2ra-1713/21 — Stabilirea modului de folosinta

2ra-1713/21 — Stabilirea modului de folosinta (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosar nr. 2ra-1713/21

Instanța de fond: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, judecător – I. Barbacaru

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – M. Anton, O. Cojocaru, V. Cotorobai

Î N C H E I E R E

01 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Siceac Nicolai, prin

intermediul avocatului Kovali Vladimir,

în cauza civilă la cererea înaintată de Siceac Filip și Siceac Nicolai către Siceac

Alexei și Siceac Alexandru, intervenient accesoriu Consiliul mun. Chișinău cu

privire la stabilirea modului de folosire a terenului,

și cererea de chemare în judecată reconvențională depusă de Siceac Alexei și

Siceac Alexandru către Siceac Filip și Siceac Nicolai, intervenient accesoriu

Consiliul mun. Chisinău cu privire la stabilirea modului de folosire a terenului

aferent imobilului proprietate comună, determinarea cotelor-părți ideale din bunul

imobil proprietate comună, încetarea proprietății comune pe cote-părți asupra

bunului proprietate comună, recalcularea cotelor-părți din bunul imobil proprietate

comună, încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de Siceac Nicolai, prin intermediul avocatului

Kovali Vladimir, fiind menținută hotărârea din 25 februarie 2016 a Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău și hotărârea suplimentară din 18 august 2016 a Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 05 august 2004, Siceac Filip s-a adresat în instanță cu o cerere de chemare în

judecată către Siceac Alexei privind stabilirea modului de folosire a terenului, situat

în mun. Chișinău, str. XXXXXXXXX, 28.

În motivarea acțiunii înaintate reclamantul a invocat că, potrivit certificatului de

moștenitor legal nr. 1-1670 din 03 decembrie 1987, împreună cu fratele Siceac

1

Vasile, au devenit proprietarii casei de locuit din str. XXXXXXXXX, 28, mun.

Chișinău, fiecare deținând a câte ½ cotă-parte din aceasta. Terenul aferent casei de

locuit indicate are suprafața de 1031,0 m.p., în privința acestuia la 02 august 1988

fiind încheiat un contract privind stabilirea modului de folosire a imobilului.

La 13 decembrie 1989, Siceac Vasile a donat imobilul său fiului Siceac Alexei.

Reclamantul a menționat că are intenția de a privatiza terenul aferent casei de

locuit, dar are neînțelegeri referitor la hotarul terenului.

Prin hotărârea din 18 decembrie 2009 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău,

acțiunea înaintată de Siceac Filip a fost admisă.

Prin decizia din 25 mai 2011 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Siceac Alexei, s-a casat hotărârea primei instanțe și s-a remis pricina la

rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de judecată.

La 14 decembrie 2011, Siceac Alexei a depus prin reprezentat o cerere

reconvențională, concretizată ulterior, din numele lui Siceac Alexei și Siceac

Alexandru, împotriva lui Siceac Filip și Siceac Nicolae, prin care au solicitat

admiterea în principiu a acțiunii inițiale; recalcularea și constatarea cotelor-părți ce

revin de fapt lui Siceac Filip și Siceac Alexei, alături de Siceac Alexandru, în casa

de locuit din str. XXXXXXXXX, 28, mun. Chișinău; încetarea proprietății comune

între Siceac Filip și Siceac Alexei, alături de Siceac Alexandru, asupra casei de locuit

indicate, cu recunoașterea drepturilor de proprietate individuală a câte 1,0 cotă-parte

lui Siceac Filip și Siceac Alexei, alături de Siceac Alexandru, asupra părților din

casă, ce le revin de fapt, fiindu-le atribuit lui Siceac Filip încăperile din lit. A-01:

bucătăria cu suprafața de 10,3 m.p, și locativă nr. 2, cu suprafața de 16,0 m.p.,

încăperile din lit. A3: bucătăria nr. 6, cu suprafața de 5,2 m.p., cămara cu suprafața

de 7,1 m.p. și antreul lit. a cu nr. 10, cu suprafața de 7,0 m.p., beci lit. 2 cu suprafața

de 8,8 m.p.; lui Siceac Alexei, Siceac Alexandru – încăperea din lit. A2: bucătăria

nr. 3 cu suprafața de 8,8 m.p. și locativă nr. 4, cu suprafața de 12,2 m.p., încăperea

din lit. A2: locativă cu nr. 5 cu suprafața de 14.9 m.p., încăperea din lit. a1; bucătăria

cu suprafața de 6,8 m.p. și antreul din lit. a2 cu nr. 9, cu suprafața de 5,7 m.p., beci

lit. 4 cu suprafața de 6,7 m.p.; să fie determinat pentru Siceac Filip și Siceac Alexei,

alături de Siceac Alexandru, modul de folosire a terenului aferent casei de locuit

indicate, proporțional cotelor-părți ce le revin de fapt în casa respectivă, fiind

individualizate potrivit variantei nr. 1 din Raportul de expertiză nr. 581 din 07 august

2013; compensarea din contul lui Siceac Filip a cheltuielilor de judecată în valoare

totală de 18 389,80 lei.

În motivarea cererii reconvenționale s-a indicat că, potrivit certificatului de

succesiune nr. 1-1670 din 03 decembrie 1987, lui Siceac Filip și Siceac Vasilii le-au

revenit a câte ½ cotă-parte din casa de locuit nr. 28 din str. XXXXXXXXX, mun.

Chișinău ca urmare a decesului la 23 februarie 1971 a lui Siceac Fiodor, iar conform

contractului din 22 iulie 1988, Siceac Filip și Siceac Vasilii au determinat modul de

folosință a casei indicate.

În baza contractului de donație nr. 2267 din 30 decembrie 1989, Siceac Vasilii a

donat fiului său Siceac Alexei cota-parte ce-i revenea în casa nominalizată, cu

numărul cadastral XXXXXXXXX.

Astfel, atribuirea a câte ½ cotă-parte ideală lui Siceac Filip și Siceac Vasilii s-a

făcut cu intenții formal corecte, dar nu corespund realității la fața locului, fapt ce

creează diverse probleme și, respectiv, s-a creat o situație tensionată și de conflict

între Siceac Filip și Siceac Alexei, urmând a fi înlăturate prin încetarea coproprietății

2

și determinarea hotarelor terenurilor aferente casei de locuit, proporțional cotelor

reale, pe care le dețin Siceac Filip și Siceac Alexei, acesta din urmă nefiind împotriva

unor astfel de acțiunii, dar își exprimă dezacordul cu motivarea practică a pretențiilor

lui Siceac Filip, care-și promovează interesele proprii.

Prin încheierea din 02 decembrie 2014 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău,

în proces a fost atras în calitate de intervenient accesoriu Consiliul municipal

Chișinău.

Prin hotărârea din 25 februarie 2016 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, s-

au admis în partea pretențiilor de stabilire a modului de folosință a terenului cererea

de chemare în judecată înaintată de Siceac Filip și Siceac Nicolae împotriva lui

Siceac Alexei, Siceac Alexandru și cererea reconvențională înaintată de Siceac

Alexei și Siceac Alexandru împotriva lui Siceac Filip și Siceac Nicolae.

S-a stabilit modul de folosire a terenului aferent imobilului situat în mun.

Chișinău, str. XXXXXXXXX, 28, cu suprafața de 0,1172 ha, cu numărul cadastral

XXXXXXXXX, în conformitate cu Raportul de expertiză nr. 581 din 07 august

2013, varianta nr. 1, și anume:

1) lui Siceac Filip și Siceac Nicolae li s-a atribuit pentru folosință ½ cotă-parte:

parcela de teren aferent cu suprafața de 0,0586 ha, pe schema nr. 1-2;

2) lui Siceac Alexei și Siceac Alexandr, li s-a atribuit pentru folosință ½ cotă-

parte: parcela de teren aferent cu suprafața de 0,0586 ha, pe schema nr. 1 și nr. 3.

Hotarele sectoarelor de teren cu enumerarea adiacenților la terenul cu numărul

cadastral XXXXXXXXX, cu suprafața de 0,0586 ha, urmează a fi stabilit conform

anexei nr. 4 la Raportul de expertiză nr. 581 din 07 august 2013.

Cererea reconvențională înaintată de Siceac Alexei și Siceac Alexandru

împotriva lui Siceac Filip și Siceac Nicolai, intervenient accesoriu Consiliul

municipal Chișinău, cu privire la determinarea cotelor-părți ideale din bunul imobil

proprietate comună, încetarea proprietății comune pe cote-părți asupra bunului

imobil proprietate comună, recalcularea cotelor-părți din bunul imobil proprietate

comună și compensarea cheltuielilor de judecată, s-a admis partial.

S-a determinat a câte ½ cotă-parte ideală din imobilul situat în mun. Chișinău,

str. XXXXXXXXX, 28, pe terenul cu numărul cadastral XXXXXXXXX, în

conformitate cu Raportul de expertiză nr. 581 din 07 august 2013, varianta nr. 1, și

anume:

1) lui Siceac Filip și Siceac Nicolae li s-au atribuit construcțiile de casă în p.p.

1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-18-19-20-21-22-23-24-25-26-27-1

(hotarele sectorului expuse în anexa nr. 1 și pe schema nr. 2);

2) lui Siceac Alexei și Siceac Alexandru li s-au atribuit construcțiile de casă în

p.p. 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-18-19-20-1 (hotarele sectorului

expuse în anexa nr. 2 și pe schema nr. 3).

S-a dispus încetarea proprietății comune pe cote-părți asupra bunului imobil

situat în mun. Chișinău, str. XXXXXXXXX, 28, pe terenul cu numărul cadastral

XXXXXXXXX.

S-au atribuit în proprietatea lui Siceac Filip și Siceac Nicolae, construcțiile de

casă în p.p. 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-18-19-20-21-22-23-24-25-

26-27-1 (hotarele sectorului expuse în anexa nr. 1 și pe schema nr. 2), cu înscrierea

ulterioară în Registrul bunurilor imobile și atribuirea numărului cadastral individual.

S-au atribuit lui Siceac Alexei și Siceac Alexandru construcțiile de casă în p.p.

1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-18-19-20-1(hotarele sectorului expuse

3

în anexa nr. 2 și pe schema nr. 3), cu înscrierea ulterioară în Registrul bunurilor

imobile și atribuirea numpărului cadastral individual.

În rest pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin hotărârea suplimentară din 18 august 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău, s-au încasat în mod solidar de la Siceac Filip și Siceac Nicolae în

beneficiul lui Siceac Alexei și Siceac Alexandru cu titlu de cheltuieli de judecată

suma de 18 293,80 lei.

Prin decizia din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de apel depusă de Siceac Nicolai, prin intermediul avocatului Kovali Vladimir, fiind

menținută hotărârea din 25 februarie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău și

hotărârea suplimentară din 18 august 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că în cadrul examinării pricinii

au fost efectuate trei expertize judiciare privind partajarea bunurilor, iar variantele

de împărțire oferite de experți vizează aceleași construcții, diferența constând în

modalitatea de folosire a terenului aferent. Astfel, instanțele inferioare au aplicat

varianta cea mai convenabilă ambelor părți din punct de vedere economic, fiind

echitabilă și implicând cheltuieli mai mici.

Totodată, în instanța de apel i s-a oferit posibilitate apelantului Siceac Nicolae

de a efectua o expertiză judiciară repetată, realizarea căreia nu a avut loc din motivul

neachitării de către acesta a prețului expertizei, inacțiune imputabilă exclusiv în vina

apelantului, nerealizarea sarcinii probațiunii fiind opozabilă acestuia.

La 28 septembrie 2021 (prin poșta electronică) și la 30 septembrie 2021 (prin

intermediul factorului poștal), Siceac Nicolai, prin intermediul avocatului Kovali

Vladimir, a declarat recurs împotriva deciziei din 24 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea

unei noi decizii prin care cauza să fie remisă spre rejudecare în prima instanță.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către

participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele

pricinii. Suplimentar s-a indicat că instanțele inferioare au soluționat problema

drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces, iar cererea de apel a

fost examinată în lipsa reprezenatntului apelantului.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Siceac

Nicolai, prin intermediul avocatului Kovali Vladimir, este neîntemeiat și urmează a

fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

24 iunie 2021 și expediată participanților la proces prin poșta electronică la 22

septembrie 2021 (f.d. 35, vol. IV). Astfel, având în vedere faptul că recursul a fost

înregistrat la 28 septembrie 2021 și, respectiv, la 30 septembrie 2021, în

conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, acesta se consideră declarat

în termen.

4

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel. În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii

a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs înaintată de Siceac Nicolai, prin intermediul avocatului Kovali

Vladimir.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

5

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Siceac Nicolai, prin intermediul

avocatului Kovali Vladimir.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Iurie Bejenaru

6