3ra-1106/21 — cu privire la anulare actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ

3ra-1106/21 — cu privire la anulare actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-1106/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – I. Barbacaru

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru

Î N C H E I E R E

24 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de către Casa Națională de

Asigurări Sociale,

la acțiunea în contencios administrativ depusă de către Vitali Plotniuc

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Fălești cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea emiterii

actului administrativ favorabil,

împotriva deciziei din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut

hotărârea din 29 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La data de 29 iulie 2020 Vitali Plotniuc a depus acțiune în contencios

administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Fălești, prin care a solicitat recunoașterea ca fiind ilegale decizia

Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Fălești nr. 1316 din 25 mai 2020 de respingere

a cererii privind recalcularea pensiei și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale

nr. P-1114/20 din 23 iunie 2020 de respingere a cererii prealabile, obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale de a recalcula mărimea pensiei, cu stabilirea acesteia

în cuantum de 59 % din suma soldei începând cu 21 martie 2008 și de a efectua

achitarea diferenței pensiei recalculate în raport cu pensia primită pentru perioada

anterioară, începând cu 21 martie 2008.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că este beneficiar de pensie pe linia

Ministerului Afacerilor Interne din 21 martie 2008.

În temeiul ordinului nr. 33ef din 21 martie 2008 serviciul în poliție precum și

contractul individual de muncă au încetat cu dreptul de a primi pensie pe linia

Ministerului Afacerilor Interne.

La eliberare din serviciu, a fost calculată vechimea în muncă pentru stabilirea

pensiei, care a constituit 30 ani 08 luni 16 zile. A fost stabilită pensia în mărime de

1

55% din suma soldei în temeiul art. 13 lit. b) din Legea asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din 23

iunie1993.

La calcularea vechimii în muncă, la eliberarea din serviciu nu a fost luată în

considerare perioada de activitate în izolatorul de detenție provizorie or, potrivit pct.

8 lit. d) din Hotărârea Guvernului cu privire la modul de calculare a vechimii în

muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut

special din cadrul sistemului administrației penitenciare nr. 78 din 21 februarie 1994,

la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit

serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri ai Poliției de Frontieră,

colaboratorilor Centrului National Anticorupție și a sistemului penitenciar, se acordă

următoarele înlesniri: ... d) două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu: în

instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală și instituțiile

destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici,

precum și la lucrări de subteran.

Reclamantul a menționat că conform copiei calculului vechimii în serviciu,

eliberat de Casa Teritorială de Asigurări Sociale Fălești, a activat în cadrul

izolatorului de detenție provizorie în perioada 02 noiembrie 2001 – 02 august 2002

în funcția de șef al izolatorului de detenție provizorie al CPS Fălești și în perioada

10 septembrie 2004 – 21 martie 2008 în funcția de polițist al izolatorului de detenție

provizorie al CPR Fălești.

Este evident că, reieșind din activitatea desfășurată în cadrul izolatorului de

detenție provizorie, care presupunea paza și escortarea persoanelor deținute, precum

și cele condamnate, urma să beneficieze de unele avantaje, și anume, calcularea a

unei luni de serviciu ca două luni vechime în muncă, în temeiul Hotărârii Guvernului

nr. 78 din 21 februarie 1994 și Legii nr. 1036 din 17 decembrie 1996.

La data de 20 martie 2018 Ministerul Afacerilor Interne a emis ordinul nr. 96

cu privire la recunoașterea înlesnirilor două luni vechime în muncă pentru o lună de

serviciu pe perioada activității în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare și deținere

a persoanelor reținute și arestate în izolatoare de detenție provizorie.

În consecință, Inspectoratul de Politie Fălești a eliberat certificatul cu

mențiunea „potrivit informațiilor gestionate de către Ministerul Afacerilor Interne,

vechimea în muncă a domnului Vitali Plotniuc, la data de 21 martie 2008 a constituit

34 ani 11 luni și 27 zile.

Certificatul respectiv a fost elaborat în temeiul ordinului Ministerului

Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 „Cu privire la recunoașterea unor

înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut

special și militari din cadrul MAI” și a fost eliberat pentru a fi prezentat la Casa

Națională de Asigurări Sociale.

La data de 15 mai 2020 a expediat în adresa Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Fălești cerere, prin care a solicitat mărirea cuantumului pensiei de la 55 %

2

la 59 % din suma soldei cu achitarea diferenței pensiei, începând cu data de 21 martie

2008.

Prin răspunsul nr. 1316 din 25 mai 2020 Casa Teritorială de Asigurări Sociale

Fălești a refuzat în satisfacerea cererii sale pe motiv că nu există temei pentru

recalculare.

La data de 28 mai 2020 a expediat în adresa Casei Naționale de Asigurări

Sociale cerere prealabilă, prin care a solicitat recalcularea pensiei în dependență de

vechimea în muncă majorată și achitarea diferenței pensiei recalculate în raport cu

pensia primită pentru perioada anterioară.

Prin răspunsul nr. P-1114/20 din 23 iunie 2020 Casa Națională de Asigurări

Sociale a informat că nu există temei legal pentru recalcularea pensiei.

Reclamantul a indicat că, deoarece prin Certificatul eliberat de IP Fălești a fost

recunoscut că de facto la eliberarea din serviciu a avut o vechime în muncă de 34

ani 11 luni și 27 zile, la eliberarea din serviciu, și anume, din data de 21 martie 2008

avea dreptul să beneficieze de pensie în mărime de 59 % din suma soldei și nu de 55

% cum eronat a fost anterior calculat.

Prin hotărârea din 29 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

admis acțiunea înaintată de către Vitali Plotniuc. S-a anulat decizia Casei Teritoriale

de Asigurări Sociale Fălești nr. 1316 din 25 mai 2020 și decizia Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr. P-1114/20 din 23 iunie 2020. S-a obligat Casa Națională de

Asigurări Sociale de a emite o decizie cu privire la recalcularea cuantumului pensiei

stabilite lui Vitali Plotniuc, în baza calculului vechimii în muncă confirmat prin

certificatul Inspectoratului de Poliție Fălești nr. 34/37-3716 din 19 mai 2020 și

achitarea diferenței pensiei începând cu 21 martie 2008. (f.d. 57, 60-63)

La data de 04 februarie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la articolul

232 din Codul administrativ, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de

apel nemotivată împotriva hotărârii din 29 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, iar la data de 13 martie 2021 a depus motivarea apelului.

Prin decizia din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de

apel înaintată de către Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea

din 29 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d. 88, 89-97)

Instanța de apel cât și instanța de fond au reținut că raportând prevederile Legii

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993 (în vigoare de la data de 01

ianuarie 2017), ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 cu

privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de

funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de

calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, Legii

cu privire la sistemul administrației penitenciare nr. 300 din 21 decembrie 2017 la

circumstanțele speței, penitenciarele de tip închis, izolatoarele de urmărire penală

(izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea

bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, sunt entități care cad sub incidența

reglementărilor pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994.

3

Astfel, sunt respectate două condiții cumulative pentru calcularea vechimii în

muncă lui Vitali Plotniuc, cu acordarea înlesnirilor reglementate de lit. d) pct. 8 din

Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, și anume, solicitantul să execute

serviciul într-o instituție subdiviziunea căreia este în pct. 8 din Hotărârea Guvernului

nr. 78 din 21 februarie 1994 și să exercite serviciul nemijlocit în închisori, izolatoare

de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru

deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici.

La data de 15 iulie 2021 și la data de 22 octombrie 2021 Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 13 iulie 2021 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei atacate cu

pronunțarea unei noi decizii.

În motivarea recursului, recurenta a indicat că instanța de apel nu a analizat

multilateral actele normative și legislative în vigoare ce reglementează astfel de

litigii, precum și nu au fost dovedite circumstanțele considerate de prima instanță și

instanța de apel ca fiind stabilite.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța constată că se

încadrează în prevederile articolului 245 din Codul administrativ.

În conformitate cu articolul 245 alin.(1) și (2) Cod administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiția în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 13 iulie 2021.

La data de 15 iulie 2021 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

nemotivat. (f.d. 98-100)

Decizia motivată a fost notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale la data

de 30 septembrie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii

recomandate anexat la materialele cauzei nr. DS8005401061AS. (f.d. 103)

Casa Națională de Asigurări Sociale, a depus recurs motivat la data de 22

octombrie 2021, fiind respectat termenul instituit de legiuitor în art. 245 din Codul

administrativ. (f.d. 108-111)

La data de 19 octombrie 2021 și la 22 octombrie 2021, Curtea Supremă de

Justiție a expediat în adresa lui Vitali Plotniuc copia recursului declarat de către Casa

Națională de Asigurări Sociale. (f.d. 106, 112)

Plotniuc Vitali, reprezentat de avocatul Roman Ocerednîi, la data de 23

noiembrie 2021 a depus referință solicitând respingerea recursului declarat de către

Casa Națională de Asigurări Sociale ca fiind neîntemeiată.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Casa Națională de

Asigurări Sociale în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

4

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

5

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

6