece existența acestor restricții, nu permite pârâtului să transcrie transmiterea dreptului de proprietate, după o altă persoană, în speță, reclamantul Veaceslav Zaițev.

Ca urmare, activitatea administrativă desfășurată de Instituția Publică Agenția Servicii Publice, soldată cu refuzul cererii reclamantului/apelantului, este conformă legii, iar motive de anulare nu sunt constatate. Instanțele de judecată au menționat și faptul că, deși dreptul apelantului/reclamantului asupra bunului – garaj, nu este contestat de nici o persoană, în vederea înregistrării dreptului, apelantul/reclamantul urmează să respecte procedura legală, fie de ridicare a sechestrului, de anulare a încheierilor executorilor judecătorești sau să prezinte de la executorii judecătorești Nina Isac, Maxim Romaliischi încheiere, prin care să se dispună posibilitatea înregistrării dreptului de proprietate pe numele apelantului a încăperii nr. xxxxx, cu menținerea sechestrelor la nivel de construcție.

La data de 24 iunie 2021, Veaceslav Zaițev, reprezentat de avocatul Valeriu Pelin a depus recurs împotriva deciziei din 9 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii. 2 În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de drept și de fapt anterior invocate, recurentul a indicat că instanțele inferioare au examinat cauza dedusă judecății în mod superficial, iar soluția a fost dată fără elucidarea pe deplin a circumstanțelor cauzei și aprecierea cuvenită a argumentelor invocate de părți. A menționat că în decizia sa instanța de apel era obligată să examineze toate motivele apelului și să se expună asupra lor, ceea ce de fapt nu s-a făcut.

Astfel, de către instanța ierarhic inferioară au fost încălcate și prevederile hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 15 din 3 octombrie 2005 „cu privire la examinarea pricinilor civile în ordine de apel”. Prin referința depusă la 16 noiembrie 2021, Instituția Publică Agenția Servicii Publice a solicitat respingerea cererii de recurs. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 9 iunie 2021, însă date privind notificarea dispozitivului deciziei la dosar nu există. Totodată, decizia motivată din 9 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată reprezentantului recurentului la data de 9 august 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție/livrare anexat la materialele cauzei (f.d.145). Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că Veaceslav Zaițev, reprezentat de avocatul Valeriu Pelin, s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Veaceslav Zaițev, reprezentat de avocatul Valeriu Pelin, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient 3 de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Veaceslav Zaițev, reprezentat de avocatul Valeriu Pelin.

4 În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de către Veaceslav Zaițev, reprezentat de avocatul Valeriu Pelin, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Aliona Miron Nicolae Craiu 5