2ra-132/23 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată

2ra-132/23 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-132/23

2-22024810-01-2ra-25012023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: C. Valah)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: N. Budăi, D. Băbălău, I. Dutca)

Î N C H E I E R E

04 octombrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Viorica Puica

Judecători Aliona Donos

Oxana Parfeni

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Alexandr Siceac,

reprezentat de avocatul Valeriu Bargan și de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandr

Siceac, reprezentat de avocatul Valeriu Bargan împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinare în

termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor

de judecată,

împotriva deciziei din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul incident declarat de Alexandr Siceac, admis apelul declarat de

Ministerul Justiției al Republicii Moldova și modificată hotărârea din 13 mai 2022 a

Judecătoriei Chișinău sediul Centru, în partea ce ține de cuantumul prejudiciului

moral încasat,

c o n s t a t ă:

La 18 februarie 2022, Alexandr Siceac, reprezentat de avocatul Valeriu

Bargan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinare în

termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor

de judecată (f. d. 3-10, vol. I).

În motivarea cererii de chemare în judecată, a indicat că la data de 05 august

2004, a depus acțiune împotriva lui Alexei Siceac privind stabilirea modului de

folosire a terenului din mun. XXXXX, str. XXXXX nr. XX.

Prin încheierea din 05 octombrie 2004, s-a admis cererea reclamantului Filip

Siceac privind efectuarea expertizei tehnice, efectuarea acesteia fiind pusă în sarcina

Institutului Republican de Expertiză Judiciară și Criminalistică, iar conform

încheierii, la dispoziția expertului urma a fi pus dosarul civil nr. 2-2646/2004.

1

A relatat că, deși s-a dispus efectuarea expertizei tehnice, prima instanță a

stabilit ședințe de judecată în continuare, fără a transmite dosarul pentru efectuarea

expertizei, ședința de judecată din 14 martie 2005 fiind amânată din lipsa părților,

ședința de judecată din 30 martie 2005 fiind amânată, la fel, din lipsa părților, iar în

ședința de judecată din 07 aprilie 2005, cererea a fost scoasă de pe rol.

A notat că la 28 aprilie 2005, Filip Siceac a depus cerere de revizuire împotriva

încheierii din 07 aprilie 2005, solicitând anularea acesteia, iar prin decizia din 20 mai

2005 a Judecătoriei Râșcani, a fost admisă revizuirea anulată încheierea de scoatere

a cererii de pe rol din 07 aprilie 2005, fiind dispusă expedierea dosarului spre

efectuarea expertizei pentru îndeplinirea încheierii din 05 octombrie 2004.

La 29 iunie 2005, dosarul a fost remis de la Institutul Republican la Judecătoria

Rîșcani fără executare, din motivul imposibilității efectuării expertizei, pentru că nu

au fost prezentate în termen materialele suplimentare solicitate.

După prezentarea materialelor suplimentare și achitarea taxei de stat, prin

scrisoarea nr. 948/015 din 02 aprilie 2007, emisă de Institutul Republican, instanța a

fost informată că expertiza nu a avut loc, deoarece OCT Chișinău nu a efectuat

măsurările lotului de pământ în litigiu.

Prin încheierea Judecătoriei Râșcani din 13 iulie 2007, a fost restituită cauza

la Institutul Republican pentru continuarea efectuării expertizei, la 20 februarie 2008

a fost întocmit raportul, iar prin încheierea Judecătoriei Râșcani din 29 februarie

2008, s-a dispus reluarea examinării cauzei, fiind stabilită ședința de judecată pentru

data de 19 martie 2008.

A menționat că la 19 martie 2008, Olga Siceac a înaintat cerere de audiere a

experților Maria Romanciuc și Nina Babițchii în ședința de judecată, cu referire la

raportul de expertiză.

Prin încheierea din 19 martie 2008 a Judecătoriei Râșcani, a fost suspendat

procesul civil și expediat dosarul la Institutul Republican pentru a răspunde la

întrebările Olgăi Siceac.

Prin încheierea din 31 martie 2008 a Judecătoriei Râșcani, a fost reluată

examinarea cauzei și numită ședința de judecată pentru 08 aprilie 2008, ora 09:00,

iar ulterior, prin încheierea din 16 mai 2008 a Judecătoriei Râșcani, s-a dispus

expedierea materialelor cauzei civile nr. 2-17/2008 în adresa Institutului Republican,

pentru a răspunde la întrebările lui Alexei Siceac și la întrebarea instanței dacă la

întocmirea Raportului de expertiză din 20 august 2008, expertul a luat în considerare

contractul din 22 iulie 1988, încheiat între Filip Siceac și Vasile Siceac privind

stabilirea modului de folosință a lotului de pământ de pe lângă casa de locuit din str.

XXXXX nr. XX, mun. XXXXX, cu suspendarea procesului civil, până la primirea

raportului de expertiză.

Prin încheierea Judecătoriei Râșcani din 16 iunie 2008, a fost reluată

examinarea cauzei numită ședința de examinare pentru data de 24 iunie 2008, ora

16:00.

Prin încheierea din 12 decembrie 2008 a Judecătoriei Râșcani, a fost scoasă

de pe rol cererea înaintate de Filip Siceac împotriva lui Alexei Siceac cu privire la

stabilirea modului de folosire a lotului de teren, iar prin încheierea din 02 martie 2009

a Judecătoriei Râșcani, s-a respins cererea avocatului Veaceslav Crăciun privind

anularea încheierii emise la 12 decembrie 2008.

2

Prin decizia din 11 iunie 2009 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis recursul

declarat de Filip Siceac, casată încheierea din 12 decembrie 2008 și din 02 martie

2009, cauza fiind restituită la rejudecare în fond.

A subliniat că prin hotărârea din 18 decembrie 2009 a Judecătoriei Râșcani,

mun. Chișinău, a fost admisă acțiunea înaintată de Filip Siceac, s-a stabilit modul de

folosire a lotului de pământ în mărime de 1 031 m2 aferent imobilului din str.

XXXXX nr. XX, mun. XXXXX, prin partajare, atribuindu-i lui Siceac Filip 1/2 cotă-

parte cu suprafața de 515,5 m2, vopsită în galben și lui Filip Siceac 1/2 cotă-parte cu

suprafața de 515,5 m2 vopsită în verde, conform Raportului de expertiză din 20

februarie 2008.

Prin încheierea din 27 mai 2010 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituit

apelul declarat de Alexei Siceac pentru neîndeplinirea indicațiilor instanței de apel.

A menționat că la data de XXXXX, Vasilii Siceac a decedat.

La 15 octombrie 2010, Olga Siceac, în interesele lui Alexei Siceac, a declarat

recurs împotriva încheierii din 27 mai 2010, iar prin decizia din 08 decembrie 2010

a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de Alexei Siceac, casată

încheierea din 27 mai 2010 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei la Curtea

de Apel Chișinău pentru judecarea apelului.

Prin decizia din 25 mai 2011 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Alexei Siceac, casată hotărârea primei instanțe, cauza fiind remisă la

rejudecare, în alt complet de judecată.

A susținut că la data de 14 decembrie 2011, Alexei Siceac a depus acțiune

reconvențională, concretizată ulterior, împotriva lui Filip Siceac și Nicolae Siceac,

solicitând admiterea în principiu a acțiunii inițiale, recalcularea și constatarea

cotelor-părți ce revin de fapt lui Filip Siceac și Alexei Siceac, alături de Alexandr

Siceac, din casa de locuit din str. XXXXX, mun. XXXXX; încetarea proprietății

comune între Filip Siceac și Alexei Siceac, alături de Alexandr Siceac, asupra casei

de locuit indicate, cu recunoașterea drepturilor de proprietate individuală a câte 1,0

cotă-parte lui Filip Siceac și Alexei Siceac, alături de Alexandr Siceac, asupra

părților din casă ce le revin de fapt, fiindu-i atribuit lui Filip Siceac încăperile din lit.

A-01: bucătăria cu suprafața de 10,3 m2 și locativă nr. 2, cu suprafața de 16,0 m2,

încăperile din lit. A3; bucătăria nr. 6, cu suprafața de 5,2 m2, cămara cu suprafața de

7,1 m2 și antreul lit. A cu nr. 10, cu suprafața de 7,0 m2, beci lit. 2 cu suprafața de 8,8

m2, iar lui Alexei Siceac, Alexandru Siceac – încăperea din lit. A2: bucătăria nr. 3

cu suprafața de 8,8 m2 și locativă nr. 4, cu suprafața de 12,2 m2, încăperea din lit. A2:

locativă cu nr. 5, cu suprafața de 14.9 m2, încăperea din lit. A1; bucătăria cu suprafața

de 6,8 m2 și antreul din lit. A2 cu nr.9, cu suprafața de 5,7 m2, beci lit. 4 cu suprafața

de 6,7 m2; să fie determinat pentru Filip Siceac și Alexei Siceac, alături de Alexandr

Siceac, modul de folosire a terenului aferent casei de locuit indicate proporțional

cotelor-părți ce le revin de fapt în casa respectivă, fiind individualizate potrivit

variantei nr. 1 din Raportul de expertiză nr. 581 din 07 august 2013; compensarea

din contul lui Filip Siceac a cheltuielilor de judecată în valoare totală de 18 389,80

de lei.

Prin încheierea din 22 decembrie 2011 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău

s-a dispus efectuarea expertizei tehnice, efectuarea acesteia fiind pusă în sarcina

Centrului de Expertize Independente și s-a suspendat procesul civil până la primirea

rezultatelor expertizei.

3

Prin încheierea din 28 decembrie 2012 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău,

a fost reluat procesul în cauza civilă la acțiunea înaintată de Filip Siceac împotriva

lui Alexei Siceac cu privire la stabilirea modului de folosire a lotului de teren, fiind

stabilită ședința de judecată pentru 13 martie 2013, ora 10:00.

Prin încheierea din 14 mai 2013 a Judecătoriei Râșcani, a fost dispusă

efectuarea expertizei suplimentare, procesul civil fiind suspendat până la rezultatele

expertizei, iar prin încheierea din 30 august 2013 a Judecătoriei Râșcani, mun.

Chișinău, procesul civil a fost reluat, fiind stabilită ședința de judecată pentru 25

octombrie 2013, ora 14:00.

Prin hotărârea din 10 decembrie 2013 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău,

s-a admis acțiunea înaintată de Filip Siceac și Nicolae Siceac împotriva lui Alexei

Siceac și Alexandr Siceac cu privire la stabilirea modului de folosire a terenului și s-

a admis parțial acțiunea reconvențională înaintată de Alexei Siceac și Alexandr

Siceac împotriva lui Filip Siceac, Nicolae Siceac cu privire la stabilirea modului de

folosire a terenului.

Prin decizia din 17 septembrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Nicolae Siceac, casată hotărârea primei instanțe, cu remiterea

cauzei spre rejudecare.

Prin încheierea din 02 decembrie 2014 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău,

în proces a fost atras în calitate de intervenient accesoriu Consiliul mun. Chișinău.

Prin încheierea din 19 februarie 2015 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău,

a fost respins demersul avocatului Vladimir Kovali privind scoaterea acțiunii

reconvenționale de pe rol și, concomitent, de restituire înaintată de Alexandr Siceac

privind încetarea proprietății comune și stabilirea modului de folosire a terenului.

Prin decizia din 04 mai 2015 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins recursul

declarat de avocatul Vladimir Kovali, în interesele lui Nicolae Siceac, fiind

menținută încheierea instanței de fond.

Prin încheierea din 14 decembrie 2015 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău,

a fost respins demersul reprezentantului reclamantului Nicolae Siceac privind

suspendarea procesului.

Prin hotărârea din 25 februarie 2016 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău,

au fost admise în parte pretențiile de stabilire a modului de folosință a terenului din

acțiunea înaintată de Filip Siceac și Nicolae Siceac împotriva lui Alexei Siceac,

Alexandru Siceac și acțiunea reconvențională înaintată de Alexei Siceac și

Alexandru Siceac împotriva lui Filip Siceac și Nicolae Siceac, fiind stabilit modul de

folosire a terenului aferent imobilului, situat în mun. XXXXX, str. XXXXX, cu

suprafața de 0,1172 ha, în conformitate cu Raportul de expertiză nr. 581 din 07 august

2013, varianta nr. 1, hotarele sectoarelor de teren cu enumerarea adiacenților la

terenul cu numărul cadastral, cu suprafața de 0,0586 ha, urmând a fi stabilit conform

anexei nr. 4 la Raportul de expertiză. S-a admis parțial acțiunea reconvențională, s-a

determinat câte 1/2 cotă-parte ideală din imobilul situat în mun. XXXXX, str.

XXXXX, în conformitate cu Raportul de expertiză, varianta nr. 1. S-a dispus

încetarea proprietății comune pe cote-părți asupra bunului imobil situat în mun.

XXXXX, str. XXXXX, s-au atribuit în proprietatea lui Filip Siceac și Nicolae Siceac,

construcțiile de casă (hotarele sectorului expuse în anexa nr.1 și pe schema nr.2), cu

înscrierea ulterioară în Registrul bunurilor imobile și atribuirea numărului cadastral

individual, s-au atribuit lui Alexei Siceac și Alexandru Siceac construcțiile de casă

4

(hotarele sectorului expuse în anexa nr. 2 și pe schema nr. 3), cu înscrierea ulterioară

în Registrul bunurilor imobile și atribuirea numărului cadastral individual. În rest,

pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.

A relevat că prin încheierea din 16 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău, cauza

civilă s-a ridicat de la examinare în ordine de apel și s-a expediat în prima instanță

pentru emiterea unei hotărâri suplimentare privitor la cheltuielile de judecată, iar prin

hotărârea suplimentară a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 18 august 2016, s-

a încasat solidar de la Filip Siceac și Nicolae Siceac în beneficiul lui Alexei Siceac

și Alexandr Siceac suma de 18 293,80 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

La data de 21 februarie 2017, judecătorul Marina Anton și-a luat abținere de

la examinarea apelului declarat de Nicolae Siceac, iar prin încheierea din 28 februarie

a 2017 Curții de Apel Chișinău, cererea de abținere a fost respinsă.

Prin încheierea din 25 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea

privind dispunerea expertizei privind determinarea modului de folosință a terenurilor

și s-a dispus efectuarea expertizei repetate, cu identificarea ulterioară a întrebărilor,

procesul civil fiind suspendat până la prezentarea în instanță a raportului de expertiză

tehnic de determinare a modului de folosință a terenului.

Prin încheierea din 29 iunie 2017 a instanței de apel, s-a dispus efectuarea

expertizei privind determinarea modului de folosință a terenului, cu indicarea

întrebărilor pentru expert, iar prin notificarea nr. 384 din 08 februarie 2018, emisă de

Centrul Național de Expertize Judiciare, expertiza nu s-a efectuat din cauza

neprezentării actelor solicitate.

Prin notificarea nr. 53 din 20 ianuarie 2020, Centrul Național de Expertize

Judiciare a restituit fără executare Curții de Apel Chișinău dosarul civil, dosarul

tehnic, etc., în legătură cu neachitarea de către Nicolae Siceac a plății integrale pentru

efectuarea expertizei.

Prin încheierea din 04 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis

demersul avocatului Vladimir Kovali, în interesele lui Nicolae Siceac și s-a ridicat

excepția de neconstituționalitate, iar prin decizia din 18 mai 2021 a Curții

Constituționale, s-a declarat inadmisibilă excepția de neconstituționalitate ridicată de

avocatul Vladimir Kovali, în interesele lui Nicolae Siceac, cu privire la art. 75 alin.

(1) din Legea cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar nr. 68 din

14 aprilie 2016.

Prin decizia din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Nicolae Siceac și menținută hotărârea din 25 februarie 2016 a

Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău și hotărârea suplimentară din 18 august 2016 a

Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău.

Instanța de apel a reținut că, în cadrul examinării cauzei au fost efectuate trei

expertize judiciare privind partajarea bunurilor, iar variantele de împărțire oferite de

experți vizează aceleași construcții, diferența constând în modalitatea de folosire a

terenului aferent, astfel, instanțele inferioare aplicând varianta cea mai convenabilă

ambelor părți din punct de vedere economic, fiind echitabilă și implicând cheltuieli

mai mici.

A indicat că în instanța de apel i s-a oferit posibilitate apelantului Nicolae

Siceac să efectueze expertiză judiciară repetată, realizarea căreia nu a avut loc din

motivul neachitării de către acesta a prețului expertizei, inacțiune imputabilă exclusiv

apelantului, nerealizarea sarcinii probațiunii fiind opozabilă acestuia.

5

A accentuat că prin încheierea din 01 decembrie 2021 a Curții Supreme de

Justiție, a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Nicolae Siceac.

În opinia reclamantului, în cauza civilă respectivă i s-a încălcat dreptul la

examinarea în termen rezonabil, or, acțiunea civilă a fost acceptată în procedură de

instanța de judecată în august 2004 și a fost finalizată definitiv și irevocabil în

decembrie 2021, respectiv litigiul a fost examinat în instanțele naționale peste 17 ani.

A obiectat că tergiversarea examinării cauzei, care este una relativ complexă,

s-a datorat în principal erorilor judiciare admise de instanțele de judecată pe parcursul

anilor, corectate ulterior de instanțele ierarhic superioare urmare exercitării de părți

a căilor de atac, durata excesivă a expertizelor judiciare, admiterea neîntemeiată și

abuzivă a cererilor părților având un divers obiect, etc.

În drept, reclamantul Alexandr Siceac și-a întemeiat pretențiile în baza art. 4

din Codul de procedură civilă, art. 2 alin. (3), (6), (7), art. 5 din Legea nr. 87 din 21

aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

Reclamantul Alexandr Siceac a solicitat admiterea acțiunii, constatarea

încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei, încasarea din bugetul de

stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul său a

sumei de 200 000 de lei, precum și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 13 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost

admisă parțial acțiunea depusă de Alexandr Siceac.

S-a constatat încălcarea dreptului lui Alexandr Siceac la judecarea în termen

rezonabil a cauzei civile, la acțiunea depusă de Filip Siceac și Nicolae Siceac

împotriva lui Alexei Siceac și Alexandr Siceac privind stabilirea modului de

folosință a terenului și la acțiunea reconvențională, depusă de Alexei Siceac și

Alexandr Siceac împotriva lui Filip Siceac și Nicolae Siceac privind determinarea

cotelor-părți ideale din bunul imobil proprietate comună, încetarea proprietății

comune pe cote-părți asupra bunului imobil și recalcularea cotelor-părți din bunul

imobil proprietate comună.

S-a încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova în beneficiul lui Alexandr Siceac, prejudiciul moral cauzat

pentru încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile în mărime

de 59 016,09 de lei, raportat la perioada de 9 ani, 11 luni și 17 zile.

În rest, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată (f. d. 121, 126-134, vol. I).

În consolidarea soluției adoptate, cu referire la constatarea încălcării dreptului

reclamantului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile, prima instanță a

constatat că acest termen este relevant pentru reclamant începând cu 14 decembrie

2011, și anume reieșind din acțiunea reconvențională prin care în procesul civil

respectiv a intervenit și Alexandr Siceac, reclamant în prezenta cauză civilă.

Respectiv, prima instanță a indicat că doar de la această dată reclamantul este în drept

să invoce încălcarea termenului rezonabil de examinare a cauzei în privința sa.

Instanța de fond a apreciat că pentru încălcarea dreptului reclamantului la

judecarea cauzei în termen rezonabil, raportat la criteriile de apreciere indicate supra

(complexitatea cauzei, comportamentul părților/autorităților, miza procesului pentru

cel interesat și durata încălcării de 9 ani, 11 luni și 17 zile), prejudiciul moral urmează

6

a fi admis parțial, și anume în mărime de 5 978,22 de euro, după următorul calcul: 9

ani = 5 400 de euro, 11 luni = 550 de euro, 17 zile = 28,22 de euro.

Prima instanța a ajuns la o asemenea concluzie, ținând cont de mărimea medie

a prejudiciului moral acordat de Curte, care la tergiversarea examinării cauzei cu 1

an acordă în medie 600 de euro, respectiv o lună din această perioadă constituie 50

euro (600 de euro : 12 luni = 50 de euro), iar o zi constituie 1,66 euro (50 de euro :

30 zile = 1,66 euro).

Totodată, în plan național prejudiciul moral poate fi acordat la jumătatea

satisfacțiilor acordate de Curte, respectiv instanța de judecată a admis un prejudiciu

moral de 2 989,11 euro (5 978,22 euro : 2), care convertit la cursul oficial din ziua

pronunțării hotărârii, constituia 59 016,09 lei.

La 16 mai 2022, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat apel

nemotivat împotriva hotărârii din 13 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru,

iar la 5 august 2022, a fost depusă cererea de apel motivată, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii primei instanțe în partea admiterii parțiale a cererii de

chemare în judecată, cu emiterea unei noi hotărâri în această parte de respingere a

acțiunii ca fiind neîntemeiată (f. d. 124, 142-149, vol. I).

La 01 august 2022, Alexandr Siceac, reprezentat de avocatul Valeriu Bargan

a depus cerere de apel incident, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a

hotărârii din 13 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, în partea în care a

fost respinsă cererea de chemare în judecată, cu emiterea unei noi hotărâri sub formă

de decizie de admitere integrală a acțiunii (f. d. 139-141, vol. I).

Prin decizia din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul incident depus de Alexandr Siceac, admis apelul declarat de Ministerul

Justiției al Republicii Moldova și modificată hotărârea din 13 mai 2022 a Judecătoriei

Chișinău sediul Centru, în partea ce ține de cuantumul prejudiciului moral încasat,

după cum urmează: a fost micșorat de la 59 016,09 de lei până la 30 000 de lei –

cuantumul prejudiciului moral încasat de la bugetul de stat prin intermediul

Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul lui Alexandr Siceac.

În rest, a fost menținută hotărârea (f. d. 163, 164-178. vol. I).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reiterat poziția primei instanțe,

precum că reclamantul Alexandru Siceac este în drept să pretindă compensarea

prejudiciului moral suportat în legătură cu tergiversarea nejustificată a examinării

cauzei, fiind constatat indubitabil faptul tergiversării examinării cauzei civile,

intentate la cererea de chemare în judecată depusă de Filip Siceac și Nicolae Siceac

împotriva lui Alexei Siceac și Alexandr Siceac privind stabilirea modului de

folosință a terenului și la acțiunea reconvențională înaintată de Alexei Siceac și

Alexandr Siceac împotriva lui Filip Siceac și Nicolae Siceac cu privire la

determinarea cotelor-părți ideale din bunul imobil proprietate comună, încetarea

proprietății comune pe cote-părți asupra bunului imobil și recalcularea cotelor-părți

din bunul imobil proprietate comună.

Totodată, instanța de apel a relevat că cuantumul prejudiciului moral încasat

prin hotărârea primei instanțe, în mărime de 59 016,09 lei, este exagerat, urmând a fi

micșorată suma încasată cu titlu de prejudiciu moral, până la suma de 30 000 de lei,

care reprezintă o satisfacție echitabilă și rezonabilă în raport cu perioada judecării

cauzei.

7

La 11 ianuarie 2023, Alexandr Siceac, reprezentat de avocatul Valeriu Bargan

a declarat recurs împotriva deciziei din 3 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea

în care a fost respins apelul incident depus de Alexandr Siceac și admis apelul

declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, casarea hotărârii primei

instanțe în care a fost respinsă cererea de chemare în judecată, cu emiterea unei noi

hotărâri sub formă de decizie de admitere integrală a acțiunii (f. d. 180-187, vol. I).

În motivarea recursului, a invocat că decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe sunt parțial neîntemeiate, nefondate și pasibile de casare.

Recurentul a reiterat că cauza civilă s-a examinat în instanțele naționale

aproximativ 17 ani.

A susținut că argumentele instanței de apel precum că cauza a fost una relativ

complexă, nu justifică un asemenea termen de examinare, iar soluția instanței de apel

este în contradicție cu circumstanțele cauzei.

Tergiversarea examinării cauzei a avut loc inclusiv și prin conduita neglijentă

și responsabilă a autorităților responsabile de efectuarea expertizei, fapt constatat în

jurisprudența națională în alte litigii similare.

Modul și forma de examinare a cauzei de către instanțele judecătorești nu

corespund unei conduite corecte în administrarea unui proces civil, fiind contrară

normelor de drept material și procesual, deoarece actele judecătorești emise în cauza

respectivă, erau casate permanent de instanțele ierarhic superioare.

În opinia recurentului, tergiversarea examinării cauzei a avut loc din cauza

erorilor judiciare admise de instanțele de judecată pe parcursul anilor, corectate

ulterior de instanța ierarhic superioară.

La 13 ianuarie 2023, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat

recurs împotriva deciziei din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe,

cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii (f. d. 188-197, vol. I).

În susținerea recursului, a menționat că respectiva cauză, în care se pretinde

încălcarea dreptului la judecare în termen rezonabil, a fost apreciată în mod eronat

de către instanțele inferioare, ca o încălcare a dreptului lui Siceac Alexandr la

judecarea acuzei în termen rezonabil.

A precizat că în cauza invocată, nu au existat motive de tergiversare a

examinării acțiunii civile, or, însăși respectarea întocmai a procedurilor din partea

instanțelor de judecată, cu asigurarea drepturilor participanților la proces, nu poate fi

privită drept tergiversare a examinării cauzei.

În comportamentul instanței nu sunt relevate abateri de la exigențele

procesual-civile, dat fiind faptul că instanța nu poate sub pretextul respectării

termenului rezonabil de judecare a cauzei să refuze cercetarea probelor necesare

pentru soluționarea corectă a cauzei sau să îngrădească dreptul participanților la

proces la folosirea diferitor mijloace procedural civile prevăzute de legislație, care ar

putea încălca principiul egalității părților în proces și contradictorialității.

A subliniat că dreptul la satisfacție echitabilă prevăzută de Legea nr. 87 și art.6

din Convenție este conferit pentru nerespectarea termenului rezonabil așa cum este

definit de CtEDO, și nu pentru nerespectarea termenului calendaristic prevăzut de

legislația națională.

8

Termenul rezonabil urmează a fi apreciat în colaborare și cu termenii prevăzuți

de legislația procesual civilă, fiind stabiliți în vederea asigurării desfășurării

procesului cu respectarea principiilor fundamentale ale dreptului procesual civil.

Recurentul a susținut și faptul că Alexandr Siceac nu poate invoca

tergiversarea examinării cauzei cuprinsa în perioada 05 august 2004-01 decembrie

2021, deoarece acesta a fost atras în proces în calitate de pârât abia la 25 octombrie

2013, iar pe parcursul acestei perioade cauza a fost examinată concomitent cu

acțiunea reconvențională depusă de Alexandr Siceac, în toate instanțele naționale.

La examinarea cauzei, instanțele au respectat cu strictețe dreptul părților

litigioase la examinare în termen rezonabil, ținând cont de comportamentul părților

și complexitatea cauzei și faptului că dosarul a fost suspendat în perioada dispunerii

expertizei și examinării excepției de neconstituționalitate.

A mai obiectat că instanța de apel eronat a interpretat art. 1,2, 5 din Legea

privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești nr. 87 din 21 aprilie 2011.

Totodată, la acordarea prejudiciului moral instanța de apel nu a ținut cont de

complexitatea cauzei, comportamentul părților în proces, deoarece la caz nu există

o încălcare a termenului rezonabil.

La 26 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, lui Alexandr Siceac și reprezentantului

său, avocatul Valeriu Bargan pentru notificare copia recursurilor declarate de către

Alexandr Siceac și de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, explicându-le

dreptul de a depune referință.

Până la examinarea admisibilității recursurilor, în adresa Curții Supreme de

Justiție referințe nu au parvenit.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la 03

noiembrie 2022.

Conform extrasului din poșta electronică anexat la materialele cauzei, decizia

motivată din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

Ministerului Justiției al Republicii Moldova și reprezentantului recurentului

Alexandr Siceac, avocatul Valeriu Bargan, în mod electronic, la 10 ianuarie 2023 (f.

d. 179, vol. I).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal,

deoarece cererile de recurs au fost depuse la 11 ianuarie 2023 și, respectiv, 13

ianuarie 2023 (f. d. 180, 188, vol. I).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII –

01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-

321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură

9

civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva

actelor de dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246

din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursurilor depuse de

către Alexandr Siceac, reprezentat de avocatul Valeriu Bargan și de Ministerul

Justiției al Republicii Moldova împotriva deciziei din 03 noiembrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din

Codul de procedură civilă în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Examinând admisibilitatea recursurilor, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererile de recurs depuse de

către Alexandr Siceac, reprezentat de avocatul Valeriu Bargan și de Ministerul

Justiției al Republicii Moldova sunt inadmisibile, pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recursuri se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererilor de recurs).

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către Alexandr Siceac,

reprezentat de avocatul Valeriu Bargan și de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată

de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

10

normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu,

existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă,

și anume dacă au fost săvârșite alte încălcări decât cele indicate ce ar constitui temei

de declarare a recursului în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau dacă instanța de apel a apreciat probele

arbitrar, sau dacă ar exista erori comise ce ar duce la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului, nu a depistat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile

exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor

de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de

a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

declarat de către Alexandr Siceac, reprezentat de avocatul Valeriu Bargan și de

Ministerul Justiției al Republicii Moldova conțin obiecții de fapt și de drept, similare

celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către

instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei

încălcări a dreptului recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la

judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor

faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de

apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor

pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că

argumentele invocate de către recurenți nu pot constitui temei de admisibilitate a

recursurilor, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor

de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie temei

de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează de a aprecia recursurile declarate de către Alexandr Siceac,

11

reprezentat de avocatul Valeriu Bargan și de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, ca fiind inadmisibile.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a), 440

alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Alexandr Siceac,

reprezentat de avocatul Valeriu Bargan și de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova împotriva deciziei din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Viorica Puica

Judecători Aliona Donos

Oxana Parfeni

12