2ra-1482/21 — anularea actelor de stabilire a hotarelor terenului

Dosarul nr. 2ra-1482/21

Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul central (jud. N. Berbec)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, V. Buhnaci, D. Dulghieru)

ÎNCHEIERE

01 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Constantin Mihaile,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă către Constantin

Mihaile împotriva lui Gheorghe Pruteanu cu privire la anularea actelor de stabilire a

hotarelor terenului,

împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de către Constantin Mihaile și a fost menținută hotărârea din

09 februarie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul central,

constată:

La 09 ianuarie 2020 Constantin Mihaile a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Gheorghe Pruteanu cu privire la anularea actelor de stabilire a hotarelor

terenului.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 18 martie 2015 pârâtul,

specialist pentru reglementarea regimului proprietății funciare în Primăria s.

Stolniceni, a întocmit actele de stabilire a hotarelor în perimetrul gospodăriilor cu

nr. cadastrale xxxx – Constantin Mihaile (Elizaveta Cimpoeș), yyyy – Grigore

Grigore Bîta, vvvv - Aurel Manic (Maria Cebotari).

A menționat că, pârâtul, la întocmirea actelor de stabilire a hotarelor, a încălcat

grav prevederile art. 18 din Legea cadastrului bunului imobil nr. 1543 din 25

februarie 1998 și ale ordinului nr. 140 din 06 august 2012 al Agenției Relații

Funciare și Cadastru, care era în vigoare la momentul întocmirii actelor de stabilire

a hotarelor.

A menționat că, una din încălcările comise constă în faptul că, deținătorii

terenurilor de pământ nu au fost preîntâmpinați, dar nici nu au participat la

măsurările din 18 martie 2015.

1

A susținut că, planurile terenurilor modificate din aceste acte au fost întocmite

în favoarea deținătorului de teren, Grigore Bîta.

A afirmat că, conform anexei nr. 4 la ordinul nr. 140 din 06 august 2012,

executantul lucrărilor este responsabil de corectitudinea executării măsurilor de

teren, identificarea persoanelor ce au participat la stabilirea hotarelor și autenticitatea

semnăturilor.

A considerat că, vinovat de comiterea acestor erori cadastrale se face inginerul

cadastral, Gheorghe Pruteanu.

A solicitat anularea actelor de stabilire a hotarelor din 18 martie 2015,

întocmite de către pârât.

Prin încheierea din 29 iunie 2020 a Judecătoriei Hîncești, sediul central, a fost

încetat procesul intentat la cererea de chemare în judecată depusă de către Constantin

Mihaile în temeiul art. 265 lit. b) CPC.

Prin decizia din 03 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

recursul declarat de către Constantin Mihaile, a fost casată încheierea primei instanțe

și a fost trimisă cauza la rejudecare din faza de primire a cererii de chemare în

judecată, în același complet de judecată.

Prin hotărârea din 09 februarie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul central, a

fost respinsă acțiunea depusă de către Constantin Mihaile ca neîntemeiată.

La 26 februarie 2021 Constantin Mihaile a declarat apel nemotivat, iar la 28

aprilie 2021 a declarat apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând

admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de

admitere a acțiunii.

Prin decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de către Constantin Mihaile și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Instanța de apel a accentuat că, după cum reiese din dosar, în privința erorilor

depistate de administrația publică locală, în perioada anilor 2015-2017, a fost inițiată

procedura de corectare a erorilor în cadrul măsurărilor efectuate în anul 2004. Prin

urmare, apelantului anume din acest motiv și i-a fost întocmit actul de constatare pe

teren de către inginerul cadastral, unde i-a fost atribuită suprafața de 0,2976 ha,

comparativ cu cea deținută de 0,2883 ha în baza contractului de vânzare-cumpărare

încheiat cu Elizaveta Cimpoieș încă la 29 iulie 1998.

Deci, instanța de apel a menționat că, deja rectificarea și corectarea suprafeței

atribuite a avut loc pe numele apelantului și în condițiile în care, deși a procurat

bunul în anul 1998 cu suprafața de 0,2883 ha, suprafața acestuia a fost extinsă la

0,2976 ha.

Mai mult ca atît, instanța de apel a considerat că, inacțiunea apelantului de a

semna actul de constatare pe teren în condițiile rectificate este un drept, dar aceasta

și generează imposibilitatea autorității publice locale de a-i elibera titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren.

Instanța de apel a relevat că, nu au fost prezentate careva probe pertinente în

susținerea pretențiilor apelantului, totodată, nefiind prezentate careva informații cu

privire la neautenticitatea înscrisurilor prezentate de către intimat, contrar

aserțiunilor apelantului.

2

Distinct de cele menționate, instanța de apel a mai relevat că, cerința de

anulare a actelor de stabilire a hotarelor întocmite de către Primăria s. Stolniceni,

prin care s-au stabilit hotarele între el și Maria Cebotari, Grigore Bîta, nu poate fi

admisă, în condițiile în care autoritatea publică nu are calitatea procesuală de pârât,

iar intimatul este doar un angajat în funcția de inginer cadastral.

La 26 august 2021 Constantin Mihaile a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe și trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este

neîntemeiată, deoarece au fost aplicate eronat normele de drept material și au fost

încălcate normele de drept procedural, precum și au fost apreciate arbitrar probele

prezentate de către intimat, fapt ce a dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

A menționat că, prin cererea de chemare în judecată a solicitat anularea actelor

de stabilire a hotarelor în perimetrul gospodăriilor cu nr. cadastrale xxxx –

Constantin Mihaile (Elizaveta Cimpoeș), yyyy – Grigore Grigore Bîta, vvvv - Aurel

Manic (Maria Cebotari), întocmite de către Gheorghe Pruteanu, specialist pentru

reglementarea regimului proprietății funciare în Primăria s. Stolniceni, la 18 martie

2015.

A susținut că, despre actele de stabilire a hotarelor din 18 martie 2015nu sunt

careva înscrieri în Registrul bunurilor imobile, suprafețele terenurilor acestor

gospodării au rămas neschimbate, informația fiind aceeași ca și în anul 2004.

A afirmat că, actul de stabilire a hotarelor nu este semnat de către el, iar actul

de constatare pe teren nu este semnat de către executor, inginer-cadastral Andrei

Șerban.

A notat că, până în prezent nu poate restabili hotarele, care la moment se

schimbă pentru ca suprafețele să corespundă planurilor din titlurile de autentificare

a dreptului deținătorului de teren aprobate prin decizia Consiliului sătesc Stolniceni

nr. 04/04 din 23 aprilie 2015.

A relevat că, cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia

nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată și instanța a soluționat

problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces.

A declarat că, prin actele de stabilire a hotarelor din 18 martie 2015 au fost

vizați Grigore Bîtca, Aurel Manic și Maria Cibotari, care, de fapt, urmau a fi

implicați la examinarea cauzei.

A mai declarat că, speța dată vizează dreptul de proprietate asupra bunurilor

imobile, pe care le dețin Constantin Mihaile, Grigore Bîtca, Aurel Manic și Maria

Cibotari.

Prin referința depusă la 29 septembrie 2021 Gheorghe Pruteanu a solicitat

respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

3

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat în

adresa părților copia deciziei contestate la 05 iulie 2021 (f. d. 235, vol. I).

Astfel, recursul declarat la 26 august 2021 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Constantin Mihaile nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

4

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter

nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul

declarat de către Constantin Mihaile, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Constantin Mihaile ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Constantin Mihaile se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Mariana Pitic

5