2ra-1160/21 — recunoasterea dreptului de proprietate în devălmăsie a sotilor asupra bunurilor imobile si partajarea în natură a bunurilor imobile

2ra-1160/21 — recunoasterea dreptului de proprietate în devălmăsie a sotilor asupra bunurilor imobile si partajarea în natură a bunurilor imobile (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1160/21

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul central (jud. E. Pșenița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Grosu, O. Mironov, A. Ciobanu)

DECIZIE

24 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Svetlana Șveț, reprezentată de către

avocatul Dmitrii Gubceac,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Svetlana

Șveț împotriva lui Anatolie Șveț cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate

în devălmășie a soților asupra bunurilor imobile și partajarea în natură a bunurilor

imobile,

împotriva deciziei din 18 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admis apelul declarat de către Anatolie Șveț, a fost casată hotărârea din 21 octombrie

2020 a Judecătoriei Edineț, sediul central și a fost pronunțată o nouă hotărâre, prin

care acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată,

constată:

La 08 iulie 2020 Svetlana Șveț a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Anatolie Șveț cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate în

devălmășie a soților asupra bunurilor imobile și partajarea în natură a bunurilor

imobile.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 30 octombrie 1993 Primăria

s.Vadul-Rașcov, r-nul Șoldănești a înregistrat căsătoria între ea și pârât.

A menționat că, prin hotărârea din 17 noiembrie 2016 a Judecătoriei Edineț,

menținută prin decizia din 04 aprilie 2017 a Curții de Apel Bălți, a fost desfăcută

căsătoria înregistrată între ei.

A susținut că, în perioada căsătoriei, inițial au locuit împreună în s. Lunga, r-

nul Florești, iar din anul 2000 și pînă la divorț, au locuit în s. Brătușenii Noi, r-nul

Edineț.

1

A afirmat că, la 27 ianuarie 1999, pârâtul, în baza contractului de vânzare-

cumpărare a casei de locuit nr. 233, autentificat de către notarul Galina Morea, a

cumpărat casa de locuit cu suprafața totală de 65,6 m. p., suprafața locativă de 48,6

m. p., două pridvoruri, sarai, closet, gard, situate în s. Brătușenii Noi, r-nul Edineț,

prețul de vânzare a acestor bunuri constituind 1500 de lei, care a fost achitat

vânzătorului pînă la semnarea contractului.

A relevat că, tot în aceeași zi, pârâtul, în baza contractului de vânzare-

cumpărare a lotului de pe lângă casa de locuit nr. 234, autentificat de către notarul

Galina Morea, a cumpărat lotul de pe lîngă casa de locuit cu suprafața de 0,22 ha,

care se află în intravilanul satului Brătușenii Noi, la prețul de 500 lei, de fapt, acest

teren fiind terenul de pe lîngă casa de locuit cumpărată în baza contractului de

vânzare-cumpărare nr. 233 din 27 ianuarie 1999.

A notat că, din anul 2000 familia sa a trecut cu traiul în s. Brătușenii Noi, r-

nul Edineț, iar de când s-au instalat în această casă de locuit, au investit muncă și

bani întru crearea condițiilor necesare de trai, reparație, etc.

A declarat că, faptele invocate în acțiune se dovedesc prin extrasul din contul

personal nr. 246 al gospodăriilor, eliberat de către Primăria com. Brătușeni, r-nul

Edineț.

A invocat că, conform art. 19 din Codul familiei, bunurile dobândite de către

soți în timpul căsătoriei sunt supuse regimului proprietății în devălmășie, iar

conform art. 20 din Codul familiei, bunurile dobândite de către soți în timpul

căsătoriei aparțin ambilor cu drept de proprietate în devălmășie, conform legislației.

În acest sens, a comunicat că, bunurile cumpărate de către pârât la 27 ianuarie

1999 și, anume, casa de locuit, două pridvoruri, sarai, closet, gard, teren cu suprafața

de 0,22 ha, toate amplasate în s. Brătușenii Noi, r-nul Edineț, sunt proprietate

comună în devălmășie a soților.

A subliniat că, bunurile imobile enunțate nu au fost înregistrate în Registrul

bunurilor imobile, fapt confirmat prin certificatul Primăriei com. Brătușeni

nr.31/02/1-37 din 07 februarie 2020, din care rezultă că, în com. Brătușeni nu a avut

loc înregistrarea masivă, iar bunurilor imobile nu li s-au atribuit careva numere

cadastrale, fie chiar convenționale.

A solicitat constatarea posesiunii, folosinței și dispoziției de către familia Șveț

a bunurilor imobile: casa de locuit cu suprafața totală de 65,6 m. p., suprafața

locativă de 48,6 m. p. și terenul de pe lîngă casă cu suprafața de 0,22 ha, situate în

s.Brătușenii Noi, r-nul Edineț, recunoașterea dreptului de proprietate comună în

devălmășie asupra bunurilor imobile: casa de locuit cu suprafața totală de 65,6 m.p.,

suprafața locativă de 48,6 m. p. și terenul de pe lîngă casa cu suprafața de 0,22 ha,

situate în s. Brătușenii Noi, r-nul Edineț după Svetlana Șveț și Anatolie Șveț,

obligarea lui Anatolie Șvet de a înregistra la Serviciul cadastral teritorial Edineț

contractul de vânzare-cumpărare a casei de locuit nr. 233 din 27 ianuarie 1999

autentificat de către notarul Galina Morea și contractul de vânzare-cumpărare a

lotului de teren de pe lîngă casa de locuit nr. 234 din 27 ianuarie 1999 autentificat

de către notarul Galina Morea, partajarea bunurilor proprietate comună în

devălmășie după cum urmează: ½ cotă-parte ideală din casa de locuit cu suprafața

2

totală de 65,6 m. p., suprafața locativă de 48,6 m.p. și terenul de pe lîngă casă cu

suprafața de 0,22 ha, situate în s. Brătușenii Noi, r-nul Edineț după Anatolie Șveț,

cu atribuirea acestei cote în natură și ½ cotă-parte ideală din casa de locuit cu

suprafața totală de 65,6 m. p., suprafața locativă de 48,6 m. p. și terenul de pe lîngă

casă cu suprafața de 0,22 ha, situate în s. Brătușenii Noi, r-nul Edineț după Svetlana

Șveț, cu atribuirea acestei cote în natură.

La 13 iulie 2020 Svetlana Șveț a depus cerere de concretizare a pretențiilor,

solicitând recunoașterea după ea și pârât a dreptului de proprietate comună în

devălmășie asupra bunurilor imobile: casa de locuit cu suprafața totală de 65,6 m.p.,

suprafața locativă de 48,6 m. p. și terenul de pe lîngă casă cu suprafața de 0,22 ha,

situate în s. Brătușenii Noi, r-nul Edineț și partajarea bunurilor proprietate comună

în devălmășie după cum urmează: ½ cotă-parte ideală din casa de locuit cu suprafața

totală de 65,6 m. p., suprafața locativă de 48,6 m. p. și terenul de pe lîngă casă cu

suprafața de 0,22 ha, situate în s. Brătușenii Noi, r-nul Edineț după Anatolie Șveț,

atribuirea acestei cote în natură și ½ cotă-parte ideală din casa de locuit cu suprafața

totală de 65,6 m. p., suprafața locativă de 48,6 m. p. și terenul de pe lîngă casă cu

suprafața de 0,22 ha, situate în s. Brătușenii Noi, r-nul Edineț după Svetlana Șveț,

cu atribuirea acestei cote în natură.

Prin hotărârea din 21 octombrie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul central, a

fost admisă acțiunea depusă de către Svetlana Șveț, au fost recunoscute bunurile

imobile și, anume, terenul aferent casei de locuit cu suprafața de 0,22 ha și casa de

locuit individuală cu suprafața totală de 65,6 m. p., suprafața locativă de 48,6 m.p.,

amplasate în r-nul Edineț, s. Brătușenii Noi, ca fiind bunuri ce aparțin cu drept de

proprietate comună în devălmășie a foștilor soți Svetlana Șveț și Anatolie Șveț și au

fost partajate bunurile imobile - terenul aferent casei de locuit cu suprafața de 0,22

ha și casa de locuit individuală cu suprafața totală de 65,6 m. p., suprafața locativă

de 48,6 m. p., amplasate în r-nul Edineț, s. Brătușenii Noi, avere estimată cadastral

la 49 663,66 de lei, ce constituie proprietatea comună în devălmășie a foștilor soți

Svetlana Șveț și Anatolie Șveț, atribuindu-i Svetlanei Șveț și lui Anatolie Șveț cîte

½ cota-parte ideală estimată la 24831,83 de lei.

La 20 noiembrie 2020 Anatolie Șveț a declarat apel împotriva hotărârii primei

instanțe, solicitând casarea acesteia, casarea hotărârii primei instanțe și restituirea

cauzei spre rejudecare în primă instanță.

Prin decizia din 18 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de către Anatolie Șveț, a fost casată hotărârea primei instanțe și a fost

pronunțată o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 19 mai 2021 Svetlana Șveț, reprezentată de către avocatul Dmitrii

Gubceac, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este neîntemeiată

și ilegală, deoarece instanța de apel a aplicat eronat legea, nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea. Totodată, instanța de apel

nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele cauzei, fapt ce a dus la

soluționarea greșită a cauzei.

3

A menționat că, instanța de apel, examinând cauza, urma să aplice prevederile

art. 320 și 321 alin. (1) din Codul civil (în redacția de până la 01 martie 2019).

A susținut că, prima instanță corect a aplicat prevederile art. 320 din Codul

civil și ale art. 18 și 20 din Codul familiei, fapt ignorat în totalitate de către instanța

de apel, care evident că, a fost imparțială și a examinat cauza superficial.

A afirmat că, nu este de acord cu constatările instanței de apel precum că,

proprietar al bunurilor în litigiu este o altă persoană și, anume, Anatolie Filip Șveț,

însă, de fapt, corect a indicat că, proprietar este intimatul Anatolie Anatolie Șveț,

deoarece anume el și membrii familiei sale au posedat și folosit acest bun, au investit

mijloace bănești și muncă în el ca până la urmă să fie a unei persoane bătrâne și nici

nu se știe dacă e în viață, oricum aflată din anul 1996 în SUA, o constatare eronată

și supusă criticii din toate punctele de vedere.

A relevat că, instanța de apel s-a axat numai pe valabilitatea contractelor de

vânzare-cumpărare, ignorând celelalte înscrisuri din dosar.

A declarat că, în speță, a fost încălcat dreptul de proprietate al recurentei și al

copiilor acesteia.

Prin referința depusă la 10 august 2021 Anatolie Șveț a solicitat respingerea

recursului și menținerea deciziei instanței de apel.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 20 octombrie 2021 a considerat recursul admisibil

și a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei

instanțe din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să

mențină hotărârea primei instanțe.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, la 30 octombrie 1993, la

Primăria s. Vadul-Rașcov, r-nul Șoldănești, a fost înregistrată căsătoria între

Anatolie Șveț și Svetlana Soroțcaia, numele după căsătorie a ultimei fiind Șveț.

Prin hotărârea din 17 noiembrie 2016 a Judecătoriei Edineț, menținută prin

decizia din 04 aprilie 2017 a Curții de Apel Bălți, a fost desfăcută căsătoria între

Svetlana Șveț și Anatolie Șveț, înregistrată la 30 decembrie 1993, la Primăria

s.Vadul-Rașcov, r-nul Șoldănești.

De asemenea, s-a constatat că, la 27 ianuarie 1999, în timpul căsătoriei cu

Svetlana Șveț, intimatul Anatolie Șveț a cumpărat de la Anatolie Filip Șveț,

reprezentat de către Ganna Gudumac, casa de locuit cu suprafața totală de 65,6 m.p.,

suprafața locativă de 65,6 m.p., două pridvoruri, sarai, clozet, gard, situate în

s.Brătușenii Noi, r-nul Edineț, la prețul de 1500 lei, care au fost achitați de către

cumpărător vânzătorului pînă la semnarea contractului, fiind încheiat contractul de

vânzare-cumpărare a casei de locuit, care a fost autentificat notarial (f. d. 15).

4

Tot la aceeași dată, intimatul Anatolie Șveț a cumpărat Anatolie Filip Șveț,

reprezentat de către Ganna Gudumac, lotul de pe lîngă casa de locuit cu suprafața de

0,22 ha, care se află în intravilanul satului Brătușenii Noi, r-nul Edineț, la prețul de

500 de lei, care, la fel, au fost achitați vânzătorului de către cumpărător la încheierea

contractului, fiind încheiat contractul de vânzare-cumpărare a lotului de pe lână casa

de locuit, care a fost autentificat notarial (f. d. 16).

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Svetlana Șveț a solicitat

recunoașterea după ea și Anatolie Șveț a dreptului de proprietate comună în

devălmășie asupra bunurilor imobile: casa de locuit cu suprafața totală de 65,6 m.p.,

suprafața locativă de 48,6 m. p. și terenul de pe lîngă casă cu suprafața de 0,22 ha,

situate în s. Brătușenii Noi, r-nul Edineț și partajarea bunurilor proprietate comună

în devălmășie după cum urmează: ½ cotă-parte ideală din casa de locuit cu suprafața

totală de 65,6 m. p., suprafața locativă de 48,6 m. p. și terenul de pe lîngă casă cu

suprafața de 0,22 ha, situate în s. Brătușenii Noi, r-nul Edineț după Anatolie Șveț,

atribuirea acestei cote în natură și ½ cotă-parte ideală din casa de locuit cu suprafața

totală de 65,6 m. p., suprafața locativă de 48,6 m. p. și terenul de pe lîngă casă cu

suprafața de 0,22 ha, situate în s. Brătușenii Noi, r-nul Edineț după Svetlana Șveț,

cu atribuirea acestei cote în natură.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la

concluzia temeiniciei acțiunii, recunoscând bunurile imobile și, anume, terenul

aferent casei de locuit cu suprafața de 0,22 ha și casa de locuit individuală cu

suprafața totală de 65,6 m. p., suprafața locativă de 48,6 m.p., situate în r-nul Edineț,

s. Brătușenii Noi, ca fiind bunuri ce aparțin cu drept de proprietate comună în

devălmășie a foștilor soți Svetlana Șveț și Anatolie Șveț și partajând bunurile

imobile- terenul aferent casei de locuit cu suprafața de 0,22 ha și casa de locuit

individuală cu suprafața totală de 65,6 m. p., suprafața locativă de 48,6 m. p.,

amplasate în r-nul Edineț, s. Brătușenii Noi, avere estimată cadastral la 49 663,66 de

lei, ce constituie proprietatea comună în devălmășie a foștilor soți Svetlana Șveț și

Anatolie Șveț, atribuindu-i Svetlanei Șveț și lui Anatolie Șveț cîte ½ cota-parte

ideală estimată la 24831,83 de lei.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către

Anatolie Șveț, a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia, casând hotărârea primei

instanțe și pronunțând o nouă hotărâre, prin care a respins acțiunea ca fiind

neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, contrar prevederilor art.240

din Codul civil (în redacția Legii din 26 decembrie 1964), intimatul Anatolie Șveț,

în decurs de trei luni, nu a înregistrat contractele de vânzare-cumpărare a casei de

locuit și a lotului de pe lîngă casa de locuit din 27 ianuarie 1999 la biroul teritorial

de inventariere tehnică.

Astfel, bunurile imobile - lotul de pe lîngă casa de locuit cu suprafața de 0,22

ha, casa de locuit cu suprafața totală de 65,6 m.p., suprafața locativă de 48,6 m.p.,

două pridvoruri, sarai, clozet, gard, fiind procurate de către soțul recurentei în timpul

căsătoriei în temeiul actelor juridice precum contractele de vânzare-cumpărare din

27 ianuarie 1999, autentificate notarial, nu constituie proprietatea lui Anatolie Șveț.

5

Or, proprietar al acestor bunuri este o altă persoană și, anume, Anatolie Filip Șveț.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții de

Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația

în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că, soluția dată

de către instanța de apel este greșită.

Conform art. 20 din Codul familiei, bunurile dobândite de către soți în timpul

căsătoriei aparțin ambilor cu drept de proprietate în devălmășie, conform legislației.

Sunt proprietate în devălmășie bunurile procurate din contul: a) veniturilor obținute

de fiecare dintre soți din: - activitatea de muncă; - activitatea de întreprinzător; -

activitatea intelectuală; b) premiilor, indemnizațiilor și altor plăți, cu excepția celor

care au un caracter de compensare (ajutor material, despăgubire pentru vătămarea

sănătății etc.); c) altor mijloace comune. Sunt proprietate în devălmășie a soților

bunurile mobile și imobile, valorile mobiliare, depunerile și cotele de participație în

capitalul social din instituțiile financiare sau societățile comerciale, care au fost

construite, constituite, procurate sau făcute din contul mijloacelor comune, precum

7 și alte bunuri dobândite în timpul căsătoriei, chiar dacă sânt procurate sau depuse

pe numele unuia dintre soți. Dreptul la proprietate în devălmășie se extinde și asupra

soțului care nu a avut un venit propriu, fiind ocupat cu gospodăria casnică, cu

educația copiilor sau din alte motive temeinice. Sunt proprietate în devălmășie a

soților bunurile care au fost dobândite din ziua încheierii căsătoriei până în ziua

încetării acesteia. Instanța judecătorească este în drept, în baza cererii soțului

interesat care nu este vinovat de desfacerea căsătoriei, să declare bunurile dobândite

de către el în perioada cât soții au dus gospodării separate proprietate a acestuia.

Conform art. 320 din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019), dreptul

de proprietate se poate dobândi, în condițiile legii, prin ocupațiune, act juridic,

succesiune, accesiune, uzucapiune, precum și prin hotărâre judecătorească atunci

cînd aceasta este translativă de proprietate.

Din materialele dosarului și, anume, din extrasul din Registrul de evidență a

gospodăriilor, ținut de către Primăria com. Brătușeni, r-nul Edineț rezultă că, din 20

decembrie 2000 intimatul Anatolie Șveț, de comun cu Anatolie Filip Șveț, este

înscris în lista membrilor gospodăriei cu nr. contului 2465, compusă din lotul de pe

lîngă casa de locuit cu suprafața de 0,22 ha, casa de locuit cu suprafața totală de 65,6

m.p., suprafața locativă de 48,6 m. p., două pridvoruri, sarai, clozet, gard, temeiul

înscrierii constituind contractul de vânzare-cumpărare din 27 ianuarie 1999,

autentificat notarial cu nr. 233 (f. d. 18, 19).

Totodată, din adeverința nr. 144/02/1-37 din 04 iulie 2019, eliberată de către

Primăriei com. Brătușeni, r-nul Edineț rezultă că, începând cu 03 iulie 1996 Anatolie

Filip Șveț nu mai domiciliază în gospodăria cu nr. contului 2465, iar din acel

moment posesorul acestei gospodării este intimatul Anatolie Șveț în temeiul

contractului de vânzare-cumpărare a casei de locuit din 27 ianuarie 1999, autentificat

notarial cu nr. 233 (f. d. 17).

De asemenea, la materialele dosarului a fost anexată adeverința nr. 1542 din

12 august 2019, eliberată de către Primăria com. Brătușeni, r-nul Edineț, din care

rezultă că, membrii familiei intimatului Anatolie Șveț sunt recurenta Svetlana Șveț

și cei doi copii, unul fiind minor (f. d. 21).

6

Conform răspunsului Primăriei com. Brătușeni nr. 31/02/1-37 din 07 februarie

2020, casa de locuit din s. Brătușenii Noi, r-nul Edineț a fost înstrăinată lui Anatolie

Șveț în luna ianuarie 1999, cînd ÎS „Cadastru” încă nu a fost formată și din acest

motiv nu există numărul convențional. Înregistrarea masivă a bunurilor imobile nu

s-a petrecut în com. Brătușeni și de aceea nu există numărul cadastral.

Mai mult, la materialele dosarului nu au fost anexate probe, ce ar confirma că,

contractele de vânzare-cumpărare a casei de locuit și a lotului de pe lângă casa de

locuit din 27 ianuarie 1999 au fost anulate sau declarate nule.

Analizând situația de fapt prin prisma prevederilor legale enunțate mai sus,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că, prima instanță corect a concluzionat că, lotul de pe lîngă casa

de locuit cu suprafața de 0,22 ha, casa de locuit cu suprafața totală de 65,6 m.p.,

suprafața locativă de 48,6 m.p., două pridvoruri, sarai, clozet, gard, situate în

s.Brătușenii Noi, r-nul Edineț au fost dobândite, în temeiul contractelor de vânzare-

cumpărare din 27 ianuarie 1999, în timpul căsătoriei părților, astfel, urmează a fi

supuse regimului proprietății în devălmășie și împărțite conform prevederilor legale.

Conform art. 25 alin. (1)-(3) din Codul familiei, împărțirea proprietății în

devălmășie a soților poate fi făcută atât în timpul căsătoriei, cât și după desfacerea

ei, la cererea oricăruia dintre soți. Proprietatea în devălmășie poate fi împărțită în

baza acordului dintre soți. În caz de neînțelegere, determinarea cotei-părți a fiecărui

soț în proprietatea în devălmășie, precum și împărțirea acesteia în natură, se face pe

cale judecătorească.

Iar, conform art. 26 alin. (1) din Codul familiei, la împărțirea proprietății în

devălmășie a soților și determinarea cotelor-părți din aceasta, părțile soților sunt

considerate egale dacă contractul matrimonial nu prevede altfel.

Conform art. 346 din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019), fiecare

coproprietar este proprietarul exclusiv al unei cote-părți ideale din bunul comun.

Cotele-părți sunt prezumate a fi egale până la proba contrară. Dacă bunul a fost

dobândit printr-un act juridic, nu se va putea face probă contrară decît prin înscrisuri.

Art. 373 alin. (1) din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019) prevede

că, în cazul împărțirii bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților, părțile

lor se consideră egală.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că, prima instanță temeinic și legal a admis

acțiunea, a recunoscut bunurile imobile și, anume, terenul aferent casei de locuit cu

suprafața de 0,22 ha și casa de locuit individuală cu suprafața totală de 65,6 m. p.,

suprafața locativă de 48,6 m.p., situate în r-nul Edineț, s. Brătușenii Noi, ca fiind

bunuri ce aparțin cu drept de proprietate comună în devălmășie a foștilor soți

Svetlana Șveț și Anatolie Șveț și a partajat bunurile imobile - terenul aferent casei

de locuit cu suprafața de 0,22 ha și casa de locuit individuală cu suprafața totală de

65,6 m. p., suprafața locativă de 48,6 m. p., situate în r-nul Edineț, s. Brătușenii Noi,

avere estimată cadastral la 49 663,66 de lei, ce constituie proprietatea comună în

devălmășie a foștilor soți Svetlana Șveț și Anatolie Șveț, atribuindu-i Svetlanei Șveț

și lui Anatolie Șveț cîte ½ cota-parte ideală estimată la 24831,83 de lei.

7

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și de a menține hotărârea primei

instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Svetlana Șveț, reprezentată de către

avocatul Dmitrii Gubceac.

Se casează decizia din 18 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți și se menține

hotărârea din 21 octombrie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul central, în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de către Svetlana Șveț împotriva lui

Anatolie Șveț cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate în devălmășie a

soților asupra bunurilor imobile și partajarea în natură a bunurilor imobile.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

8