3ra-993/21 — contestarea actelor administrative

3ra-993/21 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-993/21

(2-18206439-01-3ra-24092021)

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. I. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, I. Muruianu, V. Negru)

D E C I Z I E

19 ianuarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

Aliona Miron

examinând recursul depus de Instituția Publică, Institutul de Fitotehnie

„Porumbeni”,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Instituția Publică, Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” împotriva Consiliului com.

Ciorescu, mun.Chișinău, Primarului com. Ciorescu, mun.Chișinău, SRL „Pietrișul”,

persoane terțe Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Agenția

Proprietății Publice, cu privire la contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău prin care a fost

admis apelul declarat de către Consiliul com. Ciorescu și Primarul com. Ciorescu și s-

a casat hotărârea din 16 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 28 septembrie 2015, Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Consiliului com. Ciorescu, mun. Chișinău, Primarului

com. Ciorescu, solicitând anularea Deciziei Consiliului local Ciorescu nr.3/11 din 20

martie 2014 prin care s-a atribuit în proprietatea Primăriei com. Ciorescu, mun.

Chișinău, terenul agricol cu suprafața de 2,7735 ha, cu nr.cadastral xxx, încasarea de

la Primăria Ciorescu, mun. Chișinău, taxa de stat și cheltuielile judiciare.

În motivarea cererii reclamantul a invocat că, Instituția Publică, Institutul de

Fitotehnie „Porumbeni” din anul 1976 și până în prezent gestionează terenul cu

suprafața de 2,7 ha, proprietate de stat, situat în extravilanul comunei Ciorescu, mun.

Chișinău. Acest teren a fost transmis la balanța reclamantului în baza ordinului nr.26

din 23 martie 1976 a Asociației Științifice de Producție pentru Cultura Popușoiului și

Sorgului „Hibrid” a Ministerului Agriculturii, cu destinația „Pepinieră de Carantină”.

Pe acest teren este amplasată o construcție capitală ridicată pentru acoperirea

necesităților tehnologice și științifice precum și o fântână arteziană. Prin Legea nr.668

din 23 decembrie 1995 pentru aprobarea listei unităților ale căror terenuri destinate

1

agriculturii rămân în proprietatea statului, Institutului de Fitotehnie „Porumbeni” i-a

fost repartizat spre folosință, 1573 ha de pământ pentru folosire în scop agricol,

suprafață ce include și lotul de teren de 2,77 ha cu denumirea „Pepiniera de Carantină”.

În luna iulie 2015, în procesul înregistrării de stat a terenurilor repartizate în

folosință conform Legii nr.668 din 23 decembrie 1995, a aflat că lotul de teren

„Pepiniera de Carantină” cu suprafața de 2,77 ha a fost atribuit de către Consiliul com.

Ciorescu în proprietatea Primăriei com. Ciorescu.

La 16 iulie 2015, au solicitat pârâților să li se elibereze pentru cunoștință copia

Deciziei Consiliului local Ciorescu nr.3/11 din 20 martie 2014 și copia procesului-

verbal al ședinței Consiliului local Ciorescu din 20 martie 2014, în baza cărora s-a

atribuit în proprietatea Primăriei Ciorescu terenul agricol cu suprafața de 2,7735 ha,

nr.cadastral xxx.

Deoarece în termenul prevăzut de lege nu a primit decizia și nici procesul-verbal

al ședinței pentru a face cunoștință, la 17 august 2015 a înaintat o cerere prealabilă

pârâților prin care a solicitat revocarea actului administrativ, Decizia Consiliului local

Ciorescu nr.3/11 din 20 martie 2014 prin care s-a atribuit în proprietatea Primăriei

Ciorescu terenul agricol cu suprafața de 2,7735 ha, nr.cadastral xxx.

Reclamantul a comunicat că, la 24 septembrie 2015 a primit răspuns la cererea

prealabilă prin care a fost informat că, cererea este neîntemeiată deoarece legalitatea

deciziei din 20 martie 2014 a fost verificată de Cancelaria de Stat, care nu a depistat

careva încălcări.

A apreciat Decizia Consiliului local Ciorescu nr.3/11 din 20 martie 2014 ca

ilegală, din considerentele că lotul de teren agricol cu denumirea „Pepiniera de

Carantină” cu suprafața de 2,77 ha nr.cadastral xxx este proprietatea statului, iar

reclamantul folosește acest teren în baza Legii nr.668 din 23 decembrie 1995. Actul

juridic contestat contravine și prevederilor Legii nr.91 din 05 aprilie 2007 privind

terenurile proprietate publică și delimitarea lor, iar prin prisma art.220 Cod Civil

urmează a fi anulată de către instanța de judecată.

Pârâții, deși erau obligați să coordoneze hotarele terenurilor care le aparțin cu

Institutul de Fitotehnie „Porumbeni”, nu și-au îndeplinit această obligație legală, mai

mult, pe acest teren sunt amplasate construcțiile reclamantului, ceea ce este imposibil

de afirmat că nu au fost văzute, astfel au acționat cu rea-credință, cu scopul de a

sustrage acest teren din proprietatea statului. Refuzul pârâților la cererea reclamantului

de a face cunoștință cu conținutul deciziei contestate și procesului-verbal al ședinței

Consiliului confirmă scopul obscur, abuziv și ilegal al acestora de a trece acest teren în

proprietatea administrației publice locale ca ulterior să fie înstrăinat, nemaivorbind de

faptul că pârâții nu dispun de careva acte juridice care confirmă, că acest teren a fost

trecut în proprietatea administrației publice locale.

Pe parcursul examinării cauzei, reprezentantul Institutului de Fitotehnie

„Porumbeni” a depus mai multe cereri de concretizare a cerințelor (f.d.36,128, vol. I).

Conform ultimei cereri, au fost indicați în calitate de pârâți: Consiliul com.

Ciorescu, mun. Chișinău, Primarul com. Ciorescu, SRL „Pietrișul”, persoană terță

Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, și respectiv a solicitat:

- anularea Deciziei Consiliului local Ciorescu nr.3/11 din 20 martie 2014 cu

privire la formarea bunului imobil cu suprafața de 2,7735 ha situat în extravilanul

2

comunei Ciorescu și atribuirea în proprietatea Primăriei Ciorescu, mun. Chișinău a

terenul agricol cu suprafața de 2,7735 ha, nr.cadastral xxx;

- anularea Deciziei nr.7/14 din 29 septembrie 2015 cu privire la desfășurarea

licitației de arendă a terenului proprietate APL;

- anularea Procesului-verbal nr.2 din 26 octombrie 2015 privind rezultatele

licitării din 26 octombrie 2015;

- anularea Deciziei Consiliului Comunei Ciorescu nr.8/18 din 09 decembrie 2015

cu privire la rezultatul licitației de obținere a dreptului de arendă funciară;

- anularea contractului de arendă funciară din 26 octombrie 2015 încheiat între

Primăria com. Ciorescu și SRL „Pietrișul” prin care s-a transmis în arendă terenul cu

suprafața de 2,7735 ha, număr cadastral xxx;

- încasarea cheltuielilor de judecată (f.d.128-135, vol. I).

Prin hotărârea din 08 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cererea

de chemare în judecată depusă Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” împotriva

Consiliului com. Ciorescu, mun. Chișinău, Primarului com. Ciorescu, mun. Chișinău,

SRL „Pietrișul”, cu participarea intervenientului accesoriu Ministerul Agriculturii,

Dezvoltării Regionale și Mediului, cu privire la contestarea actelor administrative, a

fost respinsă ca fiind nefondată (f.d.164, vol. I).

Prin decizia din 31 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, fiind admisă cererea

de apel declarată de Institutul de Fitotehnie „Porumbeni”, a fost casată hotărârea din

08 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, remisă cauza la rejudecare în

prima instanță, în alt complet de judecată (f.d.232, vol. I).

Drept temei de dispunere a rejudecării cauzei a constituit faptul neatragerii în

proces a Agenției Proprietății Publice, care este organul abilitat cu competență de

delimitare a terenurilor proprietate publică de terenurile proprietate privată (f.d.244-

245, vol. I).

Prin încheierea din 14 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a dispus

atragerea în proces în calitate de persoană terță Agenția Proprietății Publice (f.d.35,

vol. II).

Prin încheierea din 16 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

acțiunea de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” împotriva Consiliului com. Ciorescu, mun.

Chișinău, Primarului com. Ciorescu, mun. Chișinău, SRL „Pietrișul”, persoane terțe

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Agenția Proprietății

Publice, cu privire la anularea Procesului-verbal nr.2 din 26 octombrie 2015 privind

rezultatele licitării din 26 octombrie 2015 și a contractului de arendă funciară din 26

octombrie 2015 încheiat com. Ciorescu și SRL „Pietrișul” prin care s-a transmis în

arendă terenul cu suprafața de 2,7735 ha, număr cadastral xxx, a fost declarată

inadmisibilă (f.d.91, vol. II).

Totodată prin hotărârea din 16 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, acțiunea de contencios administrativ înaintată de Instituția Publică, Institutul

de Fitotehnie „Porumbeni” împotriva Consiliului com. Ciorescu, mun. Chișinău,

Primarului com. Ciorescu, mun. Chișinău, SRL „Pietrișul”, persoane terțe Ministerul

Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Agenția Proprietății Publice, cu privire

la contestarea actelor administrative a fost admisă parțial. A fost anulată Decizia

Consiliului com. Ciorescu nr.3/11 din 20 martie 2014 cu privire la formarea bunului

3

imobil; Decizia Consiliului com. Ciorescu nr.7/14 din 29 septembrie 2015 cu privire

la desfășurarea licitației de arendă a terenului de pământ proprietate APL; Decizia

Consiliului com. Ciorescu nr.8/18 din 09 decembrie 2015 cu privire la rezultatul

licitației de obținere a dreptului de arendă funciară. În rest cererea de chemare în

judecată a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 13 noiembrie 2020, Consiliul com. Ciorescu și Primarul com. Ciorescu au

depus apel împotriva hotărârii din 16 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani (f.d.95, vol. II).

Hotărârea motivată a fost expediată în adresa apelanților, la 04 decembrie 2021,

dar dovada recepționării nu se regăsește la dosar (f.d.110).

La 14 ianuarie 2021, a fost depus apel suplimentar (f.d.129, vol. II).

Prin decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat

de către Consiliul com. Ciorescu și Primarul com. Ciorescu și a fost casată hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 16 octombrie 2020 și pe cauza dată s-a dat o

nouă hotărâre, prin care acțiunea depusă de Instituția Publică, Institutul de Fitotehnie

„Porumbeni” împotriva Consiliului com. Ciorescu, mun. Chișinău, Primarului com.

Ciorescu, mun. Chișinău, SRL „Pietrișul”, persoane terțe Ministerul Agriculturii,

Dezvoltării Regionale și Mediului, Agenția Proprietății Publice, cu privire la

contestarea actelor administrative, a fost respinsă.

La 18 august 2021, Instituția Publică, Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” a

depus recurs împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea acesteia, cu menținerea în vigoare a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani din 16 octombrie 2020 (f.d.171-177, vol.II).

În susținerea cererii de recurs, Instituția Publică, Institutul de Fitotehnie

„Porumbeni” a reiterat argumentele expuse la examinarea cauzei în fond și în apel.

Referitor la decizia instanței de apel, a menționat că instanța de apel a dispus

casarea hotărârii instanței de fond și respingerea acțiunii, fără a-și motiva soluția și fără

a combate alegațiile din cererea de chemare în judecată, fără a examina circumstanțele

importante pentru soluționarea cauzei, fără a le da o apreciere cuvenită conform

cerințelor legislației în vigoare, iar astfel de hotărâre judecătorească nu poate fi

menținută. Instanța de apel a pus la baza deciziei doar alegațiile reprezentantului

Primarului com. Ciorescu, mun. Chișinău și a Consiliului Comunei Ciorescu, mun.

Chișinău, expuse în cererea de apel declarată împotriva hotărârii judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani din 16 octombrie 2020.

A indicat că, instanța de apel eronat a constatat că din Anexa la HG nr.862 din 27

decembrie 1995, care conține Lista localităților ale căror hotare de extravilan se

modifică în scopuri agricole prin redistribuirea terenurilor între deținătorii funciari, de

la Primăria comunei Pașcani, rezultă că de la Gospodăria experimentală a Institutului

de cercetări pentru Porumb și Sorg „Porumbeni”, raionul Criuleni au fost retrase

terenuri care au fost incluse în hotarele Primăriei com. Ciorescu, mun. Chișinău și

transmise Primăriei comunei Ciorescu, în fondul de rezervă, fără a stipula ce legătură

există între această afirmație și cerințele înaintate de Instituția Publică, Institutul de

Fitotehnie „Porumbeni”, care la 15 august 1996 (data intrării în vigoare a Legii

nr.668/1995 pentru aprobarea Listei unităților ale căror terenuri destinate agriculturii

care rămân în proprietatea statului) a primit în gestiune în temeiul acestei Legii, terenul

agricol cu suprafață totală de 1573 ha, care include și terenul cu suprafață de 2,77 ha.

4

În acest context, solicită instanței de recurs să țină cont că acest teren este de

domeniu public, iar Instituția Publică, Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” este o

organizație din domeniul cercetării în domeniul agriculturii, care folosește în scopul

cercetărilor științifice teren agricol proprietate publică, iar prin prisma alin (1) art.4 dm

Legea nr.91 din 05 aprilie 2007 privind trenurile proprietate publică și delimitarea lor,

de domeniul public al statului țin: terenurile institutelor si stațiunilor de cercetări

științifice, ale unităților de învățământ agricol și silvic, destinate cercetărilor, care

produc semințe și material săditor din categoriile biologice, precum și obținerea

animalelor de rasă.

La 24 septembrie 2021 în adresa intimaților și terțelor persoane a fost expediată

copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referințelor, însă până la

examinarea cererii de recurs, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit nici o

referință pe acest dosar.

În conformitate cu articolul 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul

se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiția în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 26 mai 2021. Decizia

motivată a Curții de Apel Chișinău a fost recepționată de recurent la 20 iulie 2021

(f.d.1181b, vol. II). La 18 august 2021, Instituția Publică, Institutul de Fitotehnie

„Porumbeni” a declarat recurs împotriva decizie din 26 mai 2021, a Curții de Apel

Chișinău (f.d.171-177, vol. II). Astfel, recursul depus la 18 august 2021, este în termen,

având în vedere că la dosar nu există date care ar confirma recepționarea de către

recurent a dispozitivului deciziei.

Prin încheierea din 15 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat

admisibil recursul depus de către Instituția Publică, Institutul de Fitotehnie

„Porumbeni” împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău și s-a numit

spre examinare în complet de cinci judecători.

Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Verificând argumentele invocate în recurs, prin prisma materialelor din dosar,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție a ajuns la concluzia că recursul depus de către Instituția Publică, Institutul de

Fitotehnie „Porumbeni” urmează a fi admis și casată decizia din 26 mai 2021 a Curții

de Apel Chișinău, și emite o nouă decizie de menținere a hotărârii din 16 octombrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din considerentele ce urmează.

Prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul Administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a intrat

în vigoare la 01 aprilie 2019.

Conform art.258 alin.(3) Cod administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

5

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru principiul

aplicării imediate doar a noilor reglementări procedurale.

Potrivit art.248 alin.(1) lit.c) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea

Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia instanței de apel

și emite o nouă decizie.

Potrivit art.21 alin.(1) din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de

judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte

normative.

În corespundere cu art.22 alin.(1) din Codul administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu.

Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Prin prisma art.194 alin.(2) din Codul administrativ, în procedura de examinare a

cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința

existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

La fel, aplicabile sunt și prevederile art.244 alin.(2) coroborate cu art.231 alin.(2)

din Codul administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs se aplică

corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile

cap.II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

În sensul art.219 alin.(1) din Codul administrativ, instanța de judecată este

obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile,

nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor

înaintate de participanți.

Recapitulând esența litigiului în scopul verificării aplicării corecte a dreptului

material și procedural, instanța de recurs reține următoarea stare de fapt.

Probatoriul acumulat în materialele dosarului demonstrează că prin Decizia

Consiliului com. Ciorescu nr. 3/11 din 20 martie 2014 „Cu privire la formarea bunului

imobil”, în scopul folosirii raționale a terenurilor aflate în gestiunea Primăriei comunei

Ciorescu, având în vedere faptul că la privatizarea masivă a fost supusă privatizării

doar terenul din intravilan, reieșind din necesitatea de a forma un bun imobil, în temeiul

art.9 al Legii nr.523-XIV din 10 iulie 1999 „cu privire la proprietatea unităților

administrative teritoriale”, art.4 al Legii nr.354-XV din 28.20.2004 „Cu privire la

formarea bunurilor imobile”, art.9 din Legea privind administrarea și deetatizarea

proprietății publice nr.121-XVI din 04 mai 2007, art.10 din Codul Funciar, în temeiul

art.14 (1) și art.77 din Legea RM nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 „Privind

administrația publică locală”, s-a decis: se acceptă formarea unui bun imobil, teren cu

destinație agricolă, cu suprafața de 2,7735 ha, situat în extravilanul comunei Ciorescu,

sectorul xxx (f.d.24-25, vol.I).

La 17 august 2015, Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” a înaintat Consiliului

com. Ciorescu și Primăriei com. Ciorescu, cererea prealabilă nr.01-5/239, prin care a

fost solicitată revocarea Deciziei Consiliului local Ciorescu nr.3/11 din 20 martie 2014,

6

prin care s-a atribuit în proprietatea Primăriei Ciorescu terenul agricol cu suprafața de

2,7735 ha, nr. cadastral xxx (f.d.6).

Drept răspuns la cererea prealabilă, Primăria com. Ciorescu, prin scrisoarea

nr.02/1-37-448 din 15 septembrie 2015, a comunicat că prin Decizia Consiliului local

Ciorescu nr.3/11 din 20 martie 2014, interesele statului, inclusiv interesele Institutului

de Fitotehnie „Porumbeni”, nu au fost lezate. Respectiva Deciziei, sub aspectul

legalității a fost supusă controlului de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat și în urma controlului efectuat nefiind constatate careva derogări de la legislația

în vigoare, sau acțiune negativă asupra intereselor statului. Prin urmare, cererea

prealabilă înaintată nu poate fi satisfăcută și s-a respins ca neîntemeiată (f.d.7, vol.I).

Nefiind de acord cu răspunsul primit la cererea prealabilă, la 28 septembrie 2015,

Instituția Publică, Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” s-a adresat în instanța de

judecată cu prezenta acțiune (f.d. 3-5, vol.I).

În speță se mai constată că, în temeiul Ordinului nr.26 din 23 martie 1976 emis

de către Asociația Științifică de Producție pentru Cultura Păpușoiului și Sorgului

„Hibrid” a Ministerului Agriculturii, a fost transmisă cu titlu gratuit la balanța

Institutului științific și cercetare a Păpușoiului și Sorgului clădirea „Pepinierei de

carantină” (f.d.14, vol.I).

Conform anexei la Legea pentru aprobarea Listei unităților ale căror terenuri

destinate agriculturii rămân în proprietatea statului nr. 668-XIII din 23 noiembrie 1995

(în vigoare din 15 august 1996) - terenul Institutului de Cercetări Științifice pentru

Porumb și Sorg, satul Pașcani, raionul Criuleni, cu suprafața de 1573 ha, a rămas în

proprietatea statului (f.d.10-14, vol.I).

Prin hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la modificarea hotarelor

extravilanului localităților nr.862 din 27 decembrie 1995, s-au acceptat propunerile

executivelor raionale, coordonate cu Ministerul Agriculturii și Alimentației, cu privire

la modificarea hotarelor extravilanului unor localități, conform anexei. După cum

rezultă din Anexa la Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.862 din 27

decembrie 1995, s-a modificat în scopuri agricole, prin redistribuirea terenurilor între

deținători funciari, fiind retrase de la Primăria comunei Pașcani, Gospodăria

experimentală a Institutului de cercetări pentru porumb și sorg „Porumbeni”, raionul

Criuleni terenuri care au fost incluse în hotarele Primăriei comunei Ciorescu mun.

Chișinău în mărime de 15 ha, dintre care 9 ha – pământ arabil și 6 ha – alte terenuri

(f.d.48-49, vol.I).

Potrivit procesului-verbal cu privire la predarea-preluare terenurilor din 29

decembrie 1995, subsemnații, inginerul șef cadastral al municipiului Chișinău dl

A.Rău, șeful Direcției Dezvoltare social - economică a localităților suburbane dl

V.Cibotari, inginerul șef cadastral al raionului Criuleni dl M.Radu, primarul comunei

Pașcani dl I.Negrei, directorul general A.Ș. „Porumbeni” dl V.Micu, directorul

Gospodăriei Experimentale a Institutului de cercetări pentru Porumb și Sorg dl

A.Vandrabulea și primarul comunei Ciorescu în conformitate cu Hotărârea Guvernului

Republicii Moldova nr 862 din 27 decembrie 1995 „Cu privire la modificarea hotarelor

extravilanului localităților” au înfăptuit predarea-preluarea în natură a unui lot cu

suprafața totală, de 15,13 hectare din hotarele comunei Pașcani, raionul Criuleni

inclusiv: - 9,54 hectare de pământ arabil din folosință funciară a Gospodăriei

Experimentale a Institutului de cercetări pentru Porumb și Sorg; - 5,79 hectare (alte

7

terenuri) din fondul de rezervă a Primăriei Pașcani, în fondul de rezervă a Primăriei

comunei Ciorescu, municipiul Chișinău cu includerea terenurilor date în hotarele

comunei menționate.

Conform Hotărârii de Guvern nr.518 din 22 iunie 2010 cu privire la reorganizarea

unei instituții publice, fiind acceptată propunerea Ministerului Agriculturii și Industriei

Alimentare (fondator) privind reorganizarea Instituției publice „Institutul Științifica-

Practic de Fitotehnie” prin divizare în Instituția Publică „Institutul de Cercetări pentru

Culturile de Cîmp „Selecția” (mun.Bălți, str. Calea Ieșilor, nr.28) și Instituția Publică

Institutul de Fitotehnie “Porumbeni” (r-nul Criuleni, com. Pașcani), denumirea ultimei

a fost schimbată în Instituția Publică „Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” (f.d.34,

vol.I).

Conform Actului de inventariere a imobilelor proprietate a statului din gestiunea

Instituției Publice Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” subordonată Ministerului

Agriculturii și Industriei Alimentare, conform situației la 01 martie 2014, „Pepiniera

de carantină” situată în com. Ciorescu cu suprafața de 241 m.p., era gestionată de către

Instituția Publică, Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” (f.d.15, vol.I).

Fiind învestită cu judecarea cauzei în prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul

Râșcani, prin hotărârea din 16 octombrie 2020 a admis parțial acțiunea depusă de

Instituția Publică, Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” împotriva Consiliului com.

Ciorescu, mun. Chișinău, Primarului com. Ciorescu, mun. Chișinău, SRL „Pietrișul”,

persoane terțe Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Agenția

Proprietății Publice. A fost anulată Decizia Consiliului com. Ciorescu nr.3/11 din 20

martie 2014 cu privire la formarea bunului imobil; Decizia Consiliului com. Ciorescu

nr.7/14 din 29 septembrie 2015 cu privire la desfășurarea licitației de arendă a terenului

de pământ proprietate APL; Decizia Consiliului com. Ciorescu nr.8/18 din 09

decembrie 2015 cu privire la rezultatul licitației de obținere a dreptului de arendă

funciară. În rest cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, în temeiul Ordinului nr.26 din

23 martie 1976 emis de către Asociația Științifică de Producție pentru Cultura

Păpușoiului și Sorgului „Hibrid” a Ministerului Agriculturii, a fost transmis cu titlu

gratuit la balanța Institutului științific și cercetare a Păpușoiului și Sorgului clădirea

„Pepinierei de Carantină”. Conform anexei la Legea nr.668-XIII din 23.11.95 pentru

aprobarea Listei unităților ale căror terenuri destinate agriculturii rămân în proprietatea

statului, Lege pentru aprobarea Listei unităților ale căror terenuri destinate agriculturii

rămân în proprietatea statului - terenul Institutului de Cercetări Științifice pentru

Porumb și Sorg, satul Pașcani, raionul Criuleni, cu suprafața de 1573 ha, a rămas în

proprietatea statului (f.d.10-14, vol.I). În suprafața de 1573 ha se include și lotul de

teren de 2,7735 ha, lot pe care este amplasată „Pepiniera de Carantină”.

Astfel, a stabilit că Consiliul com. Ciorescu prin decizia sa nr.3/11 din 20 martie

2014, a dispus de terenul cu suprafață de 2,7735 ha, proprietate a statului, aparținând

domeniului public, fără un anumit drept cât și fără respectarea procedurii de coordonare

a terenurilor, fie pe cale amiabilă fie pe cale judecătorească.

Suplimentar, instanța de fond a reținut și nerespectarea de către Consiliul com.

Ciorescu a prevederilor Regulamentului cu privire la formarea bunurilor imobile,

aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.61 din 29.01.99 (abrogat la 03 martie 2018) la

emiterea Deciziei nr.3/11 din 20 martie 2014.

8

Referitor la argumentul reprezentantului pârâților precum că terenul care a fost

format ca bun imobil separat prin decizia contestată - nr.3/11 din 20 martie 2014, a fost

transmis în posesia Administrației Publice Locale în baza procesului-verbal cu privire

la predarea-preluarea terenurilor din 29 decembrie 1995 (f.d.50, vol.I), acesta este

apreciat critic de către instanța de judecată, or la materialele cauzei nu a fost prezentată

careva confirmare că anume acest teren cu suprafață de 2,7735 ha, este parte a terenului

transmis prin respectivul proces-verbal.

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 26

mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a admis apelul declarat de către Consiliul com.

Ciorescu și Primarul com. Ciorescu, a casată hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani din 16 octombrie 2020, a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea depusă de

Instituția Publică Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” împotriva Consiliului com.

Ciorescu, mun. Chișinău, Primarului com. Ciorescu, mun. Chișinău, SRL „Pietrișul”,

persoane terțe Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Agenția

Proprietății Publice, cu privire la contestarea actelor administrative, a fost respinsă.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că instanța de fond nu a elucidat

toate circumstanțele importante speței, nu a dat răspuns la toate argumentele ridicate

în fața sa de către Consiliul com. Ciorescu și Primarul com. Ciorescu, fapt ce a dus la

soluționarea eronată a litigiului.

Pentru a decide astfel, a remarcat că Instituția Publică Institutul de Fitotehnie

„Porumbeni” a depus prezenta acțiune invocând faptul că, terenul nominalizat

reprezintă proprietate a statului Republica Moldova, iar reclamantul se folosește de

acest teren în baza Legii nr.668 din 23.12.1995, urmând să fie coordonate hotarele

terenurilor cu reclamantul. Respectiv, ține de competență Agenției Proprietății Publice

întreprinderea acțiunilor în vederea apărării proprietății statului atunci când consideră

că, aceasta ar fi fost încălcată de către un alt subiect de drept. Or, anume Agenția

Proprietății Publice este organul abilitat cu administrarea și deetatizarea proprietății

publice a statului.

Astfel, a conchis că, deși reclamantul Instituția Publică Institutul de Fitotehnie

„Porumbeni” invocă încălcarea dreptului de proprietate a statului, acesta nu este

subiectul de drept împuternicit de a reprezenta interesele statului în acest sens. Mai

mult, reclamantul, înaintând prezenta acțiune nu a indicat care drept sau interes legal

al acestuia, i-a fost lezat prin emiterea actului administrativ enunțat. În speță,

reclamantul nu a prezentat nici un material probatoriu, un înscris, din care s-ar putea

deduce faptul că, acesta a deținut un drept înregistrat asupra terenului nominalizat,

drept, care ar fi fost afectat prin emiterea Deciziei Consiliului com. Ciorescu nr.3/11

din 20.03.2014 „Cu privire la formarea bunului imobil”.

A mai reținut că Decizia Consiliului local al comunei Ciorescu nr.3/11 din 20

martie 2014, sub aspectul legalității a fost supusă controlului de către Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat, însă, în urma controlului efectuat nu au fost constatate

încălcări, pentru a solicita anularea actului administrativ contestat.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău

și al hotărârii din 16 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, instanța

de recurs constată că instanța de apel a interpretat în mod eronat legea, iar în consecință

greșit a concluzionat că hotărârea primei instanțe este neîntemeiată.

Conform art.1 al Legii nr. 91-XVI din 05.04.2007 privind terenurile proprietate

9

publică și delimitarea lor (abrogată la 04.05.2018), proprietate publică sunt terenurile

cu drept de proprietate al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, dreptul de

posesiune, de folosință și de dispoziție asupra cărora ține de competența Guvernului

sau a autorităților administrației publice locale. Proprietatea publică asupra terenurilor

poate fi: a) de interes național, regim de drept în care proprietatea aparține statului

(proprietate publică a statului); b) de interes local, regim de drept în care proprietatea

aparține satului (comunei), orașului (municipiului), raionului, unității teritoriale

autonome Găgăuzia (proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale). Din

domeniul public al statului, al raionului, al unității teritoriale autonome Găgăuzia, al

orașului (municipiului), al satului (comunei), după cum sînt de interes național sau

local, fac parte terenurile determinate de lege, precum și terenurile care, prin natura

lor, sînt de uz sau de interes public.

Potrivit art.2 al Legii privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor,

terenurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile, după

cum urmează: a) nu pot fi înstrăinate, ci pot fi date numai în administrare, în

concesiune, în arendă sau în locațiune în condițiile legii; b) nu pot fi supuse executării

silite; asupra lor nu se pot constitui garanții reale; c) nu pot fi dobîndite de terți prin

uzucapiune. Actele juridice încheiate cu încălcarea alin.(1) sînt lovite de nulitate

absolută. Terenurile din domeniul public pot fi trecute în domeniul privat doar în

condițiile legii. Terenurile din domeniul public pot fi date, după caz, în administrare

ministerelor, altor autorități ale administrației publice centrale, autorităților

administrației publice locale, instituțiilor publice, întreprinderilor de stat sau

municipale. Darea în administrare se efectuează, după caz, prin hotărîre de Guvern,

prin decizie a consiliului raional, a Adunării Populare a unității teritoriale autonome

Găgăuzia, a consiliului orășenesc (municipal), sătesc (comunal).

Totodată art.3 din aceiași Lege stabilește că delimitarea terenurilor proprietate

publică în terenuri proprietate publică a statului și terenuri proprietate publică a

unităților administrativ-teritoriale, inclusiv a terenurilor ce țin de domeniul public sau

cel privat, are drept scop: a) protecția și folosirea eficientă a terenurilor proprietate

publică a statului în interesul deținătorilor de terenuri și al Republicii Moldova; b)

protecția și folosirea eficientă a terenurilor proprietate publică a unităților

administrativ-teritoriale în interesul deținătorilor de terenuri și al unităților

administrativ-teritoriale. Delimitarea terenurilor proprietate publică se efectuează prin

acțiuni de identificare și formare a terenurilor proprietate publică a statului și a

terenurilor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale în modul stabilit de

legislație.

În cazul în care terenurile proprietate publică a statului se mărginesc cu terenuri

proprietate publică dobîndite de unitatea administrativ-teritorială, reprezentanții

statului și reprezentanții unității administrativ-teritoriale coordonează hotarele acestor

terenuri. Dacă reprezentanții părților nu convin asupra hotarelor, litigiul se examinează

în instanță de judecată. Executarea lucrărilor de delimitare a terenurilor proprietate

publică a statului și a terenurilor proprietate publică a unităților administrativ-

teritoriale, inclusiv a terenurilor care aparțin domeniului public sau celui privat, de

identificare a lor, precum și a lucrărilor de elaborare a planului geometric, este

asigurată de Agenția Relații Funciare și Cadastru, în comun cu autoritățile

administrației publice centrale competente și autoritățile administrației publice locale,

10

prin intermediul întreprinderilor de stat al căror fondator este Agenția Relații Funciare

și Cadastru. Lucrările de delimitare a terenurilor proprietate publică includ următoarele

etape: a) întocmirea de către ministere, alte autorități administrative centrale și

autoritățile administrației publice locale a listei bunurilor imobile proprietate publică

pe care le dețin în proprietate, în gestiune și prezentarea acesteia către Agenția Relații

Funciare și Cadastru pentru sistematizare și crearea bazei de date; b) identificarea și

formarea bunurilor imobile proprietate publică incluse în listă, întocmirea procesului-

verbal al ședinței comisiei de lucru privind delimitarea bunurilor imobile proprietate

publică, elaborarea proiectelor planurilor geometrice și coordonarea acestora cu

persoanele și autoritățile interesate. Proiectele planurilor geometrice se elaborează în

baza materialelor cartografice existente, în hotarele generale.

Relevante sunt și prevederile art. 4 al Legii privind terenurile proprietate publică

și delimitarea lor potrivit cărora, de domeniul public al statului țin: a) terenurile

institutelor și stațiunilor de cercetări științifice, ale unităților de învățămînt agricol și

silvic, destinate cercetărilor, producerii de semințe și de material săditor din categoriile

biologice, precum și obținerii animalelor de rasă.

Analizând probatoriul cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează că prima instanță a ajuns la concluzia

corectă că, respectivul teren constituie teren de domeniul public al statului, or cum s-a

constatat supra, hotărârea Guvernului RM cu privire la modificarea hotarelor

extravilanului localităților nr. 862 din 27 decembrie 1995 se referă la terenuri cu

suprafața de 15,13 hectare. Terenurile respective au făcut obiectul transmiterii conform

procesului-verbal din 29 decembrie 1995, prin care s-a înfăptuit predarea-preluarea în

natură a unui lot cu suprafața totală, de 15,13 hectare din hotarele comunei Pașcani,

raionul Criuleni inclusiv: - 9,54 hectare de pământ arabil din folosință funciară a

Gospodăriei Experimentale a Institutului de cercetări pentru Porumb și Sorg; - 5,79

hectare (alte terenuri) din fondul de rezervă a Primăriei Pașcani, în fondul de rezervă a

Primăriei comunei Ciorescu, municipiul Chișinău cu includerea terenurilor date în

hotarele comunei menționate.

Actul de transmitere a fost subsemnat de: inginerul șef cadastral al municipiului

Chișinău, șeful Direcției Dezvoltare social - economică a localităților suburbane,

inginerul șef cadastral al raionului Criuleni, primarul comunei Pașcani, directorul

general A.Ș. „Porumbeni”, directorul Gospodăriei Experimentale a Institutului de

cercetări pentru Porumb și Sorg și primarul comunei Ciorescu.

Concomitent prin Legea nr.668-XIII din 23 noiembrie 1995 s-a aprobat Lista

unităților ale căror terenuri destinate agriculturii rămân în proprietatea statului, printre

care se numără și terenul Institutului de Cercetări Științifice pentru Porumb și Sorg,

satul Pașcani, raionul Criuleni, cu suprafața de 1573 ha.

Potrivit Actului de inventariere a imobilelor proprietate a statului din gestiunea

Instituției Publice Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” subordonată Ministerului

Agriculturii și Industriei Alimentare, conform situației la 01 martie 2014, „Pepinierei

de carantină” situată în com. Ciorescu cu suprafața de 241 m.p., era gestionată de către

Instituția Publică, Institutul de Fitotehnie „Porumbeni”.

Respectiv, din analiza a acestor înscrisuri se deduce cert că „Pepiniera de

carantină” nu a făcut obiectul transmiterii în baza hotărârea Guvernului RM nr. 862

11

din 27 decembrie 1995 și face parte din suprafața de 1573 ha menționată în Legea

nr.668-XIII din 23 noiembrie 1995.

Logica acestor constatări este bazată și pe faptul că reclamantul este o Instituția

Publică, inclusiv de cercetări științifice, iar potrivit art.4 din Legea privind terenurile

proprietate publică și delimitarea lor, terenurile instituțiilor de cercetări științifice,

destinate cercetărilor, producerii de semințe și de material săditor din categoriile

biologice țin de domeniul public al statului.

Faptul că „Pepiniera de carantină” nu a făcut obiectul unei transmiteri din

proprietatea publică a statului în proprietatea administrației publice locale se confirmă

și de persoanele terțe Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului,

Agenția Proprietății Publice, care au făcut mențiunile respective în referințele depuse.

Prin urmare, având în vedere că respectivul teren constituie teren proprietate

publică, instanța de fond întemeiat a constatat că Consiliul com. Ciorescu prin decizia

sa nr. 3/11 din 20.03.2014, a dispus de terenul cu suprafața de 2,7735 ha, proprietate a

statului, fără a deține acest drept cât și fără respectarea procedurii de coordonare a

terenurilor, fie pe cale amiabilă fie pe cale judecătorească, după cum reglementa art.3

al Legii nr. 91-XVI din 05.04.2007, în vigoare la data adoptării actului administrativ.

Referitor la extrasul din registrul bunurilor imobile, instanța de recurs denotă că

dreptul de proprietate asupra terenului a fost intabulat în baza deciziei contestate,

anterior alte notări nu sunt indicate, deși potrivit declarațiilor intimaților dreptul de

proprietate asupra terenului a fost dobândit în baza unei hotărâri de Guvern. Reieșind

din aceste neconcordanțe, instanța de fond corect a analizat înscrisul respectiv în

coraport cu întreg probatoriul prezentat.

Un alt aspect invocat de către reclamat și reținut de instanța de fond, asupra căruia

instanța de apel a evitat a se expune, ține de respectarea prevederilor privind formarea

bunurilor imobile.

Conform art. 3 al Legii cu privire la formarea bunurilor imobile nr. 354-XV din

28.10.2004, formarea bunului imobil se inițiază de către: a) proprietarul lui, inclusiv

statul sau unitatea administrativ-teritorială, prin intermediul autorităților împuternicite

cu administrarea bunului.

Potrivit art.5 al Legii cu privire la formarea bunurilor imobile, lucrările de formare

a bunurilor imobile sînt executate de oficiile cadastrale teritoriale, de întreprinderi de

stat sau întreprinderi private, care dispun de ingineri cadastrali, certificați la Agenția

de Stat Relații Funciare și Cadastru (în continuare – Agenție). Modul și condițiile de

certificare sînt stabilite de Guvern. Inginerii cadastrali au dreptul, cu acordul titularului

de drept, să intre în interiorul construcției, să execute lucrări cadastrale, să întreprindă

alte măsuri legate de procedura de formare a bunului imobil. Construcțiile, lucrările

sau plantațiile nu pot fi distruse, nici strămutate în procesul formării bunului imobil,

fără consimțămîntul proprietarului.

Consecutivitatea formării bunurilor imobile este reglementată de art.14 al

aceleiași Legi care prevede următoarele acțiuni: a) se depune cererea de formare a

bunului imobil; b) se efectuează studiul privind posibilitatea formării bunului imobil;

c) se elaborează proiectul de formare a bunului imobil; d) se întocmește planul

cadastral sau geometric al bunului imobil format; e) se emite decizia de formare a

bunului imobil; f) se înscrie bunul imobil în Registrul bunurilor imobile.

Cât privește formarea bunurilor imobile proprietate a statului sau a unităților

12

administrativ-teritoriale, procedura prezintă anumite particularități ce sunt menționate

în art.17 din Lege și anume, pentru a obține permisiunea de formare a unui bun imobil

proprietate a statului sau a unității administrativ-teritoriale, persoana interesată depune

o cerere la autoritatea împuternicită cu administrarea bunului imobil respectiv. La

cererea de formare a bunului imobil se anexează: a) extrasul din Registrul bunurilor

imobile; b) planul bunului imobil inițial; c) acordul scris, după caz, al titularilor cu ale

căror drepturi este grevat dreptul de proprietate asupra bunului imobil sau al

proprietarilor bunurilor imobile adiacente care pot fi lezați în drepturi la formarea

bunului; d) actele ce confirmă drepturile patrimoniale ale persoanei interesate asupra

bunurilor imobile inițiale.

Conform art.18 al Legii menționate, proiectarea și alte lucrări de formare a

bunului imobil se vor efectua în conformitate cu normele și regulile în vigoare,

corespunzător destinației bunului, ținîndu-se cont de recomandările elaborate în studiu.

Se va lua în considerare, în măsura posibilităților, părerea solicitantului despre

stabilirea hotarelor generale sau fixe, precum și despre alte caracteristici ale bunului

imobil care se formează. Pentru elaborarea proiectului de formare, executantul

lucrărilor cadastrale identifică bunurile imobile, încheind un act de constatare pe teren.

În cazul în care datele din cadastrul bunurilor imobile nu coincid cu datele constatate

pe teren, procedura de formare se suspendă (sau nu se suspendă dacă inițierea

procedurilor de la lit.a)–c) este posibilă concomitent cu formarea) și se inițiază: a)

procedura de corectare a greșelilor; sau b) modificarea planului cadastral ori geometric;

sau c) alte proceduri prevăzute de legislație pentru a aduce în corespundere situația de

pe teren și informația din cadastrul bunurilor imobile. Proiectul de formare a bunului

imobil se coordonează cu serviciile competente ale autorităților administrației publice

locale, în funcție de destinația bunului. În cazul stabilirii unor restricții sau cerințe

speciale la folosirea bunului imobil, proiectul va fi coordonat cu organul abilitat,

conform legislației. Dacă are loc concomitent cu procedura de formare, schimbarea

destinației va fi asigurată pînă la înregistrarea bunurilor formate, în baza proiectului de

formare și a altor acte prevăzute de legislația respectivă. În cazul în care formarea

bunului imobil nu este finalizează cu înscrierea lui în Registrul bunurilor imobile, se

consideră că schimbarea destinației părții din bun nu a fost efectuată.

Pornind de la denumirea actului administrativ contestat „Cu privire la formarea

bunului imobil” în coraport cu prevederile sus-menționate, Completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează că,

prima instanță just a concluzionat că, de către Consiliul local Ciorescu, la emiterea

Deciziei nr.3/11 din 20.03.2014, prin care s-a decis acceptarea formării unui bun

imobil, teren cu destinație agricolă, cu suprafața de 2,7735 ha, situat în extravilanul

comunei Ciorescu, sectorul xxx (f.d.24-25, vol.I), nu au fost respectate condițiile

prevăzute de lege și procedura generală de formare a bunurilor imobile, or simpla

invocare în textul Deciziei a art. 9 al Legii nr.523-XIV din 10.07.1999 „Cu privire la

proprietatea unităților administrative teritoriale”, art.4 al Legii nr.354-XV din

28.20.2004 „Cu privire la formarea bunurilor imobile”, art.9 din Legea privind

administrarea și deetatizarea proprietății publice nr.121-XVI din 04.05.2007, art.10 din

Codul Funciar, și art.14 (1), art.77 din Legea RM nr.436-XVI din 28.12.2006 „Privind

administrația publică locală”, nu este suficientă pentru formarea unui bun imobil.

13

Prin urmare, având în vedere că instanța de fond întemeiat a constatat nulitatea

deciziei nr.3/11 din 20.03.2014 emisă de Consiliul com. Ciorescu și ca efect al nulității

acesteia, justificat au fost anulate și Decizia Consiliului com. Ciorescu nr.7/14 din 29

septembrie 2015 cu privire la desfășurarea licitației de arendă a terenului de pământ

proprietate APL, Decizia Consiliului com. Ciorescu nr.8/18 din 09 decembrie 2015 cu

privire la rezultatul licitației de obținere a dreptului de arendă funciară, or acestea sunt

acte subsidiare deciziei anulate.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră neîntemeiată poziția instanței de apel, precum că Instituția Publică,

Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” nu ar fi avut dreptul să conteste decizia nr.3/11

din 20 martie 2014.

Potrivit art.2 al Legii privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor

nr.91-XVI din 05 aprilie 2007 (abrogată la 04 mai 2018), terenurile din domeniul

public sînt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile, după cum urmează: a) nu pot

fi înstrăinate, ci pot fi date numai în administrare, în concesiune, în arendă sau în

locațiune în condițiile legii; b) nu pot fi supuse executării silite; asupra lor nu se pot

constitui garanții reale; c) nu pot fi dobîndite de terți prin uzucapiune. Actele juridice

încheiate cu încălcarea alin.(1) sînt lovite de nulitate absolută.

Totodată, art.217 Cod civil, prevede că nulitatea absolută a actului juridic poate

fi invocată de orice persoană care are un interes născut și actual. Instanța de judecată o

invocă din oficiu. Nulitatea absolută nu poate fi înlăturată prin confirmarea de către

părți a actului lovit de nulitate. Acțiunea în constatare a nulității absolute este

imprescriptibilă.

După cum s-a stabilit supra, conform Hotărârii de Guvern nr.518 din 22 iunie

2010 cu privire la reorganizarea unei instituții publice, a fost acceptată propunerea

Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (fondator) privind reorganizarea

Instituției Publice „Institutul Științifica-Practic de Fitotehnie” prin divizare în Instituția

Publică „Institutul de Cercetări pentru Culturile de Cîmp “Selecția” (mun.Bălți, str.

Calea Ieșilor, nr.28) și Instituția Publică „Institutul de Fitotehnie “Porumbeni” (r-nul

Criuleni, com. Pașcani). Denumirea ultimei a fost schimbată în Instituția Publică

„Institutul de Fitotehnie „Porumbeni”, Pașcani, Criuleni”.

Totodată, potrivit actului de inventariere a imobilelor proprietate a statului în

gestiunea Institutului de Fitotehnie „Porumbeni” subordonată Ministerului Agriculturii

și Industriei Alimentare, conform situației la 01 martie 2014, era și „Pepiniera de

carantină” situată în com. Ciorescu.

În această ordine de idei, este cert că Instituția Publică, Institutul de Fitotehnie

„Porumbeni” are un interes născut și actual care îi permite de a contesta decizia

Consiliului local al comunei Ciorescu nr.3/11 din 20 martie 2014, fiind vizate bunurile

pe care le avea în posesie și folosință.

Circumstanțele descrise determina Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție să conchidă ca soluția instanței de apel

este neîntemeiata, deoarece a fost emisa cu aplicarea și interpretarea eronata a normelor

de drept material, din care considerente aceasta nu poate fi menținuta.

Dat fiind că instanța de apel a emis o decizie neîntemeiată, bazată pe judecarea

14

formală a cauzei și interpretarea eronată a normelor legii materiale, iar prima instanță

a judecat multiaspectual cauza și a dat o apreciere corectă raporturilor juridico-publice

litigioase, prin prisma unei interpretări corecte a legii materiale aplicabile speței,

Colegiul ajunge la concluzia necesității admiterii recursului depus de Instituția Publică

Institutul de Fitotehnie „Porumbeni”, casării integrale a deciziei din 26 mai 2021 a

Curții de Apel Chișinău și menținerii hotărârii din 16 octombrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

Conform articolelor 258 alin.(3) și 248 alin.(1) lit.c) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Instituția Publică, Institutul de Fitotehnie

„Porumbeni”.

Se casează integral decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău și se emite

o nouă decizie, prin care se menține hotărârea din 16 octombrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare

în judecată depusă de Instituția Publică Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” împotriva

Consiliului com. Ciorescu, mun. Chișinău, Primarului com. Ciorescu, mun. Chișinău,

SRL „Pietrișul”, persoane terțe Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și

Mediului, Agenția Proprietății Publice, cu privire la contestarea actelor administrative.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

Aliona Miron

15