2rci-47/21 — intentarea procesului de insolvabilitate

Dosarul nr. 2rci-47/21

Instanța de apel : Curtea de Apel Bălți ( jud. : S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza )

D E C I Z I E

01 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Nistor Victoria, reprezentată de avocatul

Șteliman Serghei,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de lichidatorul

Societății cu Răspundere Limitată ”Trivarnist” în proces de insolvabilitate, Tatiana

Bostan către Victoria Nistor privind anularea actului juridic și încasarea sumei,

împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 14 octombrie 2021 prin care s-a

respins cererea privind repunerea în termenul de declarare a apelului și s-a restituit

apelul depus de Nistor Victoria ca fiind tardiv,

c o n s t a t ă :

La 21 noiembrie 2017, lichidatorul SRL ”Trivarnist” în proces de

insolvabilitate, Tatiana Bostan a depus în instanța de judecată cerere de chemare

în judecată către Victoria Nistor prin care a solicitat constatarea facturii fiscale

AAB nr. 2047972 din 27 aprilie 2017 și încasarea sumei de 156 090 lei.

Prin hotărârea judecătoriei Edineț, sediul Central din 27 iulie 2021 cererea

de chemare în judecată înaintată de lichidatorul SRL ”Trivarnist” în proces de

insolvabilitate, Tatiana Bostan, a fost admisă integral.

S-a constatat nulitatea facturii fiscale seria AAB nr. 2047972 din 27 aprilie

2017 eliberată de SRL ”Trivarnist”.

S-a încasat de la Nistor Victoria în masa debitoare a SRL ”Trivarnist”, în

proces de insolvabilitate, suma de 156 090 (una sută cinzeci și șase mii nouăzeci)

lei.

S-a încasat de la Nistor Victoria în beneficiul statului taxa de stat în mărime

de 4 682,70 (patru mii șase sute optzeci și doi, 70) lei.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, avocatul Șteliman Serghei

acționând în interesele Victoriei Nistor, la 24 septembrie 2021 a declarat apel

solicitând repunerea cererii în termen și casarea hotărârii cu emiterea unei decizii

prin care acțiunea să fie respinsă neîntemeiată.

1

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 14 octombrie 2021, s-a respins

cererea privind repunerea în termenul de declarare a apelului și s-a restituit apelul

depus de Nistor Victoria, din motiv că a fost depus în afara termenului legal.

La 12 noiembrie 2021, Nistor Victoria, reprezentată de avocatul Șteliman

Serghei a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 14 octombrie

2021 solicitând casarea acesteia, repunerea în termenul de declararea apelului și

restituirea cauzei în instanța de apel pentru examinarea apelului.

În motivare a indicat că, nu este de acord cu încheierea adoptată de Curtea de

Apel Bălți, considerând-o ilegală.

La judecarea cauzei în instanța de apel a participat un judecător care nu era în

drept să participe la judecarea ei. La examinarea cererii de repunere în termen a

apelului a participat în instanța de apel judecătorul Natalia Chircu. Totodată

judecătorul Natalia Chircu a participat la judecarea cauzei ca judecător al instanței

de fond. Astfel judecătorul Natalia Chircu nu era în drept să participe la judecarea

acestei cauze în calitate de judecător al instanței de apel.

Instanța de apel examinând chestiunea privind repunerea în termen a apelului

era obligată să înștiințeze participanții la proces inclusiv pe Nistor Victoria despre

locul, data și ora ședinței în care se examina repunerea în termen, pentru a le da

posibilitatea de a se prezenta în ședința și de a-și argumenta poziția.

Contrar prevederilor art. 116 alin. (2) Cod de procedură civilă, instanța de apel

nu a înștiințat-o nici pe Nistor Victoria, nici pe reprezentantul acestei despre locul,

data și ora ședinței, prin ce i-a lipsit de posibilitatea de a aduce argumentele în fața

instanței, iar în consecință a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, garantat de

art. 6 alin. 1 al Convenției Europene.

Concluzia instanței de apel precum că aflarea avocatului în concediu de odihnă

nu ar fi un motiv plauzibil de repunere în termenul de declarare a apelului, este

eronată și contravine prevederilor art. 52 alin. 4 al Legii cu privire la avocatură și

art. 112 alin. 2 din Codul muncii.

La fel și concluzia precum că, Nistor Victoria era obligată să se intereseze

personal de soarta dosarului.

La 27 iulie 2021 avocatul Serghei Șteliman, a expediat la judecătoria Edineț o

cerere de amânare a ședinței, prin intermediul poștei electronice, despre ce a

informat-o pe Nistor Victoria.

Astfel, atât Nistor Victoria, cât și avocatul acesteia erau îndreptățiți să

considere că la 27 iulie 2021 nu va avea loc ședința și respectiv nu va fi pronunțată

hotărârea.

Hotărârea instanței de fond a fost recepționată de o altă persoană și a fost

transmisă avocatului la 03 septembrie 2021, la revenirea sa din concediu, deoarece

la 03 august 2021 avocatul nu era la locul de muncă.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs constată că

Curtea de Apel Bălți a emis încheierea la 14 octombrie 2021.

Conform prevederilor art.425 din Codul de procedură civilă termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

2

Recurentul a indicat că încheierea Curții de Apel Bălți din 14 octombrie 2021,

a recepționat-o la 29 octombrie 2021, respectiv recursul declarat la 12 noiembrie

2021, este depus în termenul prevăzut de art.425 din Codul de procedură civilă.

La 22 noiembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimatului

copia recursului.

Până la data examinării recursului intimatul referință nu a depus.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și

a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Potrivit art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după

ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

Examinând materialele dosarului Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate din următoarele

considerente.

Dispozitivul hotărârii Judecătoriei Edineț, sediul Central a fost pronunțat la 27

iulie 2021, în lipsa părților.

La 29 iulie 2021, instanța de fond a comunicat părților copia dispozitivului prin

intermediul oficiului poștal, fiind recepționat de către avocat la 03 august 2021, fapt

dovedit prin avizul de la fila dosarului 194.

Art.362 alin.(1) din Codul de procedură civilă, stipulează că, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel. Alin. (3) statuează că, repunerea în termen de apel se

face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.

Deci, ultima zi a termenului de declarare a căii de atac s-a împlinit la 26 august

2021, iar apelul a fost declarat la 24 septembrie 2021, respectiv, peste termenul

prevăzut de art. 362 alin.(1) din Codul de procedură civilă.

Conform art.116 din Codul de procedură civilă repunerea în termen este

posibilă în caz dacă se depune cerere de către persoana, care a omis acest termen din

motive întemeiate cu anexarea probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii

actului, ce argumentează această cerere.

Instanța de recurs constată că, motivul repunerii în termen a apelului nu este

unul serios și nu este o împrejurare mai presus de voința părții de natură a o

împiedica să exercite calea de atac în termen.

Din moment ce avocatul a depus o cerere de amânarea a ședinței de judecată

din data de 27 iulie 2021 trebuia să se intereseze de soarta acestei cereri, iar dacă

știa că va lipsi de la adresa care a indicat-o în acțiune, pentru comunicarea actelor de

procedură, fapt care a depins de voința sa, iar nu de vreun factor independent,

situația respectivă nu îndeplinește cerințele art.116 din Codul de procedură civilă.

Or, odată ce obligația instanței de fond de a comunica dispozitivul hotărârii la

adresa indicată în dosar a fost legal îndeplinită și din moment ce avocatul a declarat

apelul cu depășirea termenului de 30 zile și fără dovedirea vreunei situații obiective

3

care l-a împiedicat să acționeze în termen, cerere de repunere în termen nu poate fi

considerată ca întemeiată.

Potrivit art. 6 § 1 din Convenție orice persoană are dreptul la judecarea în

mod echitabil a cauzei sale, de către o instanță, care va hotărî asupra încălcării

drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil. Însă dreptul de acces la instanțe nu

este absolut, existând limitări implicit admise.

Astfel, dreptul de acces la o instanță poate fi supus în anumite circumstanțe

unor restricții legitime, cum ar fi termenele legale pentru prescripție.

Respectiv, neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act

de procedură în termenul legal, atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune

altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai

presus de voința ei.

La caz, este de necontestat faptul că apelul a fost declarat peste termenul

prevăzut de lege, atât timp cât copia dispozitivului hotărârii a fost comunicată

reprezentantului pârâtului prin intermediul poștei la 03 august 2021, iar cererea de

apel a fost depusă la 24 septembrie 2021.

Dispozițiile art.362 alin. (1) din Codul de procedură civilă statuează expres

începerea curgerii termenului de contestare.

Așadar, termenele procedurale prin existența lor nu fac altceva decât să

asigure certitudinea drepturilor și stabilitatea raporturilor juridice, fapt ce duce în

mod evident la respectarea principiului legalității, pe de o parte, și a interesului

părților de a-și pregăti temeinic apărarea, astfel încât să nu fie supuse unor sancțiuni

severe, pe de altă parte.

Deci, efectul principal al decăderii constă în pierderea dreptului procedural ce

nu a fost exercitat în termenul prescris de lege.

Art.116 alin.(4) din Codul de procedură civilă, stipulează că repunerea în

termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la

acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a

cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea

termenului de procedură.

În speță, norma dată nu este aplicabilă, deoarece recurentul nu a indicat

împrejurări care l-au împiedicat a declara apelul în termenul legal.

Din înscrisurile dosarului, se constată că atât Nistor Victoria cât și avocatul

acesteia a cunoscut despre mersul dosarului, iar depunerea unui cereri de amânarea

pentru ședința din 27 iulie 2021, nu i-a scutit de necesitatea de a se interesa de soarta

dosarului.

Respectiv, Nistor Victoria cât și avocatul acesteia au cunoscut despre

examinarea cauzei aflate pe rolul instanței de judecată, însă au manifestat un rol

pasiv și nu s-a folosit cu bună-credință de drepturile sale procesuale prevăzute de

art. 56 alin. (3) și 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care reglementează că,

părțile sunt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se

urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Astfel, corect a reținut instanța de apel că motivele indicate de apelantă nu sunt

de natură de a repune în termenul de declarare a apelului, iar soluția instanței de apel

4

privind restituirea cererii de apel ca depusă în afara termenului legal, iar instanța a

refuzat să efectueze repunerea în termen este compatibilă cu respectarea garanțiilor

unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeana

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere

că, ține de obligația apelantului de a lua măsurile necesare privind protejarea

dreptului său de acces la instanță.

Colegiu reține că, pentru a se putea cere repunerea în termenul de declarare a

apelului, partea trebuie sa facă dovada existenței unei împrejurări mai presus de

voința sa, deci a unei împrejurări care sa excludă culpa părții respective, însă se

constată contrariul.

Motivele invocate pentru susținerea cererii de repunere în termen, reprezintă un

argument de natură subiectivă, ce nu poate fi asimilat unei imposibilități obiective,

absolute sau mai presus de voința părții, ce a determinat-o să declare apelul peste

termenul legal de 30 zile.

Instanța de recurs notează că, instanța de apel, corect a concluzionat despre

restituirea cererii de apel declarată de Nistor Victoria, reprezentată de avocatul

Șteliman Serghei, deoarece apelanta a omis termenul legal de contestare a hotărârii

judecătorești, precum și motive întemeiate privind repunerea în termen a apelului nu

s-au constatat.

Având în vedere cele expuse, încheierea din Curții de Apel Bălți din 14

octombrie 2021, este întemeiată și legală, fiind adoptată cu aplicarea corectă a

normelor de drept procedural și urmează a fi menținută.

În conformitate cu art. 427 lit. a), 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul

Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Nistor Victoria, reprezentată de avocatul

Șteliman Serghei.

Se menține încheierea Curții de Apel Bălți din 14 octombrie 2021, adoptată în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de lichidatorul Societății cu

Răspundere Limitată ”Trivarnist” în proces de insolvabilitate, Tatiana Bostan către

Victoria Nistor privind anularea actului juridic și încasarea sumei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Mariana Pitic

5

6