3r-219/21 — contestarea actului administrativ

3r-219/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3r-219/21

Prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul central – S. Pleșca

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici

DECIZIE

09 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul depus de către Vasile Moisei și Maria Moisei, precum și

reprezentantul acestora, avocatul Ion Cîrlig,

în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către Vasile

Moisei și Maria Moisei împotriva Primăriei și Consiliului sătesc Grigorievca, Efim

Glodea, Maria Glodea, Nicolai Ivanov și Tatiana Ivanova cu privire la contestarea

actului administrativ,

împotriva încheierii din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

declarat inadmisibil apelul depus de către Maria Moisei împotriva hotărârii din 28

iulie 2020 a Judecătoriei Căușeni, sediul central, în temeiul art. 236 alin. (2) lit. d) din

Codul administrativ, din motiv că a fost depus după expirarea termenului stabilit la

art. 232 alin. (1) din Codul administrativ,

constată:

La 12 ianuarie 2018, Vasile Moisei și Maria Moisei au depus acțiune în

contencios administrativ, concretizată pe parcursul examinării cauzei, împotriva

Primăriei și Consiliului sătesc Grigorievca, Efim Glodea, Maria Glodea, Nicolai

Ivanov și Tatiana Ivanova, prin care au solicitat declararea nulității Titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat lui Mihail Brailovschi, cu

nr. cadastral xxx.273, aprobarea unui nou proiect al planului cadastral cu nr. xxx cu

modificarea hotarelor, planului cadastral și geometric și locul amplasării terenurilor a

deținătorilor de teren de facto, recunoașterea dreptului de proprietate și eliberarea

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral xxx.273, în

mărime de xxx ha, după familia Moisei cu amplasarea la locul și hotarele de facto

deținute.

Prin hotărârea din 28 iulie 2020 a Judecătoriei Căușeni, sediul central, s-a

respins acțiunea depusă de către Vasile Moisei și Maria Moisei (vol. II, f.d. 232, 235-

238 recto-verso).

Nefiind de acord cu hotărârea din 28 iulie 2020 a Judecătoriei Căușeni, sediul

central, la 30 iulie 2020, Vasile Moisei a depus apel nemotivat, solicitând casarea

integrală a hotărârii atacate și emiterea unei decizii noi, prin care să fie admisă

integral acțiunea (vol. II, f.d. 239, vol. III, f.d. 1).

1

Prin încheierea din 16 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a stabilit

apelantului Vasile Moisei un termen de 10 zile din momentul comunicării încheierii,

pentru prezentarea motivării apelului în Secția Evidență și Documentare Procesuală a

Curții de Apel Chișinău (mun. Chișinău, str. Teilor,4) în corespundere cu cerințele

prevăzute la art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (1) din Codul administrativ

(vol. III, f.d. 24-26).

La 19 martie 2021, Vasile Moisei și Maria Moisei, reprezentați de avocatul Ion

Cîrlig, au depus la Curtea de Apel Chișinău motivarea apelului împotriva hotărârii

din 28 iulie 2020 a Judecătoriei Căușeni, sediul central, solicitând repunerea în

termen, casarea integrală a hotărârii atacate și emiterea unei decizii noi, prin care să

fie admisă integral acțiunea (vol. III, f.d. 33-36).

Prin încheierea din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat

inadmisibil apelul depus de către Maria Moisei împotriva hotărârii din 28 iulie 2020 a

Judecătoriei Căușeni, sediul central, în temeiul art. 236 alin. (2) lit. d) din Codul

administrativ, din motiv că a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232

alin. (1) din Codul administrativ (vol. III, f.d. 63-66).

La 21 mai 2021, Vasile Moisei și avocatul Ion Cîrlig, ca reprezentant atât al lui

Vasile Moisei, cât și al Mariei Moisei, au depus la Curtea de Apel Chișinău recurs

motivat împotriva încheierii din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău (vol. III,

f.d. 81).

În motivarea recursului au indicat că instanța de apel eronat a interpretat apelul

depus la 19 martie 2021 ca fiind unul nou, or, acesta în esență este motivarea apelului

depusă conform încheierii din 16 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Respectiv, cererea de apel din 19 martie 2021 a fost depusă întru înlăturarea

neajunsurilor din cererea inițială, care au fost constatate de către instanța de apel prin

încheierea din 16 februarie 2020 și pentru care apelanților le-a fost acordat termen

pentru înlăturare.

La fel, recurenții au remarcat că instanța de apel nu a observat că la pct. 3 din

cererea de apel motivată a fost solicitată repunerea în termen, care de facto nu era

necesară, deoarece prevederile Codului administrativ au fost executate întocmai, fiind

respectate termenele de procedură, fapt care dealtfel a fost constatat însăși de către

Curtea de Apel Chișinău în încheierea din 27 aprilie 2021.

Recurenții Vasile Moisei și Maria Moisei au solicitat prin cererea de recurs

anularea încheierii din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău și transmiterea

cauzei la Curtea de Apel Chișinău spre examinare în ordine de apel.

La 27 mai 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat pentru notificare

intimaților copia recursului depus de către Vasile Moisei și Maria Moisei împotriva

încheierii din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu explicarea dreptului de a

depune referințe. Însă, până la examinarea recursului, intimații nu a făcut uz de

dreptul lor procedural de a depune referințe cu criticile sale față de motivele

recursului.

În corespundere cu articolul 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile

primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre,

în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Conform articolului 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată, care a emis încheierea contestată,

2

transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul

judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Încheierea recurată a instanței de apel datează cu 27 aprilie 2021. Conform

avizelor de recepție a corespondenței DS8001651142AS, DS8001651131AS și

DS8001651141AS încheierea instanței de apel a fost notificată intimaților și

reprezentanților acestuia la 14 mai 2021 (vol. III, f.d. 72, 76 și 89). Recursul motivat

a fost depus la Curtea de Apel Chișinău la 21 mai 2021 (vol. III, f.d. 81).

Astfel, instanța de recurs consideră că recurenții s-au conformat prevederilor

legale și au respectat termenele instituite de legiuitor la articolul 242 din Codul

administrativ pentru demararea căii de atac în ordine de recurs.

Prin prisma articolului 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor

curților de apel.

Potrivit articolului 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Examinând recursul depus, prin prisma argumentelor invocate de recurenți și a

materialelor din dosar, coroborate cu normele de drept pertinente speței, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a-l admite, cu anularea încheierii din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel

Chișinău și a restitui cauza la Curtea de Apel Chișinău spre rejudecarea problemei

soluționate prin încheierea casată, din motivele ce succed.

În conformitate cu articolul 243 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ,

examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin

care anulează încheierea și adoptă o nouă încheiere.

Articolul 21 alin. (1) din Codul administrativ stipulează că autoritățile publice

și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și

alte acte normative.

Potrivit art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

În corespundere cu art. 194 din Codul administrativ, (1) în procedura în prima

instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva

încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept.

Cercetând starea fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, Colegiul

constată că, la 28 iulie 2020, Judecătoria Căușeni, sediul central, a pronunțat public,

în prezența reclamantului Vasile Moisei și în absența reclamantei Maria Moisei,

precum și a reprezentantului acestora, avocatului Ion Cîrlig, hotărârea prin care a

respins acțiunea (vol. II, f.d. 231).

Conform recipisei de notificare a actului de procedură, în ziua pronunțării

dispozitivului hotărârii judecătorești, lui Vasile Moisei i-a fost eliberată o copie de pe

acesta (vol.II, f.d.233).

Conform scrisorii de expediere a actului judecătoresc de la fila dosarului 234,

vol. II, la 28 iulie 2020, Judecătoria Căușeni, sediul central, a expediat Mariei Moisei

și reprezentantului acesteia, avocatului Ion Cîrlig, pentru notificare copia

dispozitivului hotărârii judecătorești din 28 iulie 2020.

3

La 30 iulie 2020, Vasile Moisei a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din

28 iulie 2020 a Judecătoriei Căușeni, sediul central (vol. II, f.d. 239, vol. III, f.d. 1).

Conform scrisorii de expediere a actului judecătoresc de la fila dosarului 240,

vol. II, la 03 septembrie 2020, Judecătoria Căușeni, sediul central, a expediat

reprezentantului reclamanților Vasile Moisei și Maria Moisei, avocatului Ion Cîrlig,

pentru notificare copia hotărârii motivate din 28 iulie 2020.

Prin încheierea din 16 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a stabilit

apelantului Vasile Moisei un termen de 10 zile din momentul comunicării încheierii,

pentru prezentarea motivării apelului în Secția Evidență și Documentare Procesuală a

Curții de Apel Chișinău (mun. Chișinău, str. Teilor,4) în corespundere cu cerințele

prevăzute la art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (1) din Codul administrativ

(vol. III, f.d. 24-26).

La 19 martie 2021, Vasile Moisei și Maria Moisei, reprezentați de avocatul Ion

Cîrlig, au depus la Curtea de Apel Chișinău motivarea apelului împotriva hotărârii

din 28 iulie 2020 a Judecătoriei Căușeni, sediul central, solicitând repunerea în

termen, casarea integrală a hotărârii atacate și emiterea unei decizii noi, prin care să

fie admisă integral acțiunea (vol. III, f.d. 33-36).

Prin încheierea din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat

inadmisibil apelul depus de către Maria Moisei împotriva hotărârii din 28 iulie 2020 a

Judecătoriei Căușeni, sediul central, în temeiul art. 236 alin. (2) lit. d) din Codul

administrativ, din motiv că a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232

alin. (1) din Codul administrativ (vol. III, f.d. 63-66).

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, instanța de recurs constată că, la examinarea admisibilității apelului Mariei

Moisei, instanța de apel a omis să examineze cererea acesteia cu privire la repunerea

în termen, iar drept consecință a interpretat în mod eronat normele de drept

procedural pertinente speței și prematur a declarat inadmisibil apelul depus de

avocatul Ion Cîrlig în numele Mariei Moisei.

În conformitate cu articolul 232 din Codul administrativ, (1) apelul se depune la

instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la

pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul

împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărîrii, instanței de apel.

(2) Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de

la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea

apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată.

Potrivit articolului 236 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de apel

examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se

declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.

În corespundere cu art. 236 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ apelul se

declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea termenului

stabilit la art. 232 alin. (1).

Analizând concluziile instanței de apel, cuprinse în încheierea din 27 aprilie

2021, Colegiul consideră că aceasta neîntemeiat a constatat că „apelanta Maria

Moisei, care de fapt a omis exercitarea căii de atac în interiorul termenului stabilit de

legiuitor, nu a făcut uz de dreptul său de a solicita repunerea în termenul de apel”. Or,

în condițiile speței, se atestă că la pct. 3 din revendicările formulate în cererea de apel

depusă de avocatul Ion Cîrlig, la 19 martie 2021, în numele și interesele Mariei

4

Moisei, s-a solicitat repunerea în termen (vol. III, f.d. 33-36).

Respectiv, până a se expune asupra admisibilității apelului depus de către Maria

Moisei, Curtea de Apel Chișinău trebuia să examineze cererea acesteia de repune în

termenul de apel, conform art. 237 alin. (1) din Codul administrativ, care stipulează

că prevederile art. 65 alin. (1)-(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în

termenul de apel și în termenul de prezentare a motivării apelului.

La rândul său, art. 65 din Codul administrativ prevede la alin. (1) că dacă o

persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal,

atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau

împuternicit se atribuie reprezentatului.

Astfel, instanța de apel trebuia să verifice presupusele motive independente de

voința apelantei Maria Moisei, care în opinia acesteia au împiedicat-o să-și exercite

dreptul de a contesta cu apel hotărârea primei instanțe în interiorul termenului legal.

Totodată, Colegiul notează că în eventualul caz în care Curtea de Apel

Chișinău considera că apelanta Maria Moisei nu și-a expus în cererea de repunere în

termenul de apel suficient de clar motivele care au determinat omiterea termenului,

instanța trebuia să-și asume rolul activ în aflarea adevărului judiciar pentru a-l

apropia de adevărul obiectiv și, în conformitate cu art. 219 din Codul administrativ,

să poarte o discuție juridică cu apelanta întru precizarea și constatarea acestor

circumstanțe. Or, formarea convingerii judecătorului cu privire la realitatea situației

de fapt, pe care trebuie să-și întemeieze soluția pronunțată, derivă din corecta și

completa desfășurare a probațiunii și din valoarea probelor administrate la

soluționarea chestiunii asupra căreia se pronunță.

Relaționând circumstanțele constatate textelor legale precitate, Colegiul

conchide că instanța de apel prematur a ajuns la concluzia inadmisibilității apelului

depus de Maria Moisei, deoarece primordial trebuia să verifice temeiurile de repunere

în termenul de apel.

Conjunctura ipotezelor descrise supra, în coroborare cu normele legale precitate,

denotă netemeinicia concluziei instanței de apel, iar faptele relatate generează

anularea încheierii recurate, deoarece menținerea acesteia în condițiile enunțate ar

constitui o încălcare a dreptului apelantei și ar îngrădi accesul acesteia la justiție,

garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și

a Libertăților Fundamentale.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție notează că dreptul de acces la un tribunal constituie un

element inerent al tuturor garanțiilor procedurale prevăzute în Convenție. Dreptul de

acces la instanță trebuie să fie „concret și efectiv” (Bellet împotriva Franței, § 38).

Efectivitatea dreptului de acces impune ca un individ „să beneficieze de o posibilitate

clară și concretă de a contesta un act ce constituie o ingerință în drepturile sale”

(Bellet împotriva Franței, § 36; Nunes Dias împotriva Portugaliei).

Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea din 27 aprilie

2021 a Curții de Apel Chișinău este neîntemeiată, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul depus de către Vasile Moisei și Maria Moisei, precum și reprezentantul

acestora, avocatul Ion Cîrlig și a anula încheierea din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău spre rejudecare a

5

problemei soluționate prin încheierea casată, în același complet de judecată.

Conform articolelor 193, 194, 241 și 243 alin. (1) lit. c), (2) și (3) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul depus de către Vasile Moisei și Maria Moisei, precum și

reprezentantul acestora, avocatul Ion Cîrlig.

Se anulează integral încheierea din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău și

se restituie la Curtea de Apel Chișinău cauza de contencios administrativ intentată

la acțiunea depusă de către Vasile Moisei și Maria Moisei împotriva Primăriei și

Consiliului sătesc Grigorievca, Efim Glodea, Maria Glodea, Nicolai Ivanov și Tatiana

Ivanova cu privire la contestarea actului administrativ, spre rejudecarea problemei

soluționate prin încheierea casată, în același complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

6