2ra-1767/21 — apărarea onoarei, demnitătii si reputatiei profesionale

2ra-1767/21 — apărarea onoarei, demnitătii si reputatiei profesionale (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1767/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. P. Păun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, A. Malîi, I. Dutca)

ÎNCHEIERE

24 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Viorel

Prisacari, reprezentat de avocatul Vitalie Enachi,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Viorel Prisacari

împotriva Alionei Nastas, Lidiei Cracea, Vasile Sofronie, intervenient accesoriu

Societatea cu Răspundere Limitată „Interact Media cu privire la apărarea onoarei,

demnității și reputației profesionale, repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 19 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost

admise apelurile declarate de Aliona Nastas, Lidia Cracea, Vasile Sofronie și de

Societatea cu Răspundere Limitată „Interact Media” și a fost casată hotărârea din 06

septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și a fost emisă o nouă

hotărâre de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 02 august 2018 Viorel Prisacari a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Alionei Nastas, Lidiei Cracea, Vasile Sofronie, intervenient accesoriu

Societatea cu Răspundere Limitată „Interact Media” cu privire la apărarea onoarei,

demnității și reputației profesionale, repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, de 28 de ani este Șef al Catedrei

de epidemiologie în cadrul Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae

Testemițanu”, profesor universitar, doctor habilitat în științe medicale, ex-prorector

pentru activitate științifică, membru corespondent al Academiei de Științe a

Moldovei, Om Emerit al Republicii Moldova, deputat în Parlamentul Republicii

Moldova legislatura a XV-a, președinte a Societății Științifice a Epidemiologilor și

Microbiologilor din Republica Moldova, din anul 2016-vicepreședinte a Academiei

de Științe a Moldovei. Deci, fără nici-un dubiu acesta poate fi considerat o „figură

proeminentă a medicinei moldave”.

A susținut că, la vârsta de 74 de ani, cu certitudine poate afirma că și-a dedicat

peste 50 de ani din viața sa științei medicale. Cercetările sale s-au materializat în

peste 400 de lucrări științifice și didactice, inclusiv 10 monografii și 12 manuale.

Totodată, în urma studiilor efectuate în cadrul Laboratorului de epidemiologie a

1

infecțiilor nosocomiale, au fost depistate și brevetate peste 30 de substanțe

antibacteriene noi, care pot constitui baza extinderii arsenalului de remedii

antibacteriene autohtone, precum și a producerii lor la scară națională din materie

primă locală.

Valoarea realizărilor sale științifice a fost apreciată înalt la multiple congrese,

conferințe, simpozioane, expoziții. Cu produsele obținute a participat la saloanele

internaționale de inventică, unde invențiile acestuia au fost apreciate cu 33 de

medalii de aur, 14 de argint, 12 de bronz și cu peste 30 de diplome de gradele I, II,

III, iar Organizația Mondială de Proprietate Intelectuală, cu sediul la Geneva, a

acordat titlul onorific „Inventator remarcabil” cu decernarea medaliei de aur.

Referitor la activitatea didactică a profesorului universitar Viorel Prisacari, se

menționează, că acesta predă cu măiestrie disciplina Epidemeologie, afirmându-se

că catedra Epidemiologie a îmbrăcat un veșmânt nou în concordanță cu rigorile

timpului și standardele internaționale.

Stima și autoritatea, de care se bucură Viorel Prisacari în cadrul Universității,

dar și în comunitatea medicală din țară și de peste hotare se datorează cunoștințelor

vaste, experienței bogate, talentului și capacităților de muncă, dar și felului său de a

fi: sincer, binevoitor, amabil, întotdeauna gata de a veni în ajutor. Îi face plăcere să

discute cu mediciniștii, să inventeze metode noi, să aducă ceva inovativ în

prelegerile și cercetările sale. Demnitatea și perseverența, manifestate în special în

calitate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, i-au permis să se înscrie cu

toată responsabilitatea în lupta pentru limba și cultura română, pentru simbolurile

naționale și integritatea țării, luptă care nu poate fi calificată ca fiind ușoară.

Reclamantul a indicat că este șeful catedrei Epidemiologie a USMF „Nicolae

Testemițanu”.

Pârâta Aliona Nastas și-a făcut studiile și rezidențiatul în cadrul USMF

„Nicolae Testemițanu” pe perioada 2004 - 2011 și, în consecință, a realizat atât teza

de diplomă cât și teza de licență, sub conducerea lui Viorel Prisacari. Ulterior, la

data de 01 decembrie 2011 a fost angajată în calitate de asistent universitar și urma

să susțină și teza de doctorat, conducător fiind Viorel Prisacari.

Pârâta Lidia Caragea și-a făcut studiile și rezidențiatul în cadrul USMF

„Nicolae Testemițanu” pe perioada 2008 - 2016. Totodată, aceasta a fost admisă în

doctorantură, și angajată prin cumul în cadrul USMF „Nicolae Testemițanu”, catedra

Epidemiologie, în calitate de asistent universitar, în anul 2016. Viorel Prisacari este

coordonator al tezei de doctorat la care lucrează pârâta. Din anul 2017, ultima este

în concediu de maternitate.

Pârâții Vasile Sofronie și Adrian Cotelea sunt conferențiari universitari în

cadrul USMF „Nicolae Testemițanu”.

În această ordine de idei, a invocat reclamantul că, la 11 iunie 2018, fiind în

biroul de serviciu și lucrând asupra unui raport de dare de seamă, a fost vizitat de

pârâta Aliona Nastas, care a intrat într-o formă agresivă și a solicitat ca dînsul să-i

studieze teza de doctorat. Însă, din lipsa de timp, reclamantul i-a cerut să intre la o

altă dată, comunicându-i că este ocupat, la care pârâta Aliona Nastas nu a ezitat să

reproșeze, manifestându-și agresiv nemulțumirea. Ulterior, aceasta a fost rugată să

plece.

2

A menționat că tot la 11 iunie 2018, urma să se desfășoare o ședința în cadrul

Academiei de Științe, motiv din care reclamantul nu dispunea de timpul necesar

pentru studierea tezei prezentate. Ulterior, în aceiași zi Viorel Prisacari a fost

surprins să afle despre faptul că pârâta Aliona Nastas s-a adresat către rectorul

USMF „Nicolae Testemițanu”, iar peste câteva zile a aflat că aceasta s-a adresat și

la Inspectoratul de Poliție Buiucani.

A susținut că, pârâta Aliona Nastas, pe ascuns, a înregistrat audio convorbirea

dintre aceasta și reclamant, fără acordul reclamantului, cu încălcarea legii.

A considerat reclamantul că, Aliona Nastas, prin manifestarea unui

comportament provocator, având asupra sa dispozitiv de înregistrare audio, a

încercat să creeze aparența relei credințe a reclamantului în raport cu pârâta, în ceea

ce privește susținerea tezei de doctorat. Însă, referitor la teza pârâtei Aliona Nastas,

din moment ce aceasta a susținut că reclamantul nu are nici un motiv să nu o accepte,

menționându-se că reclamantul în nenumărate rânduri a atenționat-o despre

neajunsurile pe care le are teza.

Problema nefiind în intențiile reclamantului, dar concret în lucrarea prezentată

de pârâta Aliona Nastas. Mai mult decât atât, o simplă operațiune de comparație între

teza de diplomă și teza de licență, sugerează faptul că acestea sunt aproape identice,

fapt care vorbește de la sine despre originalitatea și calitatea lucrării pârâtei.

În continuare, pârâții au purces la declarații calomnioase, răspândirea unor

relatări false și defăimătoare cu privire la fapte, prin intermediul scrisorilor, rețelelor

de socializare și portalelor de știri.

La data de 11 iunie 2018, pârâta Aliona Nastas, a depus plângere către

Inspectoratul de Poliție Buiucani, solicitând atragerea la răspundere a lui Viorel

Prisacari, pentru pretinse acțiuni de „intimidare, umilire în public, numire cu cuvinte

murdare, discutare în mod vulgar, agresiv, nepoliticos”.

La fel, în cadrul examinării plângerii date, la data de 27 iunie 2018, pârâta

Aliona Nastas, a depus suplimentar, explicații scrise privind pretinsele fapte de

hărțuire sexuală, fiind de fapt expunere de fapte false, și fără suport probator. Tot

odată, la data de 27 iunie 2018, pârâta Aliona Nastas a expediat prin intermediul

poștei electronice către mai mulți angajați ai USMF „Nicolae Testemițanu”, o

scrisoare cu titlul „Harțuiala sexuala la Catedra epidemiologie”, în care pârâta

Aliona Nastas îl acuză pe Viorel Prisacari de hărțuire sexuală. Deci, și această

scrisoare conține informații false și defăimătoare, care direct îl vizează pe reclamant.

A menționat că, poziția colectivului Catedrei de epidemiologie și infecții

intraspitalicești a USMF a fost expusă într-un comunicat, semnat de majoritatea

colectivului Catedrei, calificând ca fiind false informațiile răspândite, cu exprimarea

îngrijorării și indignării referitor la apariția în spațiul public a informației

denigratoare, neverificate și neconfirmate la adresa profesorului Viorel Prisacari,

care știrbesc și din imaginea întregului colectiv. Acest comunicat, a fost publicat și

în Ziarul Făclia nr. 29 (3522) din 24 august 2018.

La fel, și colaboratorii CSP Chișinău și-au expus poziția printr-o Declarație

semnată adresată rectorului USMF, Ababii Ion, comunicând că, pe parcursul a zeci

de ani colaborează cu catedra de epidemiologie de la USMF „Nicolae Testemițanu”

și în deosebi cu Viorel Prisacari. Aceștia au declarat că majoritatea medicilor din

CSP Chișinău au absolvit USMF „Nicolae Testemițanu”, dar atât pe perioada

3

studiilor, rezidențiatului, cât și pe perioada serviciului probleme de abordare cu

aceștia nu au fost.

Ulterior, în rezultatul controlului informației înregistrate cu nr. 8231, în

Registrul de evidență a altor informații referitor la infracțiuni, în urma examinării

materialelor acumulate, audierii victimei și a martorilor, prin Încheierea din data de

06 iulie 2018, s-a decis încetarea examinării cauzei, din lipsa faptei contravenționale.

Astfel, în răspunsul nr. 16862 din 13 iulie 2018, Inspectoratul de Poliție

Buiucani al DP mun. Chișinău, adresat pârâtei Aliona Nastas, s-a comunicat: „în

rezultatul examinării materialelor acumulate și a înregistrărilor audio, s-a stabilit că,

cele invocate de dumneavoastră în plângere nu și-au găsit confirmarea, iar adresarea

dumneavoastră cu plângere împotriva șefului de catedră Viorel Prisacari poartă un

caracter mai mult de răzbunare, motivul fiind refuzul în susținerea tezei de doctorat”.

În același timp, s-a stabilit că „în acțiunile lui Viorel Prisacari nu au fost constatate

careva elemente constitutive ale unei contravenții sau a unei infracțiuni, iar în lipsa

faptei contravenționale și penale examinarea cazului a fost încetată”. Decizia

respectivă nefiind contestată de către Aliona Nastas în modul stabilit de lege.

A considerat reclamantul, că având în vedere că, prin acțiunile sale pârâta

Aliona Nastas nu și-a atins scopul scontat, aceasta și-a schimbat strategia, și a decis

să răspândească informații false și defăimătoare în mijloace mass-media, dar deja

împreună cu alte persoane din cadrul USMF, precum că prof. Viorel Prisacari ar fi

hărțuit sexual și abuzat mai mulți angajați ai catedrei Epidemiologie din cadrul

USMF „Nicolae Testemițanu”.

Informațiile răspândite nu au alt scop decât defăimarea prof. Viorel Prisacari,

or, în spatele acestor acțiuni, este scopul de a elibera funcția de Șef de catedră, pe

care la moment o deține reclamantul, funcție la care râvnește un alt angajat a USMF

„Nicolae Testemițanu”.

Astfel, la 08 august 2018, reclamantului i-a devenit cunoscut faptul că pe site-

ul www.agora.md a fost publicat un articol cu titlul „VIDEO. Avansuri sexuale la o

catedră de la USMF? Mai mulți angajați își acuză șeful de hărțuire și abuz.”, articol

care poate fi accesat la următoarea adresă web: http://agora.md/ stiri/48428/video--

avansuri-sexuale-la-o-catedra-de-la-usmf--mai multi-angajatiisi-acuza-seful-de-

hartuire-și-abuz.

Ulterior, informațiile prezentate, inclusiv și pretinsele acuzații de hărțuire

sexuală și abuz au fost preluate și de alte surse mass-media, și anume: www.ea.md;

www.diez.md; www.moldova.org; www.sanatateinfo.md; www.stiri.md;

www.ea.md; www.curaj.tv. precum și au fost publicate pe saitul - enciclopedia

liberă,pe adresa: https://ro.wikipedia.org/wiki/ViorelPrisacari?veaction=edit&

section = 4#cite_note-agora-20180904-8 ș.a.

Autorul articolului este Antoceanu Anastasia, care l-a publicat drept urmare a

unei scrisori, expediate în adresa redacției, cu privire la pretinsele acuzații de hărțuire

sexuală făcute de pârâtele Aliona Nastas și Lidia Cracea în adresa prof. Viorel

Prisacari. Articolul publicat conține și un material video care, în mare parte, conține

declarațiile pârâtelor.

A susținut reclamantul că, acest articol conține date de fapt care nu corespund

realității. Conținutul articolului este denigrator, s-au utilizat expresii care afectează

imaginea prof. Viorel Prisacari. Au fost formulate și susținute afirmații și acuzații

4

grave care îl vizează direct, fără a fi prezentată nici o bază în susținerea declarațiilor

făcute, urmărindu-se doar prezentarea reclamantului într-o lumină negativă,

afirmații ce depășesc limita libertății de exprimare.

A indicat că din esența art. 24 alin. (1) din Legea cu privire la libertatea de

exprimare, rezultă că, în acțiunile de examinare a cauzelor cu privire la defăimare,

reclamantul trebuie să dovedească următoarele circumstanțe, după cum urmează: a)

pârâtul a răspândit informația. În conformitate cu art. 2 din Legea cu privire la

libertatea de exprimare, prin informație se înțelege orice expunere de fapt, opinie

sau idee sub formă de text, sunet și/sau imagine. Totodată, prin răspândire a

informației se înțelege „proces de transmitere a informației către alte persoane (cel

puțin către o persoană, exceptând persoana lezată)”.

În acest sens, a menționat că, pârâții, prin intermediul portalului de știri

www.agora.md, au răspândit informații false cu privire la fapte, or, articolul publicat

la data de 08 august 2018, cu titlul „VIDEO. Avansuri sexuale la o catedră de la

USMF? Mai mulți angajați își acuză șeful de hărțuire și abuz”, este accesibil

publicului până în prezent. Susținând că expunerile pârâtelor atât în cadrul

reportajului video, cât și citatele sub formă de text de pe portalul www.agora.md, se

încadrează în categoria de informație, iar trimiterea unei plângeri către redacția

AGORA și, ulterior, publicarea materialului, constituie răspândire a informației.

Totodată, prin intermediul poștei electronice pârâta Aliona Nastas a transmis

informații false care îl vizează pe reclamant, către alte persoane, și anume: Oleg

Lozan (oleg.lozan@usmf.md); Emil Ceban (emil.ceban@usmf.md); Gheorghe

Rojnoveanu (gheorghe.rojnoveanu@usmf.md); Marcel Abras

(marcel.abras@usmf.md); b) informația îl vizează și este defăimătoare. Este cert

faptul că informațiile răspândite de Aliona Nastas și Lidia Cracea îl vizează în mod

direct pe reclamantul Viorel Prisacari, acest fapt rezultă din articolul publicat pe

portalul www.agora.md, și în același timp, acestea constituie informații

defăimătoare.

În conformitate cu art. 2 din Legea cu privire la libertatea de exprimare, prin

defăimare, se înțelege răspândire a informației false care lezează onoarea,

demnitatea și/sau reputația profesională a persoanei.

Prin materialul video publicat pe portalul www.agora.md se sugerează

cititorului că, prof. Prisacari ar fi vinovat de săvârșirea unor acțiuni care, în esență,

constituie acțiuni de hărțuire sexuală. Asemenea concluzie rezultă și din textul

articolului care însoțește materialul video, după cum urmează. „Aliona Nastas este

în prezent asistent universitar la catedra de Epidemiologie a Universității de Stat de

Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”. Spune că, încă din anii studenției,

adică de prin 2008, ar fi fost „curtată” de profesorul său Viorel Prisacari, care este

și șeful catedrei”; „Povestește că, în 2016, ar fi fost agresată fizic de către Viorel

Prisacari”; „Între timp, o plângere similară la poliție a scris și o altă colegă, Lidia,

care se află acum în concediu de îngrijire a copilului. Eram însărcinată, iar

dumnealui odată mi-a pus mâna pe sâni și îmi spune „vai, ce pernuțe moi”. Ca de

obicei, mă feream într-o parte”. Dar, de fapt, conform materialelor R-2 nr. 8231 din

11 iunie 2018, careva plângeri din partea Lidiei Cracea sau careva declarații, nu au

fost. Faptele false au fost descrise inclusiv în materialul video publicat pe portalul

www.agora.md.

5

A invocat că, dacă se analizează relatările pârâților în parte, dar și relatările

tuturor colegilor de la catedră în ansamblu, se constată o atmosferă tensionată în

cadrul colectivului catedrei, determinată inclusiv de contextul, în care pârâții

Sofronie Vasile și Cotelea Adrian râvnesc la funcția pe care o deține reclamantul.

Deci, declarațiile pârâților Sofronie Vasile și Cotelea Andrian în reportajul

realizat de AGORA, încă odată demonstrează atitudinea negativă a acestora față de

prof. Prisacari, dat fiind răspândirea informațiilor false, fără a se invoca careva

circumstanțe doveditoare a declarațiilor făcute.

Totodată, scrisoarea expediată la data de 27 iunie 2018, lezează onoarea,

demnitatea și reputația profesională a lui Viorel Prisacari. Această concluzie este

susținută atât de titlul scrisorii („Harțuiala sexuală la Catedra epidemiologie”), cât și

de conținutul acesteia, în care reclamantul este acuzat de „hărțuire sexuală, atitudine

agresivă, jignitoare, amenințătoare, umilitoare” etc. Aceste expuneri cu privire la

fapte nu sunt altceva decât falsuri, care lezează nu doar onoarea și demnitatea

reclamantului, dar îi afectează grav și familia acestuia.

Relatările pârâtei Aliona Nastas și ale pârâtei Lidia Cracea tind să sugereze

săvârșirea de către reclamant a unor fapte care, în esență, constituie infracțiunea de

hărțuire sexuală, incriminată de art. 173 din Codul penal al RM. Indică că, astfel de

relatări sunt defăimătoare, or în circumstanțele în care, un om de succes este învinuit

fără confirmarea faptelor invocate, prin intermediul mijloacelor mass-media de

săvârșirea unei infracțiuni, este afectată atât onoarea, demnitatea, cât și reputația

profesională a persoanei; c) informația constituie o relatare cu privire la fapte și este

în esență falsă. Relatările pârâtelor cu privire la pretinsele fapte de hărțuire sexuală

sunt false. Or, constatarea pe marginea examinării denunțului depus de Aliona

Nastas, în conformitate cu care cele invocate de aceasta nu și-au găsit confirmarea,

iar adresarea cu plângere împotriva șefului de catedră Viorel Prisacari poartă un

caracter mai mult de răzbunare, motivul fiind refuzul în susținerea tezei de doctorat.

În același timp, relatările pârâților Vasile Sofronie și Adrian Cotelea sunt false,

inventate în scopuri de defăimare a prof. Prisacari V., or funcția acestuia era „dorită”

de pârâți, Sofronie sau Cotelea; e) existența și cuantumul prejudiciului cauzat.

Reclamantul, fiind personalitate cu nume notoriu atât în țară, cât și peste hotarele ei,

iar articolul publicat pe portalul www.agora.md fiind preluat de o mulțime de

portaluri de știri și rețele de socializare, acesta a avut un impact social negativ asupra

reputației prof. Prisacari V. și i-a denigrat în așa mod bunul nume pe care îl poartă.

Având în vedere gradul de vinovăție al autorilor prejudiciului, reclamantul

estimează dauna morală la un milion de lei, care urmează a fi încasat de la Aliona

Nastas și Lidia Cracea. A considerat că suma respectivă va reflecta

proporționalitatea de despăgubire care va restabili echilibrul psihic și va repara

reputația lezată a reclamantului.

Publicând și răspândind în masă articolul dat, pârâtul i-a adus un grav

prejudiciu moral, care se exprimă prin lezarea onoarei, demnității și reputației

profesionale.

A menționat că, la data de 04 septembrie 2018, a fost convocată ședința catedrei

Epidemiologie și laboratorului științific „Infecții Intraspitalicești”, având pe ordinea

de zi „Discuția cu privire la acuzațiile aduse de către Aliona Nastas, asistent

universitar, șefului catedrei, Viorel Prisacari în scrisoarea Hărțuire sexuală la catedra

6

de epidemiologie, cât și a declarațiilor făcute de Aliona Nastas, Lidia Cracea, Adrian

Cotelea și Vasile Sofronie la portalul Agora în data de 08 august”.

A indicat reclamantul că, la ședința respectivă, a dezmințit toate acuzațiile

aduse la adresa sa de către pârâți, aducând explicații detaliate și probe

corespunzătoare la fiecare învinuire adresată. Totodată, s-a decis a considera toate

acuzațiile aduse de Cotelea A. și Sofronie V., dar și de pârâtele Aliona Nastas și

Lidia Cracea, „niște minciuni nefondate și fără a avea oarecare dovezi”.

Totodată, la data de 06 septembrie 2018, s-a convocat Comisia de etică a USMF

„Nicolae Testemițanu”, având pe ordinea de zi chestiunea privind examinarea

adresărilor în diverse instanțe a pârâtei Aliona Nastas, privind disensiunile existente

în raport cu șeful catedrei, precum și situația tensionată în cadrul subdiviziunii

respective.

A afirmat că, declarațiile „senzaționale” prezentate public de Aliona Nastas,

Lidia Cracea, Adrian Cotelea și Vasile Sofronie sunt false, mincinoase și

denigratoare. Ca rezultat: 1) reclamantul a fost afectat personal, fiindu-i lezată grav

onoarea, demnitatea și reputația profesionala; 2) a fost afectată onoarea familiei,

soției, copiilor și nepoților, reclamantul având o familie frumoasă și numeroasă; 3)

a fost afectat moral colectivul de muncă, atât colectivul catedrei cât și imaginea

universității; 4) a fost defăimat numele notoriu obținut prin munca cinstită, și

recunoscut în societate.

A relatat că, întru respectarea prevederilor art. 15 din Legea cu privire la

libertatea de exprimare,, reclamantul Prisacari V. a expediat în adresa pârâților cereri

prealabile, solicitând dezmințirea informațiilor denigratoare și compensarea

prejudiciului moral, după cum urmează: la data de 26 august 2018 a fost expediată

cerere prealabilă privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale către

pârâta Aliona Nastas; aceasta a fost recepționată la data de 30 august 2018, conform

avizului de recepție. Suplimentar a fost expediată o scrisoare identică la adresa

locului de muncă a pârâtei, însă conform Adeverinței factorului poștal, aceasta a fost

înapoiată cu mențiunea „nereclamat”;

La data de 26 august 2018 a fost expediată cerere prealabilă privind apărarea

onoarei, demnității și reputației profesionale către pârâta Lidia Cracea; aceasta a fost

recepționată la data de 10 septembrie 2018, conform avizului de recepție.

Suplimentar a fost expediată o scrisoare identică la adresa locului de muncă a

pârâtei, însă conform Adeverinței factorului poștal, aceasta a fost înapoiată cu

mențiunea „nereclamat”;

La data de 03 septembrie 2018 a fost expediată cerere prealabilă privind

apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale către pârâtul Vasilie Sofronie;

aceasta a fost expediată la locul de muncă al acestuia și a fost recepționată la data de

5 septembrie 2018, conform avizului de recepție.

La data de 03 septembrie 2018 a fost expediată cerere prealabilă privind

apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale către pârâtul Adrian Cotelea;

aceasta a fost recepționată la data de 06 septembrie 2018, conform avizului de

recepție. A indicat reclamantul că, nu a primit nici un răspuns la cererile prealabile

expediate.

A solicitat reclamantul, recunoașterea drept false și defăimătoare a

informațiilor răspândite de pârâții Aliona Nastas, Lidia Cracea, Vasile Sofronie,

7

Adrian Cotelea; obligarea pârâtei Aliona Nastas să dezmintă informația falsă și

defăimătoare, care lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională a

reclamantului Viorel Prisacari; cu obligarea de a se publica dezmințirea prin

intermediul Site-ul de știri Agora.md, cu următorul text: ,,Recunosc că afirmațiile

și/sau informațiile răspândite de către Nastas Aliona în materialul video, intitulat

Avansuri sexuale la o catedră de la USMF? Mai mulți angajați își acuză șeful de

hărțuire și abuz, cel vizează pe profesorul de la Universitatea de Stat de Medicină și

Farmacie „Nicolae Testemițanu” și șef de catedră, Viorel Prisacari, sânt false,

mincinoase, denigratoare și lipsite de substrat factologic, lezând onoarea, demnitatea

și reputația profesională a lui Viorel Prisacari.”;

Obligarea pârâtei Lidia Cracea să dezmintă informația falsă și defăimătoare,

care lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională a reclamantului Viorel

Prisacari; cu obligarea de a se publica dezmințirea prin intermediul Site-ul de știri

Agora.md, cu următorul text: ,,Recunosc că afirmațiile și/sau informațiile răspândite

de către Cracea Lidia în materialul video, intitulat Avansuri sexuale la o catedră de

la USMF? Mai mulți angajați își acuză șeful de hărțuire și abuz, cel vizează pe

profesorul de la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae

Testemițanu” și șef de catedră, Viorel Prisacari, sânt false, mincinoase, denigratoare

și lipsite de substrat factologic, lezând onoarea, demnitatea și reputația profesională

a lui Viorel Prisacari.”;

Obligarea pârâtului Vasile Sofronie să dezmintă informația falsă și

defăimătoare, care lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională a

reclamantului Viorel Prisacari; cu obligarea de a se publica dezmințirea prin

intermediul Site-ul de știri Agora.md, cu următorul text: ,,Recunosc că afirmațiile

și/sau informațiile răspândite de către Aliona Nastas în materialul video, intitulat

Avansuri sexuale la o catedră de la USMF? Mai mulți angajați își acuză șeful de

hărțuire și abuz, cel vizeaza pe profesorul de la Universitatea de Stat de Medicină și

Farmacie „Nicolae Testemițanu” și șef de catedră, Viorel Prisacari, sânt false,

mincinoase, denigratoare și lipsite de substrat factologic, lezând onoarea, demnitatea

și reputația profesională a lui Viorel Prisacari.”;

Obligarea pârâtului Adrian Cotelea să dezmintă informația falsă și

defăimătoare, care lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională a

reclamantului Viorel Prisacari; cu obligarea de a se publica dezmințirea prin

intermediul Site-ul de știri Agora.md, cu următorul text: ,,Recunosc că afirmațiile

și/sau informațiile răspândite de către Aliona Nastas în materialul video, intitulat

Avansuri sexuale la o catedră de la USMF? Mai mulți angajați își acuză șeful de

hărțuire și abuz, cel vizeaza pe profesorul de la Universitatea de Stat de Medicină și

Farmacie „Nicolae Testemițanu” și șef de catedră, Viorel Prisacari, sânt false,

mincinoase, denigratoare și lipsite de substrat factologic, lezând onoarea, demnitatea

și reputația profesională a lui Viorel Prisacari.”;

Încasarea din contul pârâților Aliona Nastas și Lidia Cracea, în mod solidar, în

beneficiul reclamantului Viorel Prisacari, a sumei în mărime de 1.000.000 (un

milion) de lei, cu titlu de prejudiciu moral, bani care vor fi utilizați în favoarea

Gimnaziului din sat. Gospar, r-nul Edineți, pe care îl tutorează;

Încasarea din contul pârâtului Vasile Sofronie în beneficiul reclamantului

Viorel Prisacari, a sumei în mărime de 1 leu, cu titlu de prejudiciu moral;

8

Încasarea din contul pârâtului Cotelea Adrian în beneficiul reclamantului

Viorel Prisacari, a sumei în mărime de 1 leu, cu titlu de prejudiciu moral;

Încasarea din contul pârâților Aliona Nastas, Lidia Cracea, Vasile Sofronie,

Adrian Cotelea, în beneficiul reclamantului Viorel Prisacari a cheltuielilor de

judecată suportate pentru achitarea taxei de stat, în mărime de 25 000 de lei, și pentru

servicii de asistență juridică.

La 25 ianuarie 2019, prin încheierea protocolară a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani în proces s-a atras în calitate de intervenient accesoriu SC „Interact Media”

SRL.

La 15 februarie 2019, prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani a

fost admis renunțul reclamantului Viorel Prisacari la acțiune în parte ce privește

pretențiile sale față de Andrian Cotelea, în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de Viorel Prisacari împotriva Alionei Nastas, Lidiei Cracea, Vasile

Sofronie și Adrian Cotelea privind apărarea onoarei, demnității, reputației

profesionale, repararea prejudiciului moral cauzat, precum și încasarea cheltuielilor

de judecată și a fost încetat procesul civil în această parte.

Prin hotărârea din 06 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

a fost admisă parțial acțiunea depusă de Viorel Prisacari, a fost recunoscută

defăimătoare informația răspândită de Aliona Năstas, Lidia Cracea și Vasile

Sofronie, a fost obligată Aliona Nastas să dezmintă informația defăimătoare, care

lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională a lui Viorel Prisacari, cu

obligarea acesteia de a publica dezmințirea prin intermediul Site-ul de știri

„Agora.md” cu următorul text: ,,Recunosc că afirmațiile și/sau informațiile

răspândite de către Aliona Nastas în materialul video, intitulat „Avansuri sexuale la

o catedră de la USMF? Mai mulți angajați își acuză șeful de hărțuire și abuz”, cel

vizează pe profesorul de la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae

Testemițanu” și șef de catedră, Viorel Prisacari”, sunt false, mincinoase,

denigratoare și lipsite de substrat factologic, lezând onoarea, demnitatea și reputația

profesională a lui Viorel Prisacari.

A fost obligată Lidia Cracea să dezmintă informația defăimătoare, care lezează

onoarea, demnitatea și reputația profesională a reclamantului Viorel Prisacari, cu

obligarea acesteia de a publica dezmințirea prin intermediul Site-ul de știri

„Agora.md”, cu următorul text: ,,Recunosc că afirmațiile și/sau informațiile

răspândite de către Cracea Lidia în materialul video, intitulat „Avansuri sexuale la o

catedră de la USMF? Mai mulți angajați își acuză șeful de hărțuire și abuz”, cel

vizează pe profesorul de la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae

Testemițanu” și șef de catedră, Viorel Prisacari, sunt false, mincinoase, denigratoare

și lipsite de substrat factologic, lezând onoarea, demnitatea și reputația profesională

a lui Viorel Prisacari.”

A fost obligat Vasile Sofronie să dezmintă informația defăimătoare, care

lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională a reclamantului Viroel

Prisacari, cu obligarea acestuia de a publica dezmințirea prin intermediul Site-ul de

știri „Agora.md”, cu următorul text: ,,Recunosc că afirmațiile și/sau informațiile

răspândite de către Nastas Aliona în materialul video, intitulat „Avansuri sexuale la

o catedră de la USMF? Mai mulți angajați își acuză șeful de hărțuire și abuz”, cel

vizeaza pe profesorul de la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae

9

Testemițanu” și șef de catedră, Viorel Prisacari, sunt false, mincinoase, denigratoare

și lipsite de substrat factologic, lezând onoarea, demnitatea și reputația profesională

a lui Viorel Prisacari.”

A fost încasat în mod solidar de la Aliona Nastas și Lidia Cracea, în beneficiul

lui Viorel Prisacari, prejudiciul moral în mărime de 30 000 de lei.

A fost încasat de la Vasile Sofronie în beneficiul lui Viorel Prisacari, prejudiciul

moral în mărime de 1 (unu) leu.

A fost încasat în mod solidar de la Aliona Nastas, Lidia Cracea și Vasile

Sofronie în beneficiul lui Viorel Prisacari cheltuielile de asistență juridică acordată

de avocatul Nicolae Costin în sumă de 12 000 de lei și cheltuielile de asistență

juridică acordate de avocatul Vitalie Enachi în sumă de 15 000 de lei.

A fost încasat în mod solidar de la Aliona Nastas și Lidia Cracea în beneficiul

lui Viorel Prisacari suma de 1100 de lei cu titlu de cheltuieli pentru achitarea taxei

de stat la depunerea cererii de chemare în judecată.

A fost încasat în mod solidar de la Aliona Nastas, Lidia Cracea și Vasile

Sofronie în beneficiul lui Viorel Prisacari suma de 100 de lei cu titlu de cheltuieli

pentru achitarea taxei de stat la depunerea cererii de chemare în judecată.

A fost încasat de la Vasile Sofronie în beneficiul lui Viorel Nastas taxa de stat

în mărime de 250 de lei cu titlu de cheltuieli pentru achitarea taxei de stat la

depunerea cererii de chemare în judecată. În rest, pretențiile au fost respinse ca

neîntemeiate.

La 01 octombrie 2019 SRL „Interact Media”, prin intermediul avocatului

Teodor Cașu, a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanțe.

La 09 septembrie 2019 Vasile Sofronie, reprezentat de avocatul Valentin Guțu

a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe.

La 04 octombrie 2019 Lidia Cracea, reprezentată de avocatul Artur Țapeș a

declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe.

La 07 octombrie 2019, Aliona Nastas, reprezentată de avocatul Tatiana Enachi

a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe.

Prin decizia din 19 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău au fost admise apelurile

declarate de Aliona Nastas, Lidia Cracea, Vasile Sofronie și SRL „Interact Media”

și a fost casată hotărârea primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere

integrală a acțiunii.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a aplicat prevederile art. 2, 3, 7 alin. (1),

24 din Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010, art. 16

alin. (1) și (2) Codul civil, în vigoare până la 01 martie 2019 și a stabilit că

concluziile primei instanțe sunt neîntemeiate, bazate pe aprecierea eronată a

circumstanțelor cauzei.

Astfel, instanța de apel a stabilit că la 08 august 2018, reclamantului Viorel

Prisacari, ia devenit cunoscut faptul că pe site-ul www.agora.md a fost publicat un

articol cu titlul „VIDEO. Avansuri sexuale la o catedră de la USMF? Mai mulți

angajați își acuză șeful de hărțuire și abuz”, care poate fi accesat la următoare adresă

web: http://agora.md/stiri/48428/video--avansuri-sexuale-la-ocatedra-de-la-usmf-

mai multi-angajati-isi-acuza-seful-de-hartuire-si-abuz (f.d.77- 79).

Ulterior, informațiile prezentate au fost preluate și de alte surse mass-media, și

anume: www.ea.md; www.diez.md; www.moldova.org; www.sanatateinfo.md;

10

www.stiri.md; www.ea.md; www.curaj.tv. au fost publicate și pe saitul -

enciclopedia liberă, pe adresa: https://ro.wikipedia.org/wiki/ViorelPrisacari?

veaction=edit& section= 4#cite_note-agora-20180904-8 ș.a. Autorul articolului este

Antoceanu Anastasia, care l-a publicat drept urmare a unei plângeri, expediate în

adresa redacției Agora și ea.md de către un asistent universitar, unde se mai invocă

că acuzațiile au fost reiterate, ulterior, de o altă colegă de la aceeași catedră (f.d.77).

Articolul publicat conține și un material video care, în mare parte, conține

declarațiile pîrîtelor Aliona Nastas și Lidia Cracea, care cu lux de amănunte au

descris comportamentul amoral și abuzul sexual, la care au fost supuse, care în

opinia reclamantului Viorel Prisacari sunt false, denigratoare și lezează onoarea și

demnitatea acestuia. Iar Vasile Sofronie a relatat că în mediul de la catedră se vorbea

despre persoane feminine că a trecut, că nu, că era gravidă atunci. Se lăudau care a

trecut și care ”nu”; La catedră nu discută nimeni. El pune, el discută, el votează;

Dacă vrei să o ei peste cap, impui opinia”.

În consecință, întru respectarea prevederilor art. 15 al Legii cu privire la

libertatea de exprimare, la 26 august 2018 și la 03 septembrie 2018 Viorel Prisacari

a expediat cereri prealabilă privind apărarea onoarei, demnității și reputației

profesionale către Aliona Nastas, Lidia Cracea, Vasile Sofronie care au fost

recepționate de apelanții/pîrîți.

Astfel, deși în acțiunea înaintată sunt relatate mai multe fapte și evenimente

întâmplate anterior depunerii cererii de chemare în judecată, în esență, Viorel

Prisacari a înaintat pretenția ce ține doar de răspândirea informației de către pârâți

prin publicarea pe portalul Agora.md a investigației jurnalistice din data de 08 august

2018 invocând faptul că, informația răspândită este falsă, mincinoasă, denigratoare

și lipsită de substrat factologic, lezând onoarea, demnitatea și reputația profesională

a sa.

A reținut instanța de apel că, speța dată se referă la un singur eveniment,

Conflictul din 11 iunie 2018, unde, organul de urmărire penală s-a expus doar asupra

probelor acumulate și examinate referitor la acest incident indicând că, situația de

conflict iscată între Viorel Prisacari și Aliona Nastas sunt efectele unor rapoarte de

muncă dintre conducător și subaltern, care urmează a fi soluționate pe cale amiabilă

și colegială sau prin intermediul unei cercetări de serviciu internă sau prin

intermediul instanțelor judecătorești conform prevederilor Codului de Etică, Codului

Muncii, Codului Civil.

Deci, încheierea dată nu demonstrează că relatările pârâților din materialul

jurnalistic apărut pe site-ul Agora.md sunt false, dimpotrivă, aceasta demonstrează

situația tensionantă apărută între Viorel Prisacari și Aliona Nastas pentru care însuși

organul de urmărire penală a constatat, că trebuie să fie efectuată o cercetare de

serviciu internă sau prin intermediul instanțelor judecătorești conform prevederilor

Codului de Etică, Codului Muncii, Codului Civil.

Totodată, Colegiul instanței de apel a remarcat că, chiar dacă s-a stabilit că nu

este componență de contravenție, însă nu s-a stabilit că faptele nu au avut loc și ca

acestea sunt false.

La acest capitol, Colegiul a relevat că, prin Ordonanța de refuz în începerea

urmăririi penale din 18 octombrie 2018 (f.d.216-219 vol. I) privind plângerea lui

Viorel Prisacari din 02 octombrie 2018 privind pretinsele acțiuni ilegale ale Alionei

11

Nastas și Lidiei Cracea despre care a invocat, că au cules informații fără

consimțământul lui utilizând mijloace speciale destinate pentru obținerea ascunsă a

informației și au răspândit ilegal într-un discurs public în mass-media informații

ocrotite de lege despre viața personală și familială a reclamantului despre

presupusele hărțuiri sexuale avute loc în anii precedenți, organul de urmărire penală

a constatat că procesul penal urmează a fi clasat pentru că faptele nu întrunesc

elementele infracțiunii. Or, va servi drept temei pentru admiterea acțiunii cu privire

la defăimare numai în cazul în care există probe pertinente și concludente că, în

speță, sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 7 alin. (2) lit. a) din Legea privind

libertatea de exprimare, în caz contrar lipsa acestor condiții poate conduce la

respingerea acțiunii (cauza Flux nr.6 c. Moldovei, 29 iulie 2008; Șofranschii c.

Moldova, 21 decembrie 2010; Dyundin c. Rusiei, 14 octombrie 2008).

Mai mult ca atît, însăși Viorel Prisacari a recunoscut că practică să

complimenteze angajatele, să le sărute pe obraz, însă în relațiile de muncă unde este

stabilit un anumit comportament nu se admit complimentele sau gesturi de tandrețe.

În speță afirmațiile Alionei Nastas și Lidiei Cracea sunt relatări ale raporturilor

interpersonale dintre acestea și Viorel Prisacari, atitudinii acestuia față de ele,

precum și relatări despre fapte întâmplate în situația când intimatul se afla tet-a-tet

cu acestea.

Totodată, Colegiul instanței de apel a menționat că, după cum rezultă din

materialele cauzei, părerile în privința persoanei lui Viorel Prisacari sunt împărțite,

o parte din ei îl caracterizează pozitiv iar o parte îl caracterizează ca fiind o persoană

agresivă.

Prin urmare, raportând cele expuse la circumstanțele cauzei, instanța de apel a

remarcat că în lipsa probelor care să demonstreze că aceste evenimente constituie o

relatare cu privire la fapte false, pretenția cu privire la recunoașterea drept

defăimătoare a informațiilor, urmează a fi respinsă ca fiind neîntemeiată ori

reclamantul nu a prezentat suficiente probe, care să demonstreze că astfel de

evenimente nu s-au întâmplat în realitate, respectiv, urmează a fi respinsă și pretenția

lui Viorel Prisacari cu privire la repararea prejudiciului moral.

La 16 septembrie 2021 Viorel Prisacari, reprezentat de avocatul Vitalie

Enachi, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel,

deoarece instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat

în mod eronat legea, a apreciat arbitrar probele administrate la actele cauzei, și prin

urmare a emis o decizia neîntemeiată.

A susținut că acțiunea depusă de Viorel Prisacari se întemeiază pe răspîndirea

de către intimați a unor relatări false și defăimătoare cu privire la fapte, astfel,

raportului litigios, mai cu seamă obiectului probațiunii fiindu-i aplicabil Legea cu

privire la libertatea de exprimare.

În esență instanța de apel a interpretat în mod eronat legea , ori reieșind din

obiectul probațiunii în strictă conformitate cu art. 24 alin. (1) din Legea cu privire la

libertatea de exprimare, reclamantul Viorel Prisacari a demonstrat circumstanțele

importante pentru soluționarea cauzei și anume: pârâtul a răspândit informația;

12

informația îl vizează și este defăimătoare; informația constituie o relatare cu privire

la fapte și este în esență falsă; existența și cuantumul prejudiciului cauzat.

A mai indicat că decizia instanței de apel nu este motivată și nu corespunde

principiului de procedură civilă.

La 23 noiembrie 2021 Viorel Prisacari, reprezentat de avocatul Vitalie Enachi

a depus recurs suplimentar având aceleași solicitări ca în recursul depus inițial.

La 21 octombrie 2021, în adresa intimaților Aliona Nastas, Lidia Cracea și

Vasile Sofronie a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Viorel Prisacari,

reprezentat de avocatul Vitalie Enachi cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele

dosarului (f. d. 28, vol. IV).

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 21 iulie 2021, prin intermediul adresei electronice (f. d. 193, vol.

III).

Astfel, recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 16

septembrie 2021, adică în termenul prevăzut de lege.

Examinând temeiurile recursului declarat de Viorel Prisacari, reprezentat de

avocatul Vitalie Enachi completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Viorel Prisacari, reprezentat de

avocatul Vitalie Enachi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

13

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Viorel Prisacari, reprezentat de avocatul Vitalie Enachi urmează a fi considerat

ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Viorel Prisacari, reprezentat de avocatul Vitalie Enachi

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

14