2rac-272/21 — declararea nulității actelor juridice

Dosarul nr. 2rac-272/2021 prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Central (jud: A. Arapu-Buțco) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, A. Malîi, I. Dutca) Î N C H E I E R E 24 noiembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea pe Acțiuni „Fabrica de Prelucrare a Semințelor de Porumb Răuțel”, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Fabrica de Prelucrare a Semințelor de Porumb Răuțel” împotriva Instituției Publice Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” și Societății cu Răspundere Limitată „Forever” cu privire la anularea deciziei de organizare a concursului privind transmiterea prin licență a dreptului de utilizare a brevetelor pentru soi de plantă, împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 17 decembrie 2019, SA „Fabrica de Prelucrare a Semințelor de Porumb Răuțel” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Instituției Publice Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” cu privire la anularea deciziei de organizare a concursului privind transmiterea prin licență a dreptului de utilizare a brevetelor pentru soi de plantă.

În motivarea acțiunii a indicat că SA „Fabrica de Prelucrare a Semințelor de Porumb Răuțel” este unul dintre cei mai mari producători autohtoni de semințe de porumb, care dorind să promoveze producția țării, în dezvoltarea economiei și reprezentativitatea țării, cu experiența de zece ani la producția semințelor de porumb, nu a căutat forme parentale pentru producția semințelor de la instituțiile producătoare din țările vecine, care de cele mai multe ori erau mai ieftine dar a procurat întotdeauna formele parentale de la Instituția Publică Institutul de Fitotehnie „Porumbeni”, astfel formând pe parcursul timpului o clientelă națională, cât și străină.

La 12 decembrie 2019, SA „Fabrica de Prelucrare a Semințelor de Porumb Răuțel” a văzut pe sait-ul http: www.porumbeni.md un anunț de desfășurare a concursului privind transmiterea prin licență a dreptului de utilizare a brevetelor pentru soi de plantă la cultura porumbului, prin care Instituția Publică Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” a anunțat pentru data de 17 decembrie 2019, ora 10:00, la sediul acesteia din s. Pașcani, r. Criuleni, sala de conferințe, desfășurarea 1 concursului privind transmiterea prin licență a dreptului de utilizare a brevetelor pentru soi de plantă conform următoarelor loturi: - Lot nr. 1 hibrizi de porumb (FAO 140-270); - Lot nr. 2 hibrizi de porumb (FAO 271-390); Pentru a participa la concurs participanții au fost obligați: 1. Să achite taxa de participare la licitație în mărime de 2 000 de lei, prin transfer bancar la Banca beneficiară; 2. Să prezinte următoarele documente: - cerere de participare la concurs; - extras din Registrul de Stat al persoanelor juridice; - procura, în cazul participării prin reprezentant; - confirmarea achitării taxei de participare la licitație; - adeverința ce confirmă lipsa restanțelor față de bugetul public național - confirmarea lipsei datoriilor față de Instituția Publică Institutul de Fitotehnie „Porumbeni”.

Caietul de sarcini și informații suplimentare putea fi obținută la sediul Institutului, după achitarea taxei de participare. Reclamanta a afirmat că cerințele date, la prima vedere sunt accesibile tuturor producătorilor de porumb, însă în caietul de sarcini, cu rea-credință, s-au stabilit un șir de condiții, după care ar corespunde numai unui singur producător de semințe de porumb. A considerat că, prin acest concurs se dorește monopolizarea producerii semințelor de porumb la toți hibrizii de porumb care sunt omologați pentru export cât și a hibrizilor timpurii care aruncă umiditatea mai intensiv și care sunt solicitați pe piața internă. Ceea ce îi creează impresia, că acest concurs este creat pentru un singur producător de porumb, numele căruia deja se cunoaște până la realizarea și finisarea concursului.

Totodată, a susținut că conform datelor statistice pe care le deține, în țară sunt aproximativ 50 de exportatori, care anual exportă peste 400 de tone de semințe, care vor avea de suferit. A subliniat că acest concurs este ilegal și prin faptul că Instituția Publică Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” a rămas unica instituție de știință din Republica Moldova care produce hibrizi moldovenești, iar brevetele de invenții a soiurilor de plante aparțin statului și autorilor care au fost finanțați tot de stat, care la sigur nu ar dori să încredințeze drepturile lor intelectuale unui singur producător monopolist.

A opinat că la prima vedere desfășurarea unui asemenea concurs, ar părea profitabil pentru Instituția Publică Institutul de Fitotehnie „Porumbeni”, însă acesta este doar un profit pe termen scurt, care va distruge ramura respectivă, iar în acest caz, economia de piață nu va aduce beneficii nimănui, nici statului, nici titularului de drept, nici autorilor și nici producătorilor de porumb, cu atât mai puțin cetățenilor, care vor trebui să procure semințe de la un monopolist care va dicta preturile după bunul său plac.

Reclamanta a mai indicat că cea mai mare pierdere va fi înregistrată, însă, pe termen lung, ori deja în acest context sau început negocierile cu producătorii de forme parentale din exterior, astfel că o mare parte din producători vor folosi formele parentale de import, prin aceasta vor contribui la dezvoltarea economică și științifică a altui stat, necontribuind la dezvoltarea economică și științifică 2 națională irosind resursele financiare inutil care sau alocat în anii precedenți și li se aloca anual. A mai afirmat că condițiile concursului și caietul de sarcini au fost realizate astfel, ca societatea reclamantă să nu poată accede la concurs. La 21 iulie 2020, reclamanta a depus cerere de concretizare a cerințelor, prin care în calitate de intervenient accesoriu a indicat și SRL „Forever”.

În motivarea cererii a indicat aceleași motive ca și în cererea de chemare în judecată inițială, suplimentar concretizând că concursul a fost organizat doar pentru o singură persoană - SRL „Forever”, fiind stipulate așa condiții încât să nu se mai poate înregistra un alt concurent din cei peste 90 de producători de semințe de porumb înregistrați la ANSA. A afirmat că pentru ca concursul să nu pară dubios s-a mai adăugat o companie fictivă, pentru formalitate. Compania participantă la concurs „Pohoarna- Agro” SRL, nu deține certificat de înregistrare ANSA, fapt ce rezultă din procesul- verbal nr. 2 al ședinței grupului de lucru al Instituției Publice Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” din 18 decembrie 2019, deci nu este producător de porumb și nu deține nici utilajul de prelucrare și nici nu este exportator mai mult de 5 ani.

Compania în cauză nu urma a fi admisă în concurs, ori nu corespunde caietului de sarcini, dar în concurs a indicat aceiași ofertă de preț identică cu SRL „Forever”, pe când ofertele trebuia să fie secrete. A considerat că concursul și toate actele subsecvente sunt ilegale, deoarece condițiile caietului de sarcini, nu corespund procesului-verbal nr. 7 al ședinței comune a consiliului științific al Instituției Publice Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” și Consiliului Administrativ din 12 noiembrie 2019. Condiția lipsei restanțelor la bugetul de stat și la organizator este abuzivă și neîntemeiată, ori din start se cunoștea că reclamanta și pârâta aveau la moment litigii în instanța de judecată.

Rezultatele concursului, cât și procedura de organizare a acestuia sunt ilegale și nu coincid cu Decizia privind organizarea concursului consemnată în procesul- verbal nr. 7 al Ședinței comune a consiliului Științific al Instituției Publice Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” și Consiliului Administrativ din 12 noiembrie 2019, ori în acest proces-verbal nu s-a decis transmiterea prin licență exclusivă, dar prin licență, însă în Caietul de sarcini și restul actelor a fost introdus abuziv „Licență exclusivă”. În avizul de participare la concurs nu este menționat dreptul de licență exclusivă.

În procesul-verbal nr. 2 al ședinței grupului de lucru a Instituției Publice Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” privind evaluarea ofertelor la concursul de transmitere a licenței exclusive de utilizare a brevetelor pentru soi de plante la cultura porumbului din 18 decembrie 2019, prin care s-a desemnat câștigătorul concursului, s-a decis încheierea contractului de licență exclusivă cu SRL „Forever”, fapt ce contravine deciziei Consiliului Științific al Instituției Publice Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” și Consiliului Administrativ din 12 noiembrie 2019. În cadrul ședinței de judecată, la cererea reclamantului a fost schimbată calitatea procesuală a SRL „Forever” din intervenientul accesoriu în calitate de copârât, iar prin încheierea protocolară, a fost admisă solicitarea acestora și schimbată calitatea procesuală a SRL „Forever” din intervenient accesoriu în copârât.

3 A solicitat constatarea nulității Procesului-verbal nr. 7 al ședinței comune a Consiliului Științific al Instituției Publice Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” și a Consiliului Administrativ din 12 noiembrie 2019 prin care s-a decis organizarea concursului privind transmiterea prin licență a dreptului de utilizare a brevetelor pentru soi de plantă conform următoarelor loturi: Lotul nr. 1 hibrizi de porumb (FAO140-270) și Lotul nr. 2 hibrizi de porumb (FAO 271-390); constatarea nulității caietului de sarcini pentru concursul privind transmiterea prin licență a dreptului de utilizare a brevetelor pentru soi de plantă conform următoarelor loturi: Lotul nr. 1 hibrizi de porumb (FAO 140-270) și Lotul nr. 2 hibrizi de porumb (FAO 271-390); constatarea nulității procesului-verbal nr. 2 al ședinței grupului de lucru a Instituției Publice Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” privind evaluarea ofertelor la Concursul de transmitere a licenței exclusive de utilizare a brevetelor pentru soi de plante la cultura porumbului din 18 decembrie 2019;

constatarea nulității contractului de licență exclusivă de utilizare a brevetelor pentru soi de plante la cultura porumbului încheiat între SRL „Forever” și Instituția Publică Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” pentru următoarele loturi: Lotul nr. 1 hibrizi de porumb (FAO 140-270) și Lotul nr. 2 hibrizi de porumb (FAO 271-390) și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 24 decembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central s-a respins acțiunea ca neîntemeiată. Invocând netemeinica hotărârii primei instanțe la 4 ianuarie 2021, SA „Fabrica de Prelucrare a Semințelor de Porumb din Răuțel” a declarat apel, solicitând casarea acesteia cu adoptarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de SA „Fabrica de Prelucrare a Semințelor de Porumb din Răuțel” și s-a menținut hotărârea din 24 decembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de SA „Fabrica de Prelucrare a Semințelor de Porumb din Răuțel” împotriva Instituției Publice Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” și SRL „Forever” cu privire la declararea nulității actelor juridice. Pentru a decide astfel, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii contestate, Colegiul a conchis că soluția oferită de prima instanță este justă și argumentată, fiind în concordanță cu normele ce guvernează raportul juridic litigios.

A învederat că nulitatea este sancțiunea care se aplică în cazul în care la încheierea actului juridic civil nu se respectă condițiile de valabilitate. Sub acest aspect, nulitatea este mijlocul prevăzut de lege pentru a asigura respectarea condițiilor de valabilitate a actului juridic. În măsura în care un act juridic nu respectă aceste condiții, el este lipsit de efectele sale prin intermediul nulității. Actele juridice sunt nule în temeiurile prevăzute exhaustiv în Codul civil.

În speță, ca motiv de nulitate s-a invocat că concursul a fost fraudat din start de către organizatori, or condițiile concursului și caietul de sarcini au fost elaborate astfel ca să poată participa și câștiga doar un singur candidat iar procedura de organizare a concursului cât și rezultatele acestuia sunt ilegale, deoarece nu coincid cu decizia privind organizarea concursului consemnată în procesul-verbal nr. 7 al ședinței comune a consiliului Științific al Instituției Publice Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” și Consiliului Administrativ din 12 noiembrie 2019, ori la această ședință conform procesului-verbal nu s-a decis transmiterea prin licență exclusivă, ci doar prin licență, însă ulterior în Caietul de sarcini și restul actelor a fost introdusă abuziv sintagma „licență exclusivă”.

4 Colegiul a mai reținut că după cum rezultă din procesul-verbal nr. 7 al ședinței comune a Consiliului Științific al Instituției Publice Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” și Consiliului Administrativ din 12 noiembrie 2019 pe ordinea de zi s-a pus în discuție de a fi desfășurat concursul privind transmiterea prin licență a dreptului de utilizare a brevetelor pentru soi de plantă la cultura porumbului și modalitatea de transmitere. În rezultatul discuțiilor s-a ajuns la concluzia de a fi desfășurat concursul privind transmiterea prin licență a dreptului de utilizare a brevetelor pentru soi de plantă la primele 2 loturi de hibrizi și stabilirea termenului de utilizare a licenței de 7 ani, cu procurarea unei anumite tone de seminție de la Instituția Publică Institutul de Fitotehnie „Porumbeni”, cu achitarea unei redevențe de 3 % din suma de realizare a semințelor hibride, dar nu mai puțin de 900 000 de lei.

De altfel, Colegiul a reiterat că din sensul art. 334 Cod civil, nulitatea absolută este o sancțiune a actului juridic civil care survine ca urmare a nerespectării unei dispoziții legale prin care se ocrotește un interes general, a încălcării ordinii publice sau a bunelor moravuri, putând fi invocată de orice persoană care are un interes general, precum și de către instanța de judecată, din oficiu. Or, prin nulitatea absolută se înțelege nulitatea care sancționează nerespectarea unei dispoziții legale, la încheierea actului juridic civil, a unei norme care ocrotește un interes general. În cazul sesizării instanței de judecată în vederea declarării nulității absolute, persoana interesată trebuie să intenteze acțiunea în constatarea nulității absolute.

Astfel, a concluzionat că prima instanță just a conchis că în speță SA „Fabrica de Prelucrare a Semințelor de Porumb din Răuțel” nu a prezentat careva probe, prin care ar confirma nulitatea actului juridic. Sau, nulitatea absolută este aceea care sancționează nerespectarea, la încheierea actului juridic civil, a unei norme juridice care ocrotește un interes general, (deci a unei norme juridice imperative de ordine publică, desigur, care instituie o condiție de validitate pentru încheierea actului juridic).

La caz este inaplicabilă nulitatea absolută în vederea constatării nulității procesului-verbal nr. 7 al ședinței comune a Consiliului Științific al Instituției Publice Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” și Consiliului Administrativ din 12 noiembrie 2019. Or, SA „Fabrica de Prelucrare a Semințelor de Porumb din Răuțel” nu a specificat care anume element vine să atenteze la integritatea actului juridic, consecința căruia să impună exclusiv aplicarea instituției nulității absolute. Cât privește constatarea nulității procesului-verbal nr. 7 al ședinței comune al Consiliului științific al Instituției Publice Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” și Consiliului Administrativ din 12 noiembrie 2019, prin care s-a decis organizarea concursului privind transmiterea prin licență a dreptului de utilizare a brevetelor pentru soi de plantă conform Lot.

1 și Lot. 2, în temeiul art. 328 alin. (1) Cod civil și anume că, în procesul-verbal nr. 7 din 12 noiembrie 2019 nu s-a decis transmiterea dreptului prin licență exclusivă, dar prin licență, pe când în caietul de sarcini și restul actelor a fost introdus abuziv „Licență Exclusivă”, instanța just a respins-o or, din analiza procesului-verbal nr. 7 a cărei nulitate se cere, rezultă că Consiliul științific și Consiliului Administrativ au pus în discuție de a fi transmise prin licență Lot. 1 și Lot. 2., fără a specifica ce fel de licență exclusivă ori neexclusivă, iar în schimbul de opinii au ajuns la concluzia că transmiterea dreptului de utilizare a brevetelor la hibrizii de porumb individual la diferiți producători nu va da posibilitatea de a monitoriza și controla producerea și comercializarea.

Astfel de transmitere va contribui la o concurență neadecvată între 5 producători, care va influența la prețul de realizare și la calitatea semințelor...”. Or, din contextul dat rezultă că s-a pus în discuție de a nu fi transmis dreptul prin licență neexclusivă, deoarece institutul va avea dreptul de a încheia contracte de licență referitor la același obiect de proprietate industrială și cu alți licențiați, afirmație ce nicidecum nu poate atrage nulitatea acestuia. Colegiul respinge argumentul apelantei precum că instanța a făcut concluzii ilegale, și abuzive or, conform legislației procesual civile instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

Cuz referire la decizia din 12 noiembrie 2019, Colegiul a reținut că legiuitorul nu a stabilit careva restricții sau limitări privitor la condițiile pe care trebuie să le întrunească participanții la concurs, or, Instituția Publică Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” fiind unica instituție publică ce deține acest drept exclusive de brevet a prevăzut aceste condiții cu scop de a se asigura că doritorii de a participa la acest concurs sunt parteneri solvabili, credibili și serioși. Prin urmare, nu pot fi catalogate ca fiind abuzive aceste cerințe.

Mai mult, legislația permite autorității contractante să ceară operatorilor economici interesați, pentru a-și demonstra situația solvabilității sale, ori această solvabilitate reprezintă și probează faptul capacității agenților economici că în urma încheierii unor acte/ contracte o să-și poată onora toate obligațiile legale asumate față de partea contractantă, într-un cuvânt cuantifica riscul de incapacitate de plată a datoriilor la care este expus agentul economic. Așadar, condițiile caietului de sarcini fiind impuse pentru a se evita constituirea de noi raporturi contractuale cu ale persoane juridice față de care raporturile contractuale anterioare nu s-au desfășurat în mod firesc, fiind necesară intervenirea instanțelor de judecată, ori la ziua înaintării cererii în judecată partea reclamantă avea o datorie față de pârât în mărime de 5 561 410,25 lei, care nu era stinsă.

De altfel, prima instanță just a concluzionat că, nulitatea caietului de sarcini pe temeiurile invocate nu cade sub incidența art. 334 Cod civil, nu face parte din categoria actelor juridice. La 2 septembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, SA „Fabrica de Prelucrare a Semințelor de Porumb Răuțel” a declarat recurs, solicitând casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu adoptarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea cauzei au încălcat esențial și au aplicat eronat normele de drept material, precum și au dat o apreciere greșită materialului probator, ceea ce a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de judecată a normelor legale aplicabile speței. În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. 6 Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 26 mai 2021 și a expediat-o participanților la proces la data de 5 iulie 2021 (f.d.

234, Vol. I), astfel, recursul declarat la 2 septembrie 2021, este în termen. În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 30 septembrie 2021 instanța de recurs a comunicat intimaților recursul, informând despre necesitatea depunerii referinței (f.d.

11, Vol. II) Astfel, la 1 noiembrie 2021, Instituția Publică Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” a depus referință, prin care a solicitat respingerea ca inadmisibilă a recursului. Examinând temeiurile recursului declarat de SA „Fabrica de Prelucrare a Semințelor de Porumb Răuțel”, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SA „Fabrica de Prelucrare a Semințelor de Porumb Răuțel”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

7 În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a recunoaște recursul declarat de SA „Fabrica de Prelucrare a Semințelor de Porumb Răuțel”, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Fabrica de Prelucrare a Semințelor de Porumb Răuțel”, împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat 8