2rac-272/21 — declararea nulității actelor juridice
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- declararea nulităţii actelor juridice
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2rac-272/21 — declararea nulității actelor juridice (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2rac-272/2021
prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Central (jud: A. Arapu-Buțco)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, A. Malîi, I. Dutca)
Î N C H E I E R E
24 noiembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea pe Acțiuni
„Fabrica de Prelucrare a Semințelor de Porumb Răuțel”,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe
Acțiuni „Fabrica de Prelucrare a Semințelor de Porumb Răuțel” împotriva
Instituției Publice Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” și Societății cu Răspundere
Limitată „Forever” cu privire la anularea deciziei de organizare a concursului
privind transmiterea prin licență a dreptului de utilizare a brevetelor pentru soi de
plantă,
împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 17 decembrie 2019, SA „Fabrica de Prelucrare a Semințelor de Porumb
Răuțel” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Instituției Publice
Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” cu privire la anularea deciziei de organizare a
concursului privind transmiterea prin licență a dreptului de utilizare a brevetelor
pentru soi de plantă.
În motivarea acțiunii a indicat că SA „Fabrica de Prelucrare a Semințelor de
Porumb Răuțel” este unul dintre cei mai mari producători autohtoni de semințe de
porumb, care dorind să promoveze producția țării, în dezvoltarea economiei și
reprezentativitatea țării, cu experiența de zece ani la producția semințelor de
porumb, nu a căutat forme parentale pentru producția semințelor de la instituțiile
producătoare din țările vecine, care de cele mai multe ori erau mai ieftine dar a
procurat întotdeauna formele parentale de la Instituția Publică Institutul de
Fitotehnie „Porumbeni”, astfel formând pe parcursul timpului o clientelă națională,
cât și străină.
La 12 decembrie 2019, SA „Fabrica de Prelucrare a Semințelor de Porumb
Răuțel” a văzut pe sait-ul http: www.porumbeni.md un anunț de desfășurare a
concursului privind transmiterea prin licență a dreptului de utilizare a brevetelor
pentru soi de plantă la cultura porumbului, prin care Instituția Publică Institutul de
Fitotehnie „Porumbeni” a anunțat pentru data de 17 decembrie 2019, ora 10:00, la
sediul acesteia din s. Pașcani, r. Criuleni, sala de conferințe, desfășurarea
1
concursului privind transmiterea prin licență a dreptului de utilizare a brevetelor
pentru soi de plantă conform următoarelor loturi:
- Lot nr. 1 hibrizi de porumb (FAO 140-270);
- Lot nr. 2 hibrizi de porumb (FAO 271-390);
Pentru a participa la concurs participanții au fost obligați:
Să achite taxa de participare la licitație în mărime de 2 000 de lei, prin
transfer bancar la Banca beneficiară;
Să prezinte următoarele documente:
- cerere de participare la concurs;
- extras din Registrul de Stat al persoanelor juridice;
- procura, în cazul participării prin reprezentant;
- confirmarea achitării taxei de participare la licitație;
- adeverința ce confirmă lipsa restanțelor față de bugetul public național
- confirmarea lipsei datoriilor față de Instituția Publică Institutul de Fitotehnie
„Porumbeni”.
Caietul de sarcini și informații suplimentare putea fi obținută la sediul
Institutului, după achitarea taxei de participare.
Reclamanta a afirmat că cerințele date, la prima vedere sunt accesibile tuturor
producătorilor de porumb, însă în caietul de sarcini, cu rea-credință, s-au stabilit un
șir de condiții, după care ar corespunde numai unui singur producător de semințe
de porumb.
A considerat că, prin acest concurs se dorește monopolizarea producerii
semințelor de porumb la toți hibrizii de porumb care sunt omologați pentru export
cât și a hibrizilor timpurii care aruncă umiditatea mai intensiv și care sunt solicitați
pe piața internă. Ceea ce îi creează impresia, că acest concurs este creat pentru un
singur producător de porumb, numele căruia deja se cunoaște până la realizarea și
finisarea concursului.
Totodată, a susținut că conform datelor statistice pe care le deține, în țară sunt
aproximativ 50 de exportatori, care anual exportă peste 400 de tone de semințe,
care vor avea de suferit.
A subliniat că acest concurs este ilegal și prin faptul că Instituția Publică
Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” a rămas unica instituție de știință din
Republica Moldova care produce hibrizi moldovenești, iar brevetele de invenții a
soiurilor de plante aparțin statului și autorilor care au fost finanțați tot de stat, care
la sigur nu ar dori să încredințeze drepturile lor intelectuale unui singur producător
monopolist.
A opinat că la prima vedere desfășurarea unui asemenea concurs, ar părea
profitabil pentru Instituția Publică Institutul de Fitotehnie „Porumbeni”, însă acesta
este doar un profit pe termen scurt, care va distruge ramura respectivă, iar în acest
caz, economia de piață nu va aduce beneficii nimănui, nici statului, nici titularului
de drept, nici autorilor și nici producătorilor de porumb, cu atât mai puțin
cetățenilor, care vor trebui să procure semințe de la un monopolist care va dicta
preturile după bunul său plac.
Reclamanta a mai indicat că cea mai mare pierdere va fi înregistrată, însă, pe
termen lung, ori deja în acest context sau început negocierile cu producătorii de
forme parentale din exterior, astfel că o mare parte din producători vor folosi
formele parentale de import, prin aceasta vor contribui la dezvoltarea economică și
științifică a altui stat, necontribuind la dezvoltarea economică și științifică
2
națională irosind resursele financiare inutil care sau alocat în anii precedenți și li se
aloca anual.
A mai afirmat că condițiile concursului și caietul de sarcini au fost realizate
astfel, ca societatea reclamantă să nu poată accede la concurs.
La 21 iulie 2020, reclamanta a depus cerere de concretizare a cerințelor, prin
care în calitate de intervenient accesoriu a indicat și SRL „Forever”.
În motivarea cererii a indicat aceleași motive ca și în cererea de chemare în
judecată inițială, suplimentar concretizând că concursul a fost organizat doar
pentru o singură persoană - SRL „Forever”, fiind stipulate așa condiții încât să nu
se mai poate înregistra un alt concurent din cei peste 90 de producători de semințe
de porumb înregistrați la ANSA.
A afirmat că pentru ca concursul să nu pară dubios s-a mai adăugat o
companie fictivă, pentru formalitate. Compania participantă la concurs „Pohoarna-
Agro” SRL, nu deține certificat de înregistrare ANSA, fapt ce rezultă din procesul-
verbal nr. 2 al ședinței grupului de lucru al Instituției Publice Institutul de
Fitotehnie „Porumbeni” din 18 decembrie 2019, deci nu este producător de porumb
și nu deține nici utilajul de prelucrare și nici nu este exportator mai mult de 5 ani.
Compania în cauză nu urma a fi admisă în concurs, ori nu corespunde caietului de
sarcini, dar în concurs a indicat aceiași ofertă de preț identică cu SRL „Forever”,
pe când ofertele trebuia să fie secrete.
A considerat că concursul și toate actele subsecvente sunt ilegale, deoarece
condițiile caietului de sarcini, nu corespund procesului-verbal nr. 7 al ședinței
comune a consiliului științific al Instituției Publice Institutul de Fitotehnie
„Porumbeni” și Consiliului Administrativ din 12 noiembrie 2019. Condiția lipsei
restanțelor la bugetul de stat și la organizator este abuzivă și neîntemeiată, ori din
start se cunoștea că reclamanta și pârâta aveau la moment litigii în instanța de
judecată.
Rezultatele concursului, cât și procedura de organizare a acestuia sunt ilegale
și nu coincid cu Decizia privind organizarea concursului consemnată în procesul-
verbal nr. 7 al Ședinței comune a consiliului Științific al Instituției Publice
Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” și Consiliului Administrativ din 12 noiembrie
2019, ori în acest proces-verbal nu s-a decis transmiterea prin licență exclusivă, dar
prin licență, însă în Caietul de sarcini și restul actelor a fost introdus abuziv
„Licență exclusivă”.
În avizul de participare la concurs nu este menționat dreptul de licență
exclusivă.
În procesul-verbal nr. 2 al ședinței grupului de lucru a Instituției Publice
Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” privind evaluarea ofertelor la concursul de
transmitere a licenței exclusive de utilizare a brevetelor pentru soi de plante la
cultura porumbului din 18 decembrie 2019, prin care s-a desemnat câștigătorul
concursului, s-a decis încheierea contractului de licență exclusivă cu SRL
„Forever”, fapt ce contravine deciziei Consiliului Științific al Instituției Publice
Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” și Consiliului Administrativ din 12 noiembrie
2019.
În cadrul ședinței de judecată, la cererea reclamantului a fost schimbată
calitatea procesuală a SRL „Forever” din intervenientul accesoriu în calitate de
copârât, iar prin încheierea protocolară, a fost admisă solicitarea acestora și
schimbată calitatea procesuală a SRL „Forever” din intervenient accesoriu în
copârât.
3
A solicitat constatarea nulității Procesului-verbal nr. 7 al ședinței comune a
Consiliului Științific al Instituției Publice Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” și a
Consiliului Administrativ din 12 noiembrie 2019 prin care s-a decis organizarea
concursului privind transmiterea prin licență a dreptului de utilizare a brevetelor
pentru soi de plantă conform următoarelor loturi: Lotul nr. 1 hibrizi de porumb
(FAO140-270) și Lotul nr. 2 hibrizi de porumb (FAO 271-390); constatarea
nulității caietului de sarcini pentru concursul privind transmiterea prin licență a
dreptului de utilizare a brevetelor pentru soi de plantă conform următoarelor loturi:
Lotul nr. 1 hibrizi de porumb (FAO 140-270) și Lotul nr. 2 hibrizi de porumb
(FAO 271-390); constatarea nulității procesului-verbal nr. 2 al ședinței grupului de
lucru a Instituției Publice Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” privind evaluarea
ofertelor la Concursul de transmitere a licenței exclusive de utilizare a brevetelor
pentru soi de plante la cultura porumbului din 18 decembrie 2019; constatarea
nulității contractului de licență exclusivă de utilizare a brevetelor pentru soi de
plante la cultura porumbului încheiat între SRL „Forever” și Instituția Publică
Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” pentru următoarele loturi: Lotul nr. 1 hibrizi
de porumb (FAO 140-270) și Lotul nr. 2 hibrizi de porumb (FAO 271-390) și
încasarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 24 decembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central
s-a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Invocând netemeinica hotărârii primei instanțe la 4 ianuarie 2021, SA
„Fabrica de Prelucrare a Semințelor de Porumb din Răuțel” a declarat apel,
solicitând casarea acesteia cu adoptarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
Prin decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul
declarat de SA „Fabrica de Prelucrare a Semințelor de Porumb din Răuțel” și s-a
menținut hotărârea din 24 decembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de SA „Fabrica de
Prelucrare a Semințelor de Porumb din Răuțel” împotriva Instituției Publice
Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” și SRL „Forever” cu privire la declararea
nulității actelor juridice.
Pentru a decide astfel, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii contestate,
Colegiul a conchis că soluția oferită de prima instanță este justă și argumentată,
fiind în concordanță cu normele ce guvernează raportul juridic litigios.
A învederat că nulitatea este sancțiunea care se aplică în cazul în care la
încheierea actului juridic civil nu se respectă condițiile de valabilitate. Sub acest
aspect, nulitatea este mijlocul prevăzut de lege pentru a asigura respectarea
condițiilor de valabilitate a actului juridic. În măsura în care un act juridic nu
respectă aceste condiții, el este lipsit de efectele sale prin intermediul nulității.
Actele juridice sunt nule în temeiurile prevăzute exhaustiv în Codul civil.
În speță, ca motiv de nulitate s-a invocat că concursul a fost fraudat din start
de către organizatori, or condițiile concursului și caietul de sarcini au fost elaborate
astfel ca să poată participa și câștiga doar un singur candidat iar procedura de
organizare a concursului cât și rezultatele acestuia sunt ilegale, deoarece nu coincid
cu decizia privind organizarea concursului consemnată în procesul-verbal nr. 7 al
ședinței comune a consiliului Științific al Instituției Publice Institutul de Fitotehnie
„Porumbeni” și Consiliului Administrativ din 12 noiembrie 2019, ori la această
ședință conform procesului-verbal nu s-a decis transmiterea prin licență exclusivă,
ci doar prin licență, însă ulterior în Caietul de sarcini și restul actelor a fost
introdusă abuziv sintagma „licență exclusivă”.
4
Colegiul a mai reținut că după cum rezultă din procesul-verbal nr. 7 al
ședinței comune a Consiliului Științific al Instituției Publice Institutul de Fitotehnie
„Porumbeni” și Consiliului Administrativ din 12 noiembrie 2019 pe ordinea de zi
s-a pus în discuție de a fi desfășurat concursul privind transmiterea prin licență a
dreptului de utilizare a brevetelor pentru soi de plantă la cultura porumbului și
modalitatea de transmitere. În rezultatul discuțiilor s-a ajuns la concluzia de a fi
desfășurat concursul privind transmiterea prin licență a dreptului de utilizare a
brevetelor pentru soi de plantă la primele 2 loturi de hibrizi și stabilirea termenului
de utilizare a licenței de 7 ani, cu procurarea unei anumite tone de seminție de la
Instituția Publică Institutul de Fitotehnie „Porumbeni”, cu achitarea unei redevențe
de 3 % din suma de realizare a semințelor hibride, dar nu mai puțin de 900 000 de
lei.
De altfel, Colegiul a reiterat că din sensul art. 334 Cod civil, nulitatea
absolută este o sancțiune a actului juridic civil care survine ca urmare a
nerespectării unei dispoziții legale prin care se ocrotește un interes general, a
încălcării ordinii publice sau a bunelor moravuri, putând fi invocată de orice
persoană care are un interes general, precum și de către instanța de judecată, din
oficiu. Or, prin nulitatea absolută se înțelege nulitatea care sancționează
nerespectarea unei dispoziții legale, la încheierea actului juridic civil, a unei norme
care ocrotește un interes general. În cazul sesizării instanței de judecată în vederea
declarării nulității absolute, persoana interesată trebuie să intenteze acțiunea în
constatarea nulității absolute.
Astfel, a concluzionat că prima instanță just a conchis că în speță SA „Fabrica
de Prelucrare a Semințelor de Porumb din Răuțel” nu a prezentat careva probe,
prin care ar confirma nulitatea actului juridic. Sau, nulitatea absolută este aceea
care sancționează nerespectarea, la încheierea actului juridic civil, a unei norme
juridice care ocrotește un interes general, (deci a unei norme juridice imperative de
ordine publică, desigur, care instituie o condiție de validitate pentru încheierea
actului juridic). La caz este inaplicabilă nulitatea absolută în vederea constatării
nulității procesului-verbal nr. 7 al ședinței comune a Consiliului Științific al
Instituției Publice Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” și Consiliului Administrativ
din 12 noiembrie 2019. Or, SA „Fabrica de Prelucrare a Semințelor de Porumb din
Răuțel” nu a specificat care anume element vine să atenteze la integritatea actului
juridic, consecința căruia să impună exclusiv aplicarea instituției nulității absolute.
Cât privește constatarea nulității procesului-verbal nr. 7 al ședinței comune al
Consiliului științific al Instituției Publice Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” și
Consiliului Administrativ din 12 noiembrie 2019, prin care s-a decis organizarea
concursului privind transmiterea prin licență a dreptului de utilizare a brevetelor
pentru soi de plantă conform Lot. 1 și Lot. 2, în temeiul art. 328 alin. (1) Cod civil
și anume că, în procesul-verbal nr. 7 din 12 noiembrie 2019 nu s-a decis
transmiterea dreptului prin licență exclusivă, dar prin licență, pe când în caietul de
sarcini și restul actelor a fost introdus abuziv „Licență Exclusivă”, instanța just a
respins-o or, din analiza procesului-verbal nr. 7 a cărei nulitate se cere, rezultă că
Consiliul științific și Consiliului Administrativ au pus în discuție de a fi transmise
prin licență Lot. 1 și Lot. 2., fără a specifica ce fel de licență exclusivă ori
neexclusivă, iar în schimbul de opinii au ajuns la concluzia că transmiterea
dreptului de utilizare a brevetelor la hibrizii de porumb individual la diferiți
producători nu va da posibilitatea de a monitoriza și controla producerea și
comercializarea. Astfel de transmitere va contribui la o concurență neadecvată între
5
producători, care va influența la prețul de realizare și la calitatea semințelor...”. Or,
din contextul dat rezultă că s-a pus în discuție de a nu fi transmis dreptul prin
licență neexclusivă, deoarece institutul va avea dreptul de a încheia contracte de
licență referitor la același obiect de proprietate industrială și cu alți licențiați,
afirmație ce nicidecum nu poate atrage nulitatea acestuia.
Colegiul respinge argumentul apelantei precum că instanța a făcut concluzii
ilegale, și abuzive or, conform legislației procesual civile instanța judecătorească
apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală,
completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și
interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.
Cuz referire la decizia din 12 noiembrie 2019, Colegiul a reținut că legiuitorul
nu a stabilit careva restricții sau limitări privitor la condițiile pe care trebuie să le
întrunească participanții la concurs, or, Instituția Publică Institutul de Fitotehnie
„Porumbeni” fiind unica instituție publică ce deține acest drept exclusive de brevet
a prevăzut aceste condiții cu scop de a se asigura că doritorii de a participa la
acest concurs sunt parteneri solvabili, credibili și serioși. Prin urmare, nu pot fi
catalogate ca fiind abuzive aceste cerințe. Mai mult, legislația permite autorității
contractante să ceară operatorilor economici interesați, pentru a-și demonstra
situația solvabilității sale, ori această solvabilitate reprezintă și probează faptul
capacității agenților economici că în urma încheierii unor acte/ contracte o să-și
poată onora toate obligațiile legale asumate față de partea contractantă, într-un
cuvânt cuantifica riscul de incapacitate de plată a datoriilor la care este expus
agentul economic.
Așadar, condițiile caietului de sarcini fiind impuse pentru a se evita
constituirea de noi raporturi contractuale cu ale persoane juridice față de care
raporturile contractuale anterioare nu s-au desfășurat în mod firesc, fiind necesară
intervenirea instanțelor de judecată, ori la ziua înaintării cererii în judecată partea
reclamantă avea o datorie față de pârât în mărime de 5 561 410,25 lei, care nu era
stinsă.
De altfel, prima instanță just a concluzionat că, nulitatea caietului de sarcini
pe temeiurile invocate nu cade sub incidența art. 334 Cod civil, nu face parte din
categoria actelor juridice.
La 2 septembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, SA „Fabrica de
Prelucrare a Semințelor de Porumb Răuțel” a declarat recurs, solicitând casarea
deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu adoptarea unei noi hotărâri
de admitere integrală a acțiunii.
În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea
cauzei au încălcat esențial și au aplicat eronat normele de drept material, precum și
au dat o apreciere greșită materialului probator, ceea ce a dus la adoptarea unei
soluții neîntemeiate.
Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au
fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora
le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a
demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de
judecată a normelor legale aplicabile speței.
În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
6
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 26 mai 2021 și a
expediat-o participanților la proces la data de 5 iulie 2021 (f.d. 234, Vol. I), astfel,
recursul declarat la 2 septembrie 2021, este în termen.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit
în conformitate cu alin. (2).
Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 30 septembrie
2021 instanța de recurs a comunicat intimaților recursul, informând despre
necesitatea depunerii referinței (f.d. 11, Vol. II)
Astfel, la 1 noiembrie 2021, Instituția Publică Institutul de Fitotehnie
„Porumbeni” a depus referință, prin care a solicitat respingerea ca inadmisibilă a
recursului.
Examinând temeiurile recursului declarat de SA „Fabrica de Prelucrare a
Semințelor de Porumb Răuțel”, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca
inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SA „Fabrica de Prelucrare a
Semințelor de Porumb Răuțel”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
7
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,
din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor
de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes
(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25
februarie 1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
recunoaște recursul declarat de SA „Fabrica de Prelucrare a Semințelor de Porumb
Răuțel”, ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Fabrica
de Prelucrare a Semințelor de Porumb Răuțel”, împotriva deciziei din 26 mai 2021
a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
8